Stadiul actual al dezvoltarii urbanistice

STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII URBANISTICE

Evolutie

Despre originea si aparitia satului Vinatori nu exista documente scrise, insa din datele culese de la unii batrani rezulta ca aceasta asezare a fost infiintata in anul 1465, cand, in urma bataliei lui Stefan Cel Mare cu tatarii la locul numit "Coasta Santurilor", situat la 2 km NE de actualul sat Vinatori, acesta a daruit lui Nica Stolnicu o portiune de teren. Acesta din urma s-a stabilit in acest teritoriu (vatra satului), avand obligatia sa construiasca un observator de veghe (la est de satul Vinatori). Atragand aici si alte familii, s-a format o asezare omeneasca avand numele Stolniceni. Periodic, aceasta denumire a preluat si numele mosierilor care au stapanit aceste meleaguri. Vatra satului s-a marit treptat.

Despre originea satului Crivesti nu exista documente scrise, insa se presupune ca acest sat ar fi luat fiinta dupa anul 1500. Primii locuitori au primit pamant pe aceste meleaguri de la Domnitorul Stefan Cel Mare. Batranii spun ca numele satului vechi (Bidilita) se trage de la un razes zis Badea Vasile Nita, care a fost primul locuitor si intemeietor al satului. Acest sat a facut parte mai tarziu din Mosia Manastirii Probota, care la vremea aceea ajungea pana la Ruginoasa. La improprietarirea din 1864 si clacasii din acest sat au primit pamant, astfel ca satul s-a dezvoltat continuu.

Primele asezari omenesti pe terenul actualului sat Hirtoape au fost construite in anul 1712 ca urmare a unor concesii facute de Manastirea Probota prin acordarea unor mici portiuni de teren clacasilor, pentru a-si construi locuinte. Satul si-a luat aceasta denumire datorita asezarii sale intr-o zona de dealuri strabatute de rapi, coline, ravene etc.

Nici despre satul Gura Bidilitei nu exista documente care sa ateste primele asezari omenesti pe teritoriul satului de azi. Din datele culese de la unii batrani reiese ca primele case au fost construite intre anii 1864 - 1868, in urma improprietaririi taranilor pe mosia Manastirii Probota. Deoarece asezarea se afla la varsarea paraului Bidilita in raul Siret, la inceput acestei asezari i s-a dat denumirea de Gura - Piriului, insa ulterior aceasta denumire a fost schimbata in aceea de Gura Bidilitei, probabil avand in vedere ca satul este asezat la intrarea in satul Bidilita (partea sudica a actualului sat Crivesti).

Satul Vladnicut este cea mai mica asezare de pe raza comunei Vinatori, el luand fiinta in anul 1926. Prin exploatarea padurii Vladnici de catre arendasii evrei, a ramas o poiana de cca. 3ha care a fost cumparata de catre cei care vor fi viitorii locuitori. Datorita faptului ca aceasta asezare se afla situata in mijlocul codrilor Vladnici, satul, fiind o asezare mica, a luat denumirea de Vladnicut.

Primele locuinte ale populatiei de pe aceste meleaguri au fost construite din nuiele acoperite cu paie, stuf sau sindrila si se compuneau din doua camere (tinda si odaia mare), iar in fata aveau prispe, care la inceput erau din lemn, iar apoi din piatra. Locuintele erau amplasate catre strada, iar in spatele acestora se construiau anexele gospodaresti (suri pentru vite, ocoale, perdele pentru oi, cotete, cosare, beciuri in pamant). Ulterior, odata cu dezvoltarea societatii, aceste constructii au inceput sa primeasca influente de la orase, schimbandu-si tipologia si materialele de constructie (chirpici, caramida, fiind acoperite cu tabla, azbociment sau tigla). De asemenea, si anexele gospodaresti au inceput sa se construiasca din aceleasi materiale ca si locuintele. Si gardurile, initial din nuiele, au inceput a fi treptat inlocuite cu garduri din scanduri, sarma, iar in prezent chiar din beton.

In trecut, satele de pe teritoriul comunei nu au fost resedinta de tinut sau Ocol si nici nu sunt cunoscute pe teritoriul comunei monumente istorice sau ruine necercetate.

Actuala comuna Vinatori ca unitate administrativ - teritoriala a fost infiintata la data de 20 iulie 1908 sub denumirea de Stolniceni - Ghitescu, avand in componenta sa satele Stolniceni - Ghitescu (actualul sat Vinatori), Bidilita, Crivesti si Gura Bidilitei, care fac parte si in prezent din aceasta comuna, precum si satele Siretel, Humosu, Bereslogi si Slobozia, care actualmente sunt cuprinse in comuna vecina Siretel. Pana in anul 1908 toate aceste sate apartinusera de comuna Lespezi. In forma descrisa anterior, comuna a fost administrata pana in anul 1926, cand, in urma venirii la putere a Partidului Liberal, senatorul Stefan Ivan, care avea mosia in jurul satului Bidilita, muta sediul comunei in satul Bidilita si fiind administrata sub aceasta forma pana in anul 1928. In aceasta perioada comuna Bidilita avea in componenta sa satele Bidilita, Crivesti, Gura Bidilitei, Tintirim si Hirtoape, iar satul Stolniceni Ghitescu apartinea de comuna Lespezi.

La inceputul anului 1929 se desfiinteaza comuna Bidilita, luand fiinta comuna Siretel, cu resedinta in satul Stolniceni Ghitescu. In anul 1930 comuna a fost complet desfiintata si toate satele componente au trecut la comuna Lespezi. In 1931 comuna a fost reinfiintata, cuprinzand satele Stolniceni Ghitescu, Bidilita, Crivesti, Gura Bidilitei, Vladnicut, Slobozia, Bereslogi si Humosu. Satele Slobozia, Bereslogi si Humosu au apartinut de aceasta comuna pana in anul 1943, cand au trecut la actuala comuna Siretel, din componenta careia fac parte si astazi.

In anul 1955 sediul comunei este mutat in satul Crivesti, iar comuna ia denumirea de Crivesti, functionand astfel pana in anul 1961, cand sediul comunei este readus la Stolniceni Ghitescu, dupa care va purta si denumirea pana in anul 1964. In aceasta perioada comuna are in componenta sa numai satele Stolniceni Ghitescu, Crivesti, Bidilita, Gura Bidilitei si Vladnicut. In anul 1956 comuna primeste de la comuna Lespezi si satele Tintirim si Hirtoape, aflate si in prezent in componenta sa.

In anul 1964, in urma cererii locuitorilor din satul Stolniceni Ghitescu, denumirea satului si inclusiv a comunei a fost schimbata in Vinatori, fapt legiferat prin Decretul nr. 799/17.11964. odata cu aceasta s-a schimbat si denumirea satului Tintirim in Poienita (in prezent cartier al satului Hirtoape din 1968). De asemenea, s-au unificat in 1968 si satele Bidilita si Crivesti, care deja formau o asezare compacta luand denumirea de Crivesti.

In prezent, comuna Vinatori, ca unitate administrativ - teritoriala, are in componenta sa satele Vinatori, Crivesti, Hirtoape, Gura Bidilitei si Vladnicut, cu resedinta in satul Vinatori.

Caracteristici semnificative ale teritoriului si localitatilor, repere in evolutia spatiala a localitatilor.

Comuna Vinatori este asezata in partea de nord - est a judetului Iasi, avand o orientare din nord spre sud - vest.

Partea de nord a comunei este asezata pe versantii, Dealul Prelucii, Chiciurea (Stolniceni), Dealul Bivolariei si Dealul Saraturii continuandu-se spre sud - est in depresiunea dealurilor Corhana, Chilia si Pietrosul, de unde se desfatoara spre sud - vest pe o portiune de campie pana la confluenta paraului Pietros cu Gherghina (Stolniceni), care strabate intreaga comuna de la nord la sud. In partea sud - vestica este strabatuta de raul Siret, care uda coastele satelor Gura Bidilitei si Hirtoape. In partea de vest mai intalnim incepand de langa Siret : Dealul Corbului si Ruginei, apoi Dealul Peteru, Dealul Pietrei, Dealul Negrea si Coasta Bobeica.

Comuna Vinatori se intinde pe o suprafata de 5207,00 ha.

Teritoriul comunei este incins de un lant de dealuri, cel mai inalt dintre acestea fiind dealul Chiciurea, in partea de nord a comunei, la o altitudine de cca. 525 m, continuandu-se spre sud - est cu dealul Preluca si Pietrosul, apoi lantul de dealuri este orientat spre sud, facand legatura cu dealurile Chlia, Corhana si Luminarele, ultimul pierzandu-se in albia raului Siret, la sud de satul Gura Bidilitei. In partea de vest a comunei si in nordul satului Hirtoape se inalta Dealul Peteru, Dealul Pietrei, Dealul Negrea si Coasta Bobeica., care apara satul de vanturile puternice din nord.

In partea de vest, teritoriul comunei este udat pe o portiune de cca. 15 km de apele raului Siret, care primeste la sud de satul Hirtoape apele paraului Rugina, iar la sud de satul Gura Bidilitei primeste toate apele de pe raza comunei, care se unesc la nord de acest sat la punctul "Framuleasa" in Paraul Bidilita.

Datorita stratului de huma care sta la baza celorlalte roci sedimentare, pe teritoriul comunei se manifesta alunecari de teren in anumite zone, cu predilectie in anii cu precipitatii abundente.

Satul Vanatori, localitate de resedinta a comunei, este asezat in partea nordica a teritoriului, pe versantii dealurilor Chiciurea - la nord, Preluca si Pietrosul - la est, la nord de apele paraului Gherghina (Stolniceni), primind, pe teritoriul satului , ca afluenti, paraiele Saca si Bursucaria, apoi apele paraului Gherghina (Stolniceni) se indreapta catre sud spre raul Siret, unde se varsa dupa ce in dreptul satului Crivesti primeste apele altui afluent - paraul Pietros, care strabate satul Crivesti.

Aceasta localitate, Crivesti, care se intinde pe o lungime de 5 km, este stajuita pe ambele parti de coline orientate spre vest, cu un pitoresc unic prin pozitia lor. In partea de nord a satului se inalta Dealul Vladnic cu Piciorul Corbului, ce se prelugeste spre est cu Chlia si Corhana colinele avand o altitudine de peste 450 m, acoperite odinioara de paduri de stejar si fag, sunt astazi pasuni. Printre dealurile ce domina imprejurimile satului prin semetia lui este dealul Corhana, de pe care se vede pana departe Ceahlaul, toata intinderea spre Roman si de la Pascani spre Dolhasca si Falticeni.

Satul Gura Bidilitei, asezat in partea sudica a comunei, intr-o zona de podis, in partea stanga a raului Siret, este strajuit in partea de sud - est de dealul Luminarele, iar in partea de vest se intinde pana pe malul abrupt al raului Siret. Restul terenului se prezinta sub forma uni platou inclinat spre sud.

Al treilea sat ca marime este satul Hirtoape, fiind asezat in partea de sud - vest a comunei, pe malul stang al raului Siret, intr-o zona deluroasa: dealurile Peteru si Pietrei - la nord, Tolocilor - la est si Ruginei - la sud, constituie puternice matereze naturale. In partea de vest, satul este udat pe o distanta de cca. 10 km de apele raului Siret, care primeste in partea de sud a satului si apele paraului Rugina, care strabate satul de la nord spre sud - est.

Cea mai mica localitate este satul Vladnicut, situat in partea de est a comunei, in depresiunea dealurilor Vladnicut, Runcului, Preluca, total acoperite de paduri de stejar, fag, carpen si plop.

Ca vecini, comuna Vinatori are la nord si nord - vest - comuna Siretel, la sud - o portiune din comuna Lespezi, la est si sud - sud - est - comuna Todiresti, iar la sud - vest - orasul Pascani.

Cel mai apropiat centru industrial este orasul Pascani, situat la 25 km fasa de centrul comunei si la o distanta de 6 km de satul Gura Bidilitei.

Centrul de comuna este legat de orasul Pascani prin drumul judetean DJ 208N prin Lespezi, localitate ce se afla la 8 km de Vinatori. Legatura intre sate se face prin drumuri comunale. Distantele de la centrul satului Vinatori pana la celelalte localitati sunt: 6 km pana la Crivesti, de 7 km pana la Hirtoape, de 9 km pana la Gura Bidilitei si de 3 km pana la Vladnicut.

In ceea ce priveste evolutia spatiala a localitatilor, nu se pot semnala repere semnificative, inafara celor amintite. Ce se poate mentiona insa, este faptul ca, fata de anii 1970, cand suprafata totala a localitatilor componente ale comunei era de 538,00 ha, in prezent aceasta se ridica la 753,79 ha, deci o crestere globala de 215 ha intr-un interval de 30 ani.

Conform Monografiei comunei, in perioada 1950 - 1970 au fost construite peste 600 locuinte pe langa cele 896 existente la acea data, pe total comuna.

Dupa prefacerile politice si economice de dupa 1989 - 1990, in baza proiectului amintit anterior privind propunerile de extindere a intravilanelor localitatilor, intocmit de catre S.C. HABITAT S.A. Iasi in 1991, ca urmare si a dobandirii drepturilor de proprietate a cetatenilor asupra terenurilor, s-a perceput o extindere a acestor intravilane prin implantarea unor constructii noi pe terenurile redobandite amplasate in actualul extravilan, precum si prin presiunile exercitate de catre proprietari asupra Consiliului Local in vederea obtinerii Autorizatiilor de Construire pentru noi locuinte, si, nu mai putin important, prin solicitarile cetatenilor privind atribuirea unor noi locuri de case.

Evolutia localitatilor dupa 1990

Dupa anul 1990 dezvoltarea comunei Vinatori a stagnat, ca rezultat al unor realitati socio - economice.

Ca incadrare in teritoriu, localitati componente si intravilan existent, in prezent, comuna Vinatori se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte:

Comuna Vinatori este situata in judetul Iasi, in partea de NV a judetului, la cca. 95 km vest de Municipiul Iasi si la 25 km nord de Municipiul Pascani. Cea mai apropiata statie CFR se afla la 8 km spre vest Heci(comuna Lespezi).

Comuna Vinatori se invecineaza la nord si nord - vest cu comunele Siretel si Lespezi, la est si sud cu comuna Todiresti, la sud si vest cu orasul Pascani.

Comuna Vinatori se afla situata, totodata, de‑a lungul drumurilor comunale: DC 125 Pascani - Gura Bidilitei - Hartoape; DC 131A - comuna Lespezi - Dumbrava - Hirtoape; DC131 Vanatori - Crivesti - Gura Badilitei - Hartoape, DC 122B - Vinatori - Vladnicut - comuna Todiresti.

Localitatile componente ale comunei Vinatori sunt urmatoarele:

satul Vinatori

satul Crivesti

satul Hirtoape

satul Gura Bidilitei

satul Vladnicut

Conform Planului Urbanistic General elaborat in 1999 suprafetele intravilanelor localitatilor comunei Vinatori, avand o suprafata de 753,79ha pe total comuna, se structureaza astfel:

Satul Vinatori - sat centru de comuna, avind suprafata intravilanului de 208,61 ha, este asezat in partea de nord a comunei pe versantii dealurilor Chiciurea in partea de nord, Preluca si Pietrosul in est, Dealul Bivolariei si Dealul Saraturii la vest. Satul Vinatori este strabatut in partea de sud - vest de drumul comunal D.C.131, care face legatura cu satele: Crivesti, Hirtoape, Gura Bidilitei, iar pe o portiune centrala de drumul comunal D.C.122, care face legatura cu satul Vladnicut. Drumul judetean DJ 208N face legatura cu comuna Lespezi.

Satul Crivesti - situat la o distanta de 5 km de satul Vinatori, 5km de satul Gura Bidilitei si la 8 km de satul Hirtoape. Intravilanul existent al satului are suprafata de 226,24 ha. Satul Crivesti este asezat pe malul drept al piriului Pietros, fiind strajuit pe ambele parti de coline orientate spre vest, cu un pitoresc unic prin prezenta lor.

Satul Hirtoape - este asezat in partea de sud - vest a comunei, pe malul stang al riului Siret intr-o zona de dealuri. Intravilanul existent al satului este de 229,40 ha.

Satul Gura Bidilitei - sat component al comunei se afla asezat in partea de sud a acesteia, intr-o zona de podis, pe partea stinga a riului Siret. Suprafata intravilanului este de 60,45 ha. In partea de sud - est satul este strajuit de dealul Luminarelele, iar in partea de vest se intinde pina pe malul abrupt al riului Siret.

Satul Vladnicut - care este cea mai mica asezare de pe raza comunei, situat in partea sa estica, in drepesiunea dealurilor Vladnicut, Runcului, si Preluca. Suprafata intravilanului existent este de 29,09 ha.

Centrele industriale si intreprinderile mai apropiate sunt in Municipiul Pascani (25km).

Statiile de Cale Ferata mai apropiate sunt Lespezi, satul Heci (la 8 km de Vinatori) si statia CFR Pascani (25 km).

Daca pe planul constructiei de locuinte s-a manifestat si se manifesta inca o evolutie, pe plan economic are loc o involutie. Datorita descentralizarii economice, precum si datorita atribuirii terenurilor de pe teritoriile fostelor CAP - uri catre cetateni, activitatea economica a scazut in sfera industriala, pastrandu-se cea din domeniul agriculturii si a circulatiilor si serviciilor. Totodata, se manifesta o tendinta de diversificare a activitatilor.

Elemente ale cadrului natural

Asezare geografica, caracteristicile reliefului

Caracteristica teritoriului comunei Vinatori este amplasarea acestuia intr-o zona colinara, in partea de est a Podisului Sucevei, cunoscuta sub denumirea de Dealul Mare Hirlau, la contactul cu Valea Siretului (la vest).

In ansamblu, relieful comunei Vinatori apare puternic fragmentat de o serie de afluenti ai Siretului, sub forma unor interfluvii deluroase structurale sau sculpturale, orientate catre sud - est si marginite de versanti cu pante variate cuprinse intre 5^o si 27^o si numeroase degradari (eroziuni si alunecari). Altitudinea maxima a reliefului este de 525,60 m in dealul Chiciurea (Stolniceni), iar cea minima este de 215 m in Valea Siretului. Pe teritoriul Vinatori se disting urmatoarele tipuri principale de relief:

relieful structural: platformele structurale din dealurile Chiciurea (Stolniceni), Podu de lut, Vladnicut, Pietrosul, care depasesc in general 400 m;

relieful sculptural: interfluvii sculpturale, compuse din culmi interfluviale si versanti, generate de eroziunea vailor afluente, mai reduse ca inaltime, orientate catre sud - est, cu o inclinare de 3 - 5^o, prezente in dealurile Bidilita, Crivesti, Ruginei, Hirtoape si Negrea. Versantii sculpturali care marginesc platformele structurale si interfluviile sculpturale au inclinari mai accentuate, intre 5 - 20^o, fiind puternic afectati de procese geomorfologice actuale (alunecari, surpari, spalari si eroziune). Versantii cei mai afectati de degradari sunt partea de est si nord - est a satului Vinatori, cei de la sud si est de satul Crivesti (cu pante abrupte de peste 20^o). versantul de racord spre sesul Siretului de la nord de Hirtoape este abrupt (30^o), cu numeroase rupturi, surpari si alunecari de teren;

relieful de acumulare: sesuri, terase si conuri de defectie, in Sesul Siretului si al paraielor Gherghina, Vladnic si Siretel.

Alunecari de teren care s-au semnalat in anii precedenti s-au produs pe colinele din jurul satului Crivesti, in special in poalele dealurilor Chilia si Corhana, in anii 1941 ti 1969, din cauza ploilor abundente, precum si in anii 1968 - 1969, cand apele raului Siret au erodat partea de vest a satului Gura Bidilitei, iar apoi, iesind din albia sa, au patruns pe albia paraului Gherghina, erodand si partea de sud a satului.

Reteaua hidrografica

Din punct de vedre hidrografic, teritoriul comunei Vinatori apartine bazinului mijlociu al Siretului. Reteaua hidrografica din comuna este formata din raul Siret si afluentii sai: paraul Gherghina care impreuna cu Paraul Pitros formeaza Paraul Bidilita ce se varsa in Siret la Sud de satul Gura Bidilitei.

Apa freatica variaza astfel:

peste 5 - 10 m in cea mai mare parte a teritoriului, exceptie facand treimea inferioara a versantilor, unde apa freatica se afla la adancimi mai mici de 5 m, iar in zonele de alunecari apare la zi sub forma de izvoare;

0,50 - 1,00 m in vaile existente unde sunt soluri gleice si lacovisti si intre 1,00 - 3,00 m in solurile aluviale si coluviale gleizate;

Clima

Teritoriul comunei Vinatori apartine climatului temperat - continental si se caracterizeaza prin ierni reci si veri calde, cu vanturi neregulate, mai frecvente din nord si nord - vest iarna si din sud si sud - est mai cu seama primavara, cu precipitatii suficiente, mai abundente la inceputul verii.

Temperatura medie anuala a aerului este de 8,3⁰ C, a lunii mai reci (ianuarie) este de -4,9⁰ C, iar a lunii celei mai calde (iulie) este de 19,9⁰ C. Suma medie a precipitatiilor anuale este de 529 mm. Regimul pluviometric indica un maxim in lunile mai - august, cu un varf in luna iunie si un minim in luna februarie.

Din punct de vedere geobotanic, teritoriul comunei Vinatori apartine la doua zone :

- zona de silvostepa, care cuprinde terasele Siretului din partea de sud - vest a teritoriului ;

- zona de padure, care cuprinde partea cea mai mare a teritoriului.

Caracteristicile geotehnice

Din punct de vedere geomorfologic comuna Vinatori se incadreaza in regiunea - Campia Moldovei, subregiunea - Podisul Sucevei, unitatea - Culoarul Siretului, subunitatea Dealul Mare Harlau, la contactul cu valea Siretului.

Geologic zonele sunt caracterizate de prezenta formatiunilor de varsta sarmatiana si cuaternara.

Sarmatianul - fundamentul zonei, este reprezentat de argila marnoasa bazala vanata - cenusie, prezenta la adancimi de 12-14m pe versanti si la baza acestora si la adancimi de peste 16-18 m in zona superioara a versantilor si pe platouri.

Cuaternarul este reprezentat:

pe platouri si la partea superioara a versantilor:

soluri vegetale si umpluturi de pamant in grosimi de 0,80-1,00 m - variabile;

argila prafoasaloessoida, sensibila la umezire, in grosimi de 5-6 m;

orizonturi granulare in grosimi de 3-5 m;

argila stratificata galbena cafenie, plastic vartoasa cu intercalatii si pungi de nisip si orizonturi calcaroase si grezoase, strat prezent pana la orizontul marnos degradat 'in situ' in grosimi de 1-2 m;

pe versanti:

apar in suprafata aproximativ de la prima treime a versantului - argile prafoase remaniate - pachet in grosimi de 3-5 m, sub care este prezent orizontul granular, argile stratificate cu incluziuni nisipoase, prezent pana la stratul baza;

la baza versantilor:

in suprafata soluri si umpluturi de pamant in grosimi de 0,80-1,50 urmate de argile prafoase remaniate in grosimi de 2-4 m;

argila galben cafenii, plastic vartoase in grosimi de 8-9 m;

orizontul marnos degradat 'in situ' in grosimi de cca.2 m.

RE}EAUA HIDROGRAFICA

APA DE SUPRAFA}A - localitatile aferente comunei Vinatori sunt strabatute de cursuri de apa pe lungimi mai mari sau mai mici temporare sau permanente ca: paraul Gherghina (Stolniceni) (care strabate teritoriul de la nord la sud), paraul Vladnic si paraul Siretel - cursul inferior.

Cursurile de apa sunt caracterizate de debite variabile functie de precipitatii. Astfel in perioadele ploioase ale anului sau dupa topirea brusca a zapezilor de pe versanti, pe vaile paraielor se produc viituri care dau nastere la eroziuni de maluri sau chiar prabusiri de taluze si inundatii. Datorita acestui fapt se impun lucrari de consolidare si ameliorare a malurilor, cat si regularizarea albiilor in zonele afectate.

APA DE ADANCIME

Pe toata suprafata comunei exista apa subterana cantonata in pachetul granular permeabil. Deoarece panza de apa are un nivel relative constant, rezulta ca adancimea la care se gaseste este functie de cota terenului natural. Astfel in luncile vailor apa subterana se gaseste la adancimi de:

- pe versanti la iar la partea superioara a versantilor si pe platouri la 16-18 m;

Apa subterana nu prezinta agresivitate sulfatica sau magneziana.

CARACTERISTICILE GEOTEHNICE

REGIMUL CLIMATO-METEOROLOGIC

Avand in vedere stratificatia existenta pe amplasamente ca teren bun de fundare se poate considera complexul loessoid, sensibil la umezire existent pe platouri (cu respectarea prevederilor din normativul P 7/2000 orizonturile argilo-prafoase deluviale de pe versanti, in genere spre baza acestora sau argilele existente in unele zone pe vai ( cu respectarea prevederilor normativului N.P.012/2004).

Regimul climato-meteorologic este caracterizat prin temperature medii anuale de 9-10C si cantitati medii de precipitatii de 500-600 mm, regim ce corespunde unei clime continentale de dealuri si paduri cu altitudine de 200-400 m. Temperatura minima a aerului coboara pana la cca-20C in lunile de iarna si in lunile de vara atinge valori maxime de cea. +30 C. Pe arealul zonei predomina scurgerea precipitatiilor de primavera si de iarna., alimentarea nivala fiind de sub 40 %. Stratul scurgerii medii multianuale este de 150-200 mm.

RECOMAND|RI PRIVIND CONDI}IILE DE FUNDARE

Conform prevederi NM.P.074/2002 se sublinieaza faptul ca orice constructie definitive sau provizorie trebuie sa aiba la baza un studiu geotehnic ce va prezenta natura stratificatiei terenului de fundare de pe amplasamentul analizat. Studiul se va intocmi conform normativ N.P.074/2002 ('Normativ Privind Principiile, Exigentele si Metodele Cercetarii Geothnice a Terenului de Fundare'), respectiv G.T.035/2002 ('Ghid Privind Modul de intocmire si Verificare a Documentatiilor Geotehnice pentru Constructii'), ambele editate sub egida MLPTL. Se vor determina indicii geotehnici fizici si mecanici ai terenului pana la adancimea de cel putin 6,00 m fata de nivelul talpii fundatiei; se va indica nivelul hidrostatic si eventualele tendinte de ascensiune a apei subterane in foraj (ca de altfel si compozitia chimica a acestei ape). Se va calcula capacitatea portanta la nivelul talpii de fundare prin determinarea lui p pi. si p cr. (se va putea folosi p conv. Doar la cladirile provizorii sau la cele agro-zootehnice - vezi STAS 3300/2-85).

In cazul in care amplasamentul viitoarei constructii este situat la baza unui versant, pe versant sau pe cornisa acestuia este obligatorie efectuarea unui calcul de stabilitate locala si generala. Se vor determina coeficientii de siguranta la alunecare atat pentru caracteristicile terenului in stare naturala cat si saturate. Se va lua in calcul si efectul seismului asupra stabilitatii versantului. In timpul executiei se va evita realizarea oricarei sapaturi (mai cu seama la baza versantului) care sa puna in pericol stabilitatea intregului amplasament.

In ambele situatii descries mai sus (specifice mai mult zonelor de coasta sau de la baza versantilor comunei Vinatori) proiectarea infrastructurii oricarei constructii se va face cu respectarea prevederilor normativului N.P.012/2004.

Studiile geotehnice efectuate pe diverse amplasamente de pe platourile versantilor comunei Vinatori, au scos in evidenta faptul ca terenul de fundare ii reprezinta un strat destul de gros de argila prafoasa loessoida , galbena cafenie, sensibila la umezire, grupa A. Acest teren este considerat ca fiind dificil de fundare, deoarece Ia umezire prezinta tasari suplimentare sub actiunea incarcarilor repartizate de fundatii sau alte incarcari exterioare.

Din aceasta cauza fundarea pe astfel de terenuri trebuie sa respecte si conditiile impuse de Normativul p 7/2000 ('Normativ Privind Proiectarea Executarea si Exploatarea Constructiilor Fundare pe Pmantul Sensibil la Umezire') oe langa cele indicate mai sus. In principal prin acest normativ se impun conditii de proiectare, executare si exploatare in asa fel sa nu se produca o umezire suplimentara a pamantului de sub talpa fundatie.

Structura de rezistenta a cladirii trebuie astfel conceputa incat sa poata prelua eventualele tasari differentiate, care ar putea sa apara in urma umezirii suplimentare a terenului de sub fundatii.

tinand cont de situatia concreta a comunei Vinatori se fac urmatoarele recomandari cu privire la proiectarea, executarea si exploatarea constructiilor.

ADANCIMEA MINIMA DE FUNDARE se va considera conform prevederi normativ P 7/2000 cu respectarea adancimii de inghet conform STAS 6054/77, care in zona comunei Vinatori este de 1,00 m de la suprafata terenului:

pentru fundatiile exterioare adancimea de fundare va fi de minim 1,50 m in cazul constructiilor din clasa de importanta I-I1 si de minim 1,00 m pentru cele din clasa de importanta III si IV B;

pentru fundatiile interioare adancimile minime de fundare vor fi de 1,00 m, respectiv de 0,80 m;

talpile fundatiilor se vor gasi sub pardoseala subsolului cu minim 0,80 m in cazul constructiilor din clasa de importanta I-II su cu 9,60 m in cazul constructiilor de importanta III si IV.

Identificarea clasei de importanta a constructiei dupa STAS 10100/0-75 corelat cu prevederi normativ P 7/2000.

Clasa 111: - constructiile de importanta normala, cladiri de locuit, constructii industriale si agro-zootehnice curente:

Clasa a IV - constructii de importanta redusa, constructii agro-zootehnice (sere, constructii parter, diverse pentru cresterea animalelor si pasarilor etc.), constructii de locuit parter, sau parter si etaj, alte constructii civile si industriale csre adapostesc bunuri de mica valoare si in care lucreaza un personal redus.

SEISMICITATEA AMPLASAMENTULUI

Conform STAS l 1100/1-77 corelat cu normativ P 100/92 rezulta pentru amplasament zona de seismicitate 'E' caracterizata prin:

Ks - coeficient de seismicitate = 0,12

Tc - perioada de colt

Msk- grad seismic asimilat    = VII

ADANCIMEA DE INGHE} A AMPLASAMENTULUI

Adancimea de inghet a amplasamentului conform STAS 6054/77 este de 1,00 m de la suprafata terenului.

CAPACITATEA PORTANTA A TERENULUI trebuie determinata pentru fiecare situatie in parte pe baza studiilor geotehnice absolut obligatorii. Un astfel de studiu trebuie sa aiba la bazacel putin un foraj de 6-8' (dus pana la 6 sub talpa fundatiei conform N.P.074/2002) din care sa se extraga probe netulburate in vederea obtinerii parametrilor rezistentei la forfecare o si c.

Dimensionarea fundatiilor se va face la p pi. cu incarcari din gruparea fundamentala, iar verificarea la p cr. Cu incarcari din gruparea speciala (STAS 3300/2-85). Presiunea conventionala p conv. va fi folosita num ai in cazul constructiilor provizorii sau la cele agrozootehnice.

In cazul comunei Vinatori este indicat ca valorile capacitatii portante sa nu depaseasca urmatoarele valori:

pentru teren de fundare nesensibil la umezire:

Ppl.= 180KPa    sipcr.= 220KPa

pentru teren de fundare loessoid:

Ppl. = 160KPa    sipcr.210KPa

In cazul realizarii unor fundatii Ia constructii provizorii se va putea funda pe umpluturi si se va conta pe o capacitate portanta p conv. = 100 KPa.

Foarte important este determinarea pe baza incercarilor de laborator a sensibilitatii terenului de fundare la umezire.

In cazul in care se va constata ca pe amplasament exista un PSU, acest lucru va fi scos in evidenta imediat pentru a se adopta masurile necesare la prooiectare, executie, exploatare -(Normativ P 7/2000).

Se vor lua masuri pentru evitarea infiltrarii in teren la nivelul talpii fundatiei a apelor de suprafata (precipitatii, topirea zapezilor), sau acelor rezultate din retele, instalatii constructii hidroedilitare. Versantii se vor nivela in terase cu pante de maxim 1:1 si se vor inerba.

Prevenirea infiltrarii apelor de suprafata se va realiza prtin adoptarea urmatoarelor masuri:

sistematizarea verticala si in plan a suprafetelor analizate pentru asigurarea colectarii si evacuarii apelor din precipitatii: pante minime de 2 %, inerbare, retele de rigole si santuri etc).

realizarea unor trotuare de 1,00-1,20 m latime, corespunzator atasate atat intre ele, cat si fata de peretii si elevatiile cladirii;

montarea corecta a jgheaburilor si burlane;lor in asa fel incat sa se evite scurgerea directa a apelor de pe terase, direct in zona fundatiilor.

Prevenirea umezirii terenului cu ape din retele, instalatii, constructii hidroedilitare, se va realiza prin urmatoarele masuri:

retele de termoficare sau de incalzire si cele de apa pentru consum, se vor monta in canale de protectie subterane, realizate din beton;

distanta minima de amplasare a retelelor hidroedilitare fata de fundatiile cladirilor este de 3,00 m in cazul retelelor montate direct in pamant si de 1,50 m in cazul retelelor montate in canale de protectie;

conductele aflate sub pardoseala parterului se vor monta in subsoluri tehnice in canale vizitabile, sau chiar in canale realizate in pardoseala.

se vor reduce la minim numarul intrarilor si iesirilor conductelor din subsolul cladirilor. Nodurile sanitare se vor acoperi cu masti demontabile.

UMPLUTURILE SI TERASAMENTELE - se vor realiza cu pamant local sortat, cu tehnologie aferenta standardelor, normativelor in vigoare: STAS 1913/13-83 si normative: C 56/85, C 29/85.

Conform Ts/1991 pamantul de pe amplasamente se poate incadra:

umpluturi - poz.20 - manual tare

- mecanic categoria II

argila prafoasa - poz. 16 - manual tare

- mecanic categoria II

prafuri argiloase - poz. 16 - manual tare

- mecanic categoria I

argile - poz.21 - manual tare

- mecanic categoria II.

Lucrarile de sapaturi vor respecta prevederile normativului C 169/88 pe 4.16 si 4.29.

Verificarea naturii terenului se va face conform masurii prevazute in normativ C 56/85, BC nr.8/87 si N.P.074/200

Luand in considerare toate cele descrise mai sus, pe planurile comunei Vinatori au fost trasate zone de interdictii definitive sau temporare pentru realizarea oricarui tip de constructie.

In zonele indicate ca avand interdictii definitive de construire (inundabile, alunecatoare sau cu potential mare de alunecare) este interzisa realizarea oricarei constructii definitive.

In zonele cu interdictii temporare este permisa construirea cladirilor definitive sau provizorii cu conditia realizarii initiale a unui studiu geotehnic detaliat conform N.P.074/2002, respective G.T.035/2002 si a unei analize de stabilitate locala si generala a versantului pe care se gaseste amplasamentul viitoarei constructii.

In celelalte zone fara restrictii de constructie se pot proiecta si realiza cladiri cu regim de inaltime D+P+1 2E, cu structura de rezistenta din zidarie portanta, cadre din beton armat, mixte sau usoare, cu conditia efectuarii unui studiu geotehnic absolute obligatoriu. Acest studiu nu este cerut in cazul realizarii unor constructii provizorii, realizate fara fundatii deoasebite.

Pe zonele de platou, acolo unde terenul bun de fundare este reprezentat de pachetul de argile prafoase loessoide, se vor Iau masuri suplimentare cu respectarea indicatiilor din Normativul P 7/2000 descrise succinct si in materialul de fata.

Se recomanda ca zonele afectate de alunecari sau susceptibile de instabilitate, erodari prabusiri etc. sa fie de urgenta amenajate prin terasari, plantari de arbusti, inerbari sau unde se impune, prin lucrari speciale de consolidare si drenare, lucrari ce se vor realiza in urma unor studii si proiecte de specialitate la obiect.

Deasemeni, albiile paraielor din intravilan trebuiesc consolidate, amenajate si regularizate.

Riscuri naturale

In perioada actuala in zonele amplasamentelor se constata urmatoarele:

amplasamentele prezinta zone cu fenomene de instabilitate in activitate, zone ce au fost marcate in plansele de reglementari;

zonele amplasamentelor, implicit amplasamentele, sunt cu energii de relief mari, fiind situate in zona de semiplatou si versant;

Alunecarile de teren sunt active cu tendinte de extindere spre zonele limitrofe, care pun in pericol constructiile si alte obiective social economice, cu consecinte directe asupra desfasurarii normale a activitatilor comunale.

Masurile imediate propuse sunt urmatoarele:

Delimitarea terenurilor alunecate, inclusiv a zonelor de influenta si instituirea perimetrelor cu interdictii de construire.

Inventarierea constructiilor cuprinse in zonele de interdictie, cu stabilirea regimului juridic si economic al terenurilor afectate.

Pentru stabilizarea si utilizarea rationala a terenurilor cu alunecari declansate, in diferitele lor stadii de evolutie, se vor lua masuri corespunzatoare cu cauzele principale si secundare care au contribuit la dezvoltarea lor. In prima etapa se va urmari fixarea cornisei si uscarea corpului de alunecare. In etapa a II-a se trece la o utilizare complexa a intregului microlandsaft al alunecarii, cu destinatii multiple:

pentru aricultura, pasune si faneata, livada si podgorie, padure etc., in functie si de zonalitatea fizico-geografica.

Alte masuri secundare de utilizare rationala a terenurilor supuse alunecarilor sunt:

evitarea supraincarcarii cu constructii grele a caror fundatie este instalata superficial; saparea debleurilor si a altor lucrari de arta pentru sosele si cai ferate; inlaturarea pe cat posibil sau reducerea circulatiei de tonaj greu etc.; se taie arborii prea grei care nu au o radacina pivotanta care sa strabata intregul deluviu de alunecare;

- evitarea inghetului, dezghetului si craparea solului prin acoperirea cu ierburi si plantatii adecvate regiunii.

Relatii in teritoriu

Avand in vedere amplasarea comunei in raport cu teritoriile invecinate, relatiile de vecinatate, economice si/sau sociale sunt bine dezvoltate cu atat mai mult cu cat, orasul Pascani situat in apropierea comunei reprezinta un centru polarizator pentru forta de munca.

De asemenea, desi bogatia cadrului natural o permite, Consiliul Local Vinatori nu a beneficiat de fonduri care sa permita dezvoltarea turismului si a agro - turismului.

In privinta legaturilor rutiere, aceasta se prezinta intr-o stare acceptabila, singura problema reprezentand-o o portiune a drumului judetean DJ 208N care face legatura intre satul Vinatori si orasul Pascani prin Lespezi, unde pe teritoriul comunei Lespezi exista o portiune nepracticabila pe timp de iarna.

Deocamdata, se poate vorbi, ca tip de relatie cu teritoriile invecinate, se poate aminti faptul ca populatia comunei participa la targurile din Lespezi si Pascani..

Caile de acces dintr-o localitate in cealalta, respectiv drumurile comunale, desi au imbracaminti definitive, din piatra, se prezinta intr-o stare acceptabila insa, necesitand reparatii. Relatiile economice cu teritoriile invecinate se concretizeaza in special prin navetism la Pascani si targul (iarmarocul) saptamanal din Lespezi.

Relatiile economice

Relatiile economice ale comunei Vinatori cu zona inconjuratoare in special cu Municipiul Pascani, constituie suportul material al dezvoltarii mediului rural. Astfel, prin asigurarea cu produse agroalimentare a pietei urbane, se obtin cea mai mare parte a veniturilor necesare dezvoltarii comunei si traiului zilnic al populatiei si in acelasi timp, municipiul Pascani acopera cu produse industriale necesarul spatiului rural.

In conturarea zonei de influenta, relatiile economice au devenit fundamentale, realizand legatura materiala dintre spatiul rural si cel urban. Ele se caracterizeaza printr-o complexitate tot mai accentuata si printr-o stabilitate ce depaseste cu mult relatiile demografice, social culturale, politico-administrative. Aceasta stabilitate rezulta din relatiile de complementaritate care exista intre potentialul economic al orasului si cel al zonei inconjuratoare.

Principalele tipuri de relatii economice care se realizeaza intre oras si teritoriu sunt cele existente intre industria orasului si resursele naturale ale ariei adiacente, intre consumul agroalimentar urban si agricultura spatiului rural.

Relatii demografice

Dinamica relatiilor demografice dintre oras si zona rurala adiacenta evidentiaza in final un avantaj categoric pentru primul. Astfel, raportul dintre populatia nascuta in oras si cea provenita din alte localitati remarca aportul sporului migratoriu in cresterea populatiei urbane.

Eliberarea unui mare volum de forta de munca din ramurile agricole, a determinat intense miscari de populatie din zonele rurale spre oras, pe de o parte, cat si pe baza excedentului, migrari spre zonele deficitare ale tarii, pe de alta parte. ~n prezent asistam la schimbarea sensului de flux migrator prin revenirile in zonele de origine.

Mirajul civilizatiei urbane, existenta de locuri de munca si de posibilitati de calificare, cat si facilitatile oferite de dotarile si echiparile orasenesti, au determinat ca o mare parte din tineretul din mediul rural, dupa obtinerea calificarii, sa se stabileasca in oras.

Al doilea flux important al miscarii migratorii, dar diferit ca sens, il reprezinta cel ce constituie populatia imigrata (venita) in zona studiata, ca urmare a restructurarilor din majoritatea sectoarelor economiei nationale.

Fenomenul cu cele mai multe implicatii asupra relatiilor demografice, economice si culturale dintre oras si zona rurala este deplasarea zilnica pentru munca.

Relatiile politico - administrative

Atributiile de ordin politico - administrativ ale orasului in teritoriu le diversifica relatiile, de asta data numai coordonatoare bazate pe autonomie locala, cu localitatile rurale.

Clasat de rang II, municipiul Pascani se impune prin urmatoarele disponibilitati:

- localizare geografica favorabila - prin situare geo-strategica de interes zonal, constituind un centru de polarizare, cu localizare in lungul axei reprezentata de DN 28A.

- accesibilitate: accesibilitate directa prin reteaua majora de cai de comunicatie.

- functiuni economice: baza economica la inalt nivel tehnologic si flexibila (sector secundar, servicii productive, socio-culturale si de natura informatica).

- nivel de dotare/echipare: prin asigurarea unui potential de gazduire/primire a unor functii si echipamente a caror importanta, calitate si capacitate corespund standardelor/cerintelor national-regionale.

- Principalele categorii si tipuri de dotari, echipamente:

. institutii de decizie politica, juridica si economicade importanta nationala sau regionala ;

. institutii nationale si regionale de reputatie internationala/europeana ;

. institutii straine si internationale cu sediu permanent ;

. diverse organizatii cu sucursale, filiale si agentii ;

. alte dotari/echipamente: educatie, cercetare stiintifica, sanatate, cultura, comert,    servicii comerciale prestate populatiei si agentilor economici, mass - media, sport, agrement, protectie mediu, culte, ordine publica, apararea tarii si siguranta nationala.

Relatii comerciale

O puternica legatura intre oras si zona adiacenta, favorizata de posibilitatile de transport, de veniturile populatiei si de puterea economico-administrativa a municipiului Pascani o constituie legatura comerciala. Ea rezulta din incapacitatea dotarilor satesti de a asigura cererea in produse alimentare, de uz casnic si general a locuitorilor.

Raporturile comerciale dintre sat si oras cunosc doua nuante: una legata de raporturile dintre magazinele satesti si sectia comerciala de distribuire a marfurilor (inclusiv depozitele) din centrul urban si alta reiesita din deplasarea localnicului la oras si aprovizionarea directa din magazinele acestuia.

In general in realizarea volumului de vanzari din municipiu un loc important il detin locuitorii ariei rurale din jurul orasului. Un loc aparte il reprezinta navetistul, care aproape zilnic efecteaza cumparaturi pe piata urbana.

Concluzia este ca, de regula, un oras industrializat are arealul de atractie comerciala aproximativ suprapus pe cel al recrutarii fortei de munca, iar in rest atractia comerciala se manifesta mai mult ocazional.

Relatiile social - culturale

Avand in vedere ca localitatile componente comunei Vinatori se afla in zona de influenta a municipiului Pascani, acestea beneficiind de dotarile social culturale ale municipiului (activitatea de invatamant, dotarile sanitare, incadrarea unei parti a populatie in munca, etc).

Activitatea de invatamant poate oferi urmatoarele servicii:

Invatamantul mediu, dezvoltat pe diferite profile (arta, sport, pedagogic etc) este punct de atractie pentru populatia cu varsta scolara din comunele periurbane Pascani-ului. Invatamantul tehnic de maistrii si postliceal de specialitate, reprezinta un punct de atractie a elevilor din zonele rurale deoarece dispune de dotarea si echiparea necesara.

Ocrotirea sanatatii. Avand in vedere ca zona rurala pentru care se efectueaza acest P.U.G. are o dotare sanitara medie (care nu prezinta puncte sanitare dotate cu diverse aparaturi moderne - spital, in general) populatia comunei apeleaza frecvent la serviciile oferite de catre unitatile sanitare care sunt concentrate in municipiul Pascani.

Judetul Iasi detine dupa Bucuresti cele mai multe spitale si policlinici din tara. Acelasi lucru este valabil si in privinta numarului de paturi in spitale, iar in ceea ce priveste numarul de medici se situeaza pe locul trei dupa municipiul Bucuresti si judetul Cluj.

Cultura, arta, sport.

Teritoriul comunei Vinatori nu dispune de dotari culturale care sa poata satisface pe deplin gustul populatiei aflate in zona. De aceea populatia comunei apeleaza la serviciile oferite de dotarile culturale ce sunt concentrate in municipiul Pascani, respectiv municipiul Iasi.

Sub aspectul indicatorilor statistici, judetul Iasi detine locul 2 in ierarhia judetelor tarii, ceea ce scoate in evidenta, in special, rolul municipiului Iasi de principal centru cultural, rol pe care-l detine de astfel de foarte multa vreme.

Administratie ecleziastica. Mitropolia Moldovei reprezinta principala forta de atractiei a populatiei crestine din mediul rural (in cazul nostru populatia comunei Vinatori). Acest punct principal de atractie este completat cu celelate culte bisericesti aflate in municipiul Iasi.

Activitati financiar - bancare si asigurari, fiind concentrate in marea lor majoritate in municipiul Pascani, devin activitati de interes zonal, ceea ce nu inseamna in realitate un avantaj, dar sporeste forta de atractie spre aceste unitati, implicit spre oras.   

Zona de influenta este reprezentata de teritoriul si localitatile care inconjoara un centru urban si care sunt influentate direct de evolutia orasului si de relatiile de interconditionare si de cooperare care se dezvolta pe linia activitatilor economice, a aprovizionarii cu produse agroalimentare, a accesului la dotarile sociale si comerciale, a echiparii cu elemente de infrastructura si cu amenajari pentru odihna, recreere si turism. Dimensiunile zonei de influenta sunt in relatie directa cu marimea si cu functiunile centrului urban polarizator.

Localitatile urbane genereaza zone de influenta la diferite niveluri, inregistrand modificari de la o etapa la alta, in sensul extinderii sau restrangerii teritoriului aferent, modificari datorate fie cresterii importantei localitatii respective ca urmare a amplificarii functiunilor sale, fie dezvoltarii, in teritoriul apropiat, a unei alte localitati in masura a genera o zona proprie, degrevand astfel principalul centru de atractie de o serie de functiuni.

Orasul dispune de relatii de diferite genuri, directii si intensitati cu spatiul sau adiacent (complementar), relatii ce ii asigura existenta si prosperitatea, a caror totalitate determina zona de influenta a centrului urban respectiv.

Structura interna a zonei de influenta releva legaturi foarte stranse intre toate asezarile rurale si urbane care se ierarhizeaza in sisteme proprii, la nivelul superior aflandu-se orasul coordonator. Din aceste considerent rezulta ca zona de influenta se constituie intr-un element fundamental in individualizarea principalelor sisteme de localitati, fiind foarte utila in depistarea celor mai semnificative relatii teritoriale.

~n tara noastra, in afara termenului de zona de influenta, cu sensuri apropiate, se utilizeaza o serie de termeni ca zona periurbana, sfera de influenta, zona preoraseneasca, zona polarizata etc., notiuni care desemneaza teritoriile ce sunt influentate sau influenteaza in mod direct orasul.

Marimea zonei de influenta depinde de gradul de dezvoltare a tarii respective, de talia orasului, de densitatea centrelor urbane in teritoriu, de pozitia geografica fata de unele elemente naturale majore (munti, fluvii) si fata de granitele politice dintre state.

Relatiile dintre oras si teritoriul adiacent se caracterizeaza si se materializeaza in relatii de natura economica, demografica, sociala, culturala, politico-administrativa etc. Din aceste considerente se deduce ca zona de influenta nu poate fi un tot global, ca exista influente care dispar de la o anumita distanta, evidentiindu-se altele (administrative, culturale etc.). Scaderea treptata a atractiei si a influentei, in acelasi timp, a condus la individualizarea in cadrul zonelor de influenta, dupa categoriile de relatii dominante, a doua sau trei subzone (inele).

4. Activitati economice

Profilul economic dominant al comunei Vinatori este agricol.

Satele actualei comune Vinatori nu au fost in trecut resedinta de judet sau ocol. Taranii de pe aceste meleaguri au fost in trecut clacasi.

Anul 1990 gaseste comuna Vinatori ca o asezare cu un caracter preponderent agricol. Pana in anul 1989, volumul activitatii economice se realiza in proportie de 43,50% in agricultura, 4,30% in industrie, iar restul in sfera circulatiei si a serviciilor (52,20 %).

Dupa anul 1990, volumul activitatii economice a scazut, crescand ponderea agriculturii.

Dupa intindere, comuna se situeaza in grupa comunelor cu dimensiune medie in judet, suprafata agricola avand o pondere de 80,70% din suprafata totala a comunei. Comuna se evidentiaza prin existenta unei rezerve de pasuni si fanete (22% din suprafata arabila). Un procent de 10,20% din suprafata agricola este amplasata in intravilanul localitatilor, pe aceste terenuri practicandu-se o agricultura intensiva.

4.1. Activitati agricole

Din punct de vedere al zonarii productiei agricole, comuna se incadreaza in zona a III-a, zona Lespezi, favorabila produselor de cereale.

Fond funciar.Dupa intindere comuna se afla in grupa comunelor medii ale judetului Iasi.

Prezentam in continuare situatia fondului funciar din vechea comuna Vinatori

Potentialul productiv al zonei

Din punct de vedere al potentialului productiv, zona se incadreaza in urmatoarele stari calitative:

Zona de fertilitate: arabil III, gradini de legume si zarzavat III;

Zone de favorabilitate: vii IV, livezi IV, pasuni IV, fanete IV.

Din punct de vedere al zonarii productiei agricole, comuna se incadreaza in zona a III-a, zona Lespezi, favorabila produselor de cereale.

Pentru majoritatea culturilor de camp, potentialul productiv este superior fata de nivelul mediu pe judet, desi aproape 35% din suprafata agricola a comunei este afectata de unul sau mai multi factori degenerativi ai solului.

Prezentam in continuare situatia terenurilor degradate pe tipuri de degradare si situatia terenurilor afectate de alunecari de pe teritoriul vechei comunei, date ce au fost extrase din PATJ Iasi, intocmit de catre S.C. Habitat Proiect S.A. in 2001.

SITUA}IA TERENURILOR DEGRADATE PE TIPURI DE DEGRADARE

Situatia terenurilor afectate de alunecari de pe teritoriul comunei Vinatori

Sursa de date: Agentia de Protectia Mediului Iasi.

Starea patrimoniului cooperatist Dupa anul 1990, prin desfiintarea structurilor de tip C.A.P., S.M.A. existente in comuna Vinatori patrimoniul acesteia a fost impartit persoanelor fizice sau juridice in diferite moduri: vanzare, transfer, licitatie, custodie, etc.

Productia vegetala. Structura culturilor de camp este dezechilibrata. Predomina porumbul (47,8%), culturile paioase (22%) si plantele furajere(12,3%).

Productiile medii si totale obtinute sunt modeste fiind sub potentialul productiv al zonei.

PRODUCTIA VEGETALA A COMUNEI VINATORI

A. Structura culturilor de camp

C. Productii medii - kg/ha -

Cultura pajistilor Ponderea pajistilor este moderata in cadrul patrimoniului funciar al zonei insa potentialul productiv al solului este slab. Productiile prognozate sunt in crestere dar se poate miza pe productii mari in conditiile aplicarii unor programe speciale de regenerare a pasunilor si fanetelor.

Sectorul pomi - viticol Productiile medii si totale sunt fluctuante fiind influentate de conditiile meteorologice. In anii buni se obtin productii la nivelul potentialului productiv al zonei si al materialului biologic plantat.

~n prezent predomina urmatoarele specii : pruni (51,2%) si meri (38,4%).

Productia animaliera. Dupa anul 1990 efectivele de animale au scazut destul de mult aproape la toate speciile.

Productiile medii si totale sunt relativ multumitoare fiind insa evidenta lipsa unei furajari corespunzatoare.

PRODUCTIA ANIMALIERA IN COMUNA VINATORI

A. Efectivele de animale. - capete -

B. Productii totale

nr. Crt	PRODUSUL	UNITATEA DE MASURA	ANUL
			REALIZARI
	Carne total - sacrificata	t. gr.v.
	Lapte de vaca	Hl
	Lana	Kg
	Oua	Mii buc.

4. Silvicultura si gospodarirea apelor

Silvicultura Comuna are un perimetru silvic de 536 ha, reprezentand 52,6% din terenurile neagricole. Prin aplicarea legii 18/1991 au trecut in posesia a 689 persoane 485 ha de paduri. Padurea este administrata de Ocolul Silvic Pascani.

Datorita ponderii ridicate a terenurilor neproductive din cadrul perimetrelor neagricole (136 ha, adica 13,8%) si a unor fenomene degenerative complexe a terenului agricol (eroziune, alunecari, ravene) ce afecteaza circa 40% din agricol, este posibil ca pe viitor sa se extinda perimetrele silvice antierozionale si recuperarea terenurilor neproductive prin impaduriri pe circa 100 - 150 ha.

Exploatarea apelor Conform evidentei cadastrale, in comuna exista 148 ha luciu de apa, aferente cursurilor de apa bazinul Siret si paraurile Stolniceni, Pietros si Badilita insa fara valoare economica.

Activitati neagricole

Datorita apropierii de orasul Pascani, comuna Vinatori este foarte putin dezvoltata pe linia activitatii economice neagricole.

~n localitati exista o serie de unitati de comert alimentar si nealimentar, majoritatea aflate in satele Vinatori si Crivesti. In ultimii ani au aparut o serie de SRL-uri care au o activitate foarte redusa.

Activitati de tip industrial si constructii

Comuna Vinatori fiind o localitate preurbana a orasului Pascani, nu a existat tendinta dezvoltarii de sine statatoare a unei economii diversificate.

Aceste activitati sunt foarte slab reprezentate, cu atat mai mult cu cat, pe teritoriile fostelor CAP-uri s-a aplicat Legea Fondului Funciar nr. 18/1991, prin care au disparut partial unitatile respective. Practic, activitatea industriala se rezuma la initiativa particulara, punctual, reprezentata prin mori, brutarii, ferme zootehnice, stupine, precum si activitati mestesugaresti izolate (25 mestesugari): tamplarit, dulgherit - dogarit, tricotaje - croitorie, cojocarie, zidarie, comert.

Administratia publica este asigurata prin: Consiliul Local al comunei Vinatori si Politia comunala, institutii cu sediul in satul Vinatori - resedinta de comuna.

~nvatamantul

a. ~nvatamantul prescolar - se desfasoara in cele 4 gradinite aflate in satele - Vinatori, Crivesti, Hirtoape, Gura Bidilitei;

b. ~nvatamantul general primar si gimnazial - se desfasoara prin intermediul a 6 scoli, dispuse cate una in fiecare sat al comunei si doua in Hartoape.

Cultura si arta

- in comuna Vinatori se gasesc patru biblioteci, din care doar una este publica, in satul Vinatori.

- Satele Vinatori si Hirtoape au cate un Camin Cultural ;

- In comuna se gasesc 4 biserici aflate in satele Vinatori, Crivesti, Hirtoape si Gura Bidilitei.

Asistenta medicala

Activitatea de asistenta medicala in anul 2004 (conform fisei localitatii) se compunea din:

- Medici - sector public    2

- Medici - sector privat    -

- Farmacisti - sector privat -

- Personal mediu sanitar - sector public    3

- Personal mediu sanitar - sector privat -

- Cabinete medicale individuale - sector public 3

- Cabinete medicale - sector privat    -

De asemenea in comuna mai exista si un dispensar sanitar-veterinar aflat in satul Vinatori.

Comert si alimentatie publica

~n comuna Vinatori exista urmatoarele unitati comerciale:

Vanatori :

- P.F. Popa Vasilica

- S.C. Sumicom S.R.L.

- P.F.Chihaia Petronela

- S.C. Buturuga S.R.L.

- Consum Coop

- S.C. Sirofl Com S.R.L.

- S.C. Tami S.N.C.

- S.C. Danibac S.R.L.

- S.C. Andavia S.R.L.

- S.C Buta Com Prest S.R.L

Crivesti:

A.F. Tarcan Marinel

A.F. Budeanu Gheorghita

S.C. Morlux Florena S.R.L.

S.C. Yurko Serv S.R.L.

Hirtoape:

Consum Coop

S.C. Poienita S.R.L.

S.C. Tivia S.R.L.

S.C. Lupu S.R.L.

Gura Bidilitei:

A.F. Vasile Catalin

A.F. Nechifor Mihai

- o farmacie aflata in satul Vinatori

Alte activitati

~n comuna Vinatori pe langa alte activitati se mai gasesc urmatoarele:

- activitatea de posta se desfasoara in cele doua agentii postale din satul Vinatori;

- mai exista si doua cantonuri silvice;

Disfunctionalitati

Din analiza activitatilor desfasurate pe teritoriul comunei Vanatori rezulta urmatoarele concluzii:

- activitatea de baza este agricultura, practicata insa intr-un sistem care nu ii asigura o productivitate ridicata, recoltele fiind mult sub potentialul productiv al pamantului;

- pamantul se cultiva in general individual, pe suprafete de pamant mici, faramitate de catre proprietarii individuali;

- din cauza faramitarii pamantului in suprafete mici, individuale si a puterii economice scazute a producatorilor, este insuficient folosita tehnica moderna in agricultura bazata pe mijloacele mecanizate;

- din studiile facute, mijloacele mecanizate existente sunt uzate din punct de vedere fizic si moral si insuficiente ca numar;

- slaba activitate in domeniul de colectare si depozitare a produselor agricole si de valorificare a lor in comert in industria alimentara sau usoara;

- slaba dezvoltare a activitatii de servicii catre populatie;

- slaba dezvoltare a sectorului comercial, populatia rezolvand problemele de aprovizionare in mod curent in orasul Pascani.

Populatia. Elemente demografice si sociale

~ntre anii 1930 -2002 populatia comunei Vanatori a crescut continuu.

Astfel, la recensamantul din anul 2002 existau 4732 de locuitori, pe cand in anul 1930 erau 1680 locuitori, aratand o crestere de cca. 3 ori a populatiei din anul 2002 fata de anul 1930.

La recensamantul din 2002 - locuitorii comunei erau organizati in 1523 gospodarii cu 1588 locuinte.

Habitatul este format din case taranesti si semirurale.

Cu toate initiativele luate de cetateni pentru a dezvolta activitatile neagricole, comuna si-a pastrat si in prezent un profil agricol, fapt reflectat si in structura socio-profesionala a populatiei. Din numarul locuitorilor activi peste 76,8% lucreaza in agricultura. Populatia inactiva este formata in proportie de 38% din pensionari.

Dupa numarul populatiei, comuna Vanatori este o asezare rurala de marime medie a judetului Iasi. Pentru a folosi resursele umane existente este necesar ca in urmatorii ani sa se dezvolte intr-un ritm accentuat, activitatile neagricole locale si sa se asigure conditii mai bune pentru populatia comunei de a se deplasa la lucru in alte localitati.

Date conform manualului statistic

REPARTITIA PE GRUPE DE VARSTA A POPULATIEI TOTALE (2002)

NUMARUL MEDIU AL SALARIATILOR PE PRINCIPALELE ACTIVITATI (2002)

Circulatie

6.1. Reteaua de cai de comunicatie rutiere din comuna Vinatori

Comuna Vinatori este strabatuta de urmatoarele drumuri:

DC 131 care face legatura intre Vinatori - Crivesti - Gura Bidilitei - Hirtoape

DC 131A care face legatura intre satul Dumbrava al comunei vecine Lespezi si Hirtoape

DC 122B intre Vinatori - Vladnicut - Todiresti

DC 125 intre Hirtoape - Gura Badilitei - Blagesti

DJ 208N intre Lespezi - Vanatori..

Transportul in comun se realizeaza cu un autobuz zilnic avand traseul Pascani - Vinatori. Pe drumurile comunale ale comunei Vinatori circula toate categoriile de masini. Insa drumurile nu sunt modernizate si sunt in stare, in general, proasta.

Conform studiului efectuat de catre A.G.E.R. Iasi, "Dezvoltarea economico‑sociala in perioada 1995‑1999 si 2000‑2004", reteaua rutiera a comunei este formata din comunale in lungime totala de 22,373 km, in diferite stari tehnice. Drumurile comunale sunt pietruite pe o lungime de 14,600 km, iar cele din pamant insumeaza o lungime de 7,773 Km.

In afara de drumurile mentionate, comuna mai dispune si de o retea de drumuri de tara si ulite, din pamant.

Starea generala a drumurilor nu difera mult de la un sat la altul.

Satul Vinatori

In satul Vinatori se accede pe drumul comunal DJ 208n dinspre

Lespezi, drum care face legatura cu drumul judetean D.J.208 Pascani - Falticeni legat la drumul national D.N.28A, precum si pe drumurile comunal D.C.122 dinspre satul Vladnicut si 125 dinspre Blagesti prin Gura Badilitei. Drumurile comunale mentionate mai sus, sunt drumuri pietruite, aflate intr-o stare acceptabila, dar care necesita totusi modernizari.

Reteaua stradala din satul Vinatori este sinuoasa, compusa din drumuri din pamint greu de parcurs in anotimpurile ploioase. Aceste drumuri greu accesibile predomina la periferia satului.

Drumurile care compun reteaua stradala a satului Vinatori, necesita modernizari, corectii si amenajari ale unor intersectii.

Satul Crivesti

In satul Crivesti se accede dinspre Vinatori si Gura Bidilitei pe drumul comunal D.C.131.

Reteaua stradala din satul Crivesti are aceeasi caracteristica ca si satul Vinatori: drumurile comunale sunt pietruite si usor de parcurs, iar cele care se bifurca din acestea sunt in general sinuoase si greu accesibile in anotimpul ploios.

Satul va trebui sa beneficieze in viitorul apropiat de modernizari ale acestor drumuri, precum si de amenajarea unor intersectii.

Satul Hirtoape

In satul Hirtoape se accede pe drumul comunal D.C.131A dinspre Dumbrava, pe DC 125 dinspre Gura Badilitei si pe DC131 dinspre Crivesti,drumuri care sunt pietruite.

Asa cum am mentionat si la punctul 4., satul Hirtoape se imparte in doua zone: zona satului Hirtoape si zona numita Poienita. Mentionam aceasta zonificare deoarece reteaua stradala este cu totul diferita, si anume:

Zona satului Hirtoape este strabatuta de drumul comunal D.C.131 din care se ramifica o retea stradala sinuoasa, cu drumuri greu de parcurs.

Zona Poienita, beneficiaza de o retea stradala bine definita, cu drumuri paralele si perpendiculare intre ele, cu lungimi variind intre 151 - 200 m, usor practicabile.

In afara de modernizarea drumurilor aflate in stare proasta, mai sunt necesare corectii, amenajari de intersectii, precum si creearea unor noi legaturi lesnicioase intre strazile lungi existente.

Satul Gura Bidilitei

In satul Gura Bidilitei se accede pe drumul comunal D.C.131 dinspre satele Crivesti si Vinatori si pe DC 125 dinspre Blagesti.

Reteaua stradala din acest sat este formata din drumuri ortogonale cu lungimi maxime de 300 m, majoritatea acestor drumuri fiind intr-o stare acceptabila. Cu toate acestea sunt necesare unele modernizari, amenajarea unor intersectii si creearea unor noi drumuri de acces.

Satul Vladnicut

In satul Vladnicut se accede pe drumul comunal D.C.131 dinspre Vinatori si DC 122B dinspre Todiresti. Acest drum D.C.131 este singurul drum pietruit, restul retelei stradale fiind formata din drumuri de pamint greu accesibile, ce neccesita modernizari, amenajarea unor intersectii, precum si creearea unor noi drumuri pentru o mai buna circulatie.

Datorita faptului ca satul se afla situat intr-o vale, inconjurat de dealuri, apele meteorice au acces favorabil de stationare pe drumurile din interiorul localitatii, fapt care le face inaccesibile.

6.3. Obiective si prioritati cuprinse in planurile de amenajarea teritoriului

Din analiza Planului de Amenajare a Teritoriului National (PATN) - Sectiunea I - Cai de comunicatie, aprobata prin Legea nr. 71 / 1996 rezulta ca prin teritoriul comunei Vinatori nu sunt propuse lucrari noi pentru dezvoltarea infrastructurii cailor de comunicatie.

Situatia drumurilor publice locale fiind mai dificila decat cea a drumurilor nationale se impun urmatoarele masuri urgente:

imbunatatirea sau macar mentinerea starii de viabilitate a drumurilor publice locale, urmarindu-se cresterea capacitatii portante si a capacitatii de circulatie;

acordarea importantei cuvenite (in cadrul lucrarilor de intretinere) functionarii la parametrii proiectati a sistemelor de colectare si evacuare a apelor din zona drumului, acolo unde acestea exista si realizarea lor acolo unde lipsesc;

continuarea pietruirii tuturor drumurilor comunale incepute in cadrul programului de pietruire prevazut de Guvern in perioada 1997 1999 si intrerupte din cauza lipsei de finantare.

Drumurile judetene sunt in stare aproximativ buna, iar drumurile comunale sunt in stare proasta de intretinere si nu corespund nici din punct de vedere al imbracamintii si nici al caracteristicilor in profil transversal si a asigurarii vizibilitatii. Intersectiile strazilor principale atat cu D.J. sau D.C., cat si a drumurilor secundare cu strazile principale (in extravilan clasificate drumuri comunale) sunt aproape in totalitate necorespunzatoare. Strazile, necesita imbracaminte definitiva pe macar 50 m in adancime la intersectiile cu drumurile principale, deoarece acestea se incarca cu noroi, periclitand siguranta circulatiei.

Podurile care asigura legaturile peste paraiele din teritoriul comunei sunt in cea mai mare parte din beton.

7. Intravilan existent. Zone functionale. Bilant teritorial

Intravilanul existent are o suprafata de 753,79 ha. Aceasta suprafata este valoarea determinata prin masuratori grafice facute pe planurile de reglementari ale P.U.G. elaborat in anul 1999, desi acesta nu a fost avizat de catre O.C.P.I. si prezinta un bilant teritorial ambiguu.

In componenta intravilanului existent intra toate trupurile aflate pe teritoriul administrativ al comunei. Suprafata actuala a teritoriului intravilan se prezinta astfel :

BILANTUL PE SATE A INTRAVILANULUI EXISTENT

BILANTUL INTRAVILANULUI EXISTENT PE CATEGORII DE FOLOSINTA

Introducerea unor noi suprafete in intravilan a fost facuta tinandu-se seama de perimetrul construibil dinainte de anul 1990, perimetru restrans si care lasa in afara vetrelor satelor o multime de constructii.

Zona pentru locuinte ocupa 14,20% din teritoriul intravilan ( categoria curti-constructii) si este formata din terenuri pe care s-au construit locuinte cu nivel mic de inaltime - 1-2 niveluri. Starea cladirilor de locuit este in proportie de 70% buna, insa materialul folosit este predominant chirpiciul cu invelitori din tigla, tabla sau azbociment.

Daca casele vechi au un caracter rural, cele noi, mai bine utilate au caracter semiurban. In comuna Vinatori, la nivelul anului 2002 se aflau 1588 locuinte.

Conform datelor furnizate de primaria Vinatori, la nivelul anului 2002 in comuna Vinatori se aflau 1523 de gospodarii repartizate astfel :

Zona pentru institutii publice si servicii ocupa o mica parte din teritoriul intravilan, situatie normala pentru satele colinare si de ses, unde suprafata terenurilor agricole este preponderenta.

Din punct de vedere al invatamantului, pe teritoriul comunei se afla urmatoarele dotari:

Scoala generala cl. I - VIII - Vinatori;

Scoala generala cl. I - VIII - Hirtoape;

Scoala generala cl. I - VIII - Crivesti;

Scoala generala cl. I - VIII - Gura Bidilitei;

Scoala generala cl. I - IV - Vladnicut.

Gradinite - Vinatori, Hirtoape, Crivesti, Gura Bidilitei ;

Din constatarile facute pe teren a rezultat ca starea de intretinere a localurilor pentru scoli este aproape buna buna, dar acestea necesitand unele reparatii.

Comuna dispune de 2 camine culturale.

Viata religioasa este facilitata de existenta in cadrul comunei a 4 biserici ortodoxe, si 4 cimitire, 2 dintre acestea fiind in Vinatori.

Zona unitatilor industriale si agricole este formata din vechile sedii ale CAP-urilor si SMA - urilor, o parte dintre acestea fiind retrocedate vechilor proprietari, restul fiind inchiriate unor firme private sau din terenuri particulare in care se desfasoara activitati de mica productie, si depozitare.

Zona de gospodarie comunala si cimitire este formata de fapt din cimitirele aflate in intravilan. Depozitarea gunoaielor nu se face in locuri special amenajate care sa respecte normele sanitare. S-a observat poluarea paraielor prin aruncarea gunoaielor in albiile acestora.

Zona constructiilor aferente lucrarilor tehnico - edilitare este reprezentata de terenurile rezervate echiparii edilitare.

Zona cailor de comunicatie rutiera reprezinta din teritoriul intravilan si este formata din drumurile comunale care traversda

za intravilanul localitatilor, precum si din strazile satelor comunei. Din cauza reliefului framantat pe care sunt amplasate satele, reteaua locala de strazi prezinta trasee lungi si neregulate, precum si profile longitudinale si transversale necorespunzatoare, lipsite de imbracaminti si de santuri.

Terenurile agricole ocupa cca 735% din teritoriul intravilan si sunt aferente gospodariilor proprietate privata ale populatiei care are din cultivarea acestora si sursa principala de hrana, dar si o sursa de castig.

Terenurile ocupate de ape din teritoriul intravilan sunt formate din paraiele care traverseaza comuna. Acestea au o suprafata de 0.97 ha reprezentand 0.13% din teritoriul intravilan existent.

Zone cu riscuri naturale

Terenurile, in afara unor procese relativ continue care le deterioreaza si le degradeaza, sunt supuse efectelor unor riscuri naturale cu urmari grave asupra lor si importante pagube materiale, uneori si cu pierderi de vieti omenesti. ~n general, sunt considerate riscuri naturale acele evenimente care schimba intr-un timp relativ scurt si cu un grad apreciabil de violenta o stare de echilibru existenta. ~n literatura de specialitate din acest domeniu, nu prea dezvoltata si destul de fragmentata, sunt considerate riscuri naturale, afectand si teritoriul comunei Vinatori, urmatoarele:

- inundatiile provocate de reteaua paraielor interioare, datorita ploilor si topirii zapezilor, blocarea scurgerii apelor datorita gheturilor, impotmolire;

- cutremurele de origine tectonica;

- alunecarile de teren.

Desi comuna este marginita de raul Siret, nu exista zone construite cu risc de inundatie, insa se construieste in aval de satul Hartoape un baraj al carui proiect a fost demarat inainte de 1989. Exista si un decret prin care urmau exproprieri ale terenurilor ce urmau acoperite de apa si de zona de protectie.

Sucursala Hidrocentrale Bistrita si Primaria Vinatori ne-au pus la dispozitie planse cu limita de retentie si zona de protectie a acesteia.

Prin prezentul Plan Urbanistic General se va tine cont de (N.N.R) nivelul normal de retentie si se va marca zona acoperita si zona de protectie si se va dispune prin regulament ca zona cu interdictie definitiva de construire.

Conform Ordinului comun al MLPAT nr. 62/N, MAPPN nr.1955 si DAPL nr. 190/288 din 31 iulie 1998, zonele expuse la riscuri naturale sunt reprezentate cu prioritate de alunecari de teren si inundatii.

Identificarea, inventarierea si delimitarea acestor zone in conformitate cu ordinul mentionat face obiectul unor studii specifice si colaborari ale tuturor factorilor implicati. ~n judetul Iasi nu s-a intocmit un astfel de studiu. ~n aceste conditii identificarea si delimitarea zonelor cu riscuri naturale s-a facut pe baza datelor si informatiilor existente la aceasta data.

~n PATN, sectiunea V, Legea 575/2001, rezulta prin Anexa nr. 5 - Inundatii, tipul de inundatii este pe torenti, iar prin Anexa nr. 6 - Alunecari de teren, potentialul de producere a alunecarilor este ridicat, tipul alunecarii fiind primara.

Echipare edilitara

Alimentare cu apa

Alimentarea cu apa a satelor comunei Vinatori este realizata din straturile acvifere, prin intermediul fantanilor sapate de tip rural, care ofera cantitati limitate de apa, mai cu seama in perioadele secetoase ale anului, neputand sa satisfaca astfel necesarul de apa.

Alimentarea cu apa se face prin intermediul a 508 fantani, gradul de nepotabilitate chimica la nivelul intregii comune fiind de 34%.

In satul Vinatori exista posibilitatea realizarii unei retele de alimentare cu apa, prin captare, in celelate sate neexistind conditii in acest sens.

Disfunctionalitati

Principalele disfunctionalitati constatate sunt:

Utilizarea in scop potabil a apei de izvor necorespunzatoare prin exploatarea izvoarelor, a apei freatice (subterane) fara posibilitatea controlului sanitar al apei furnizate;

Lipsa unui sistem centralizat de alimentare cu apa in satele comunei Vinatori, Lipsa perimetrelor de protectie sanitara a surselor de apa, ceea ce determina calitatea necorespunzatoare a apei.

Capacitate redusa de distributie a apei la consumatori.

Canalizare

Satele comunei Vinatori nu sunt echipate cu sisteme de centralizate de canalizare stradala a apelor uzate.

Colectarea, evacuarea apelor uzate menajere de la locuintele individulale se realizeaza local la haznale de tip rural (uscat, nevidanjabila sau prin descarcare prin incinta proprietarilor) care afecteaza bacteriologic calitatea panzei freatice.

De la Scolile generale, Consiliul Local Vinatori, Caminul Cultural, Politie, cabinet medical, apele uzate sunt colectate in fose septice vidanjabile.

Apele meteorice de pe acoperisurile caselor nu sunt canalizate, colectarea si scurgerea lor realizandu-se la "zi". Apele pluviale de pe suprafetele sistematizate nu beneficiaza de un sistem centralizat de colectarea apelor pluviale, scurgerea realizandu-se la nivelul strazilor, dar majoritatea drumurilor neavand practicate santuri colectoare adiacente, iar cele existente nu sunt intretinute si sunt intr-o stare necorespunzatoare.

Disfunctionalitati

Principalele disfunctionalitati constatate sunt:

Lipsa sistemului centralizat de canalizare pentru colectarea apelor uzate menajere, acestea impurificand panza freatica exploatata si folosita in scop menajer.

Alimentarea cu energie electrica

Comuna Vinatori este alimentata cu energie electrica de la retele de distributie de joasa tensiune (0,4 KV), prin intermediul retelelor de 20KV care traverseaza teritoriul comunei si prin posturi de transformare aeriene.

Din reteaua de distributie de 20 KV sunt alimentate un numar de 12 posturi de transformare de 20/0,4KV.

Posturile de transformare sunt in general de tip aerian si se alimenteaza radial din reteaua de medie tensiune.

Posturile transformatorilor variaza intre 40 KVA si 160 KVA. Pozarea LEA de medie tensiune se realizeaza pe stalpi din beton tip ELECTRICA.

Reteaua locala de distributie de joasa tensiune (LEA 0,4KV) este de tip aerian alimentata din posturile de transformare aeriene racordate la reteaua de distributie de medie tensiune.

Reteaua electrica de joasa tensiune (LEA 0,4KV) de tip aerian este pozata pe stalpi din beton tip ELECTRICA, dar se mai intalnesc zone unde reteaua electrica este pozatape stalpi din lemn.

Nu exista o retea de iluminat public, stradal

Starea tehnica a retelei de alimentare cu energie electrica este satisfacatoare.

Disfunctionalitati

In unele zone reteaua electrica existenta nu are capacitatea de a prelua aparate

electrocasnice.

Inexistenta iluminatului public exterior.

Exista zone in care reteaua electrica este pozata pe stalpi de lemn deteriorati.

Unele locuinte si anexe construite in extravilan fara autorizatie de construire, nu respecta distantele fata de liniile electrice aeriene impuse de normativul P.E.104/1993 fata de liniile electrice aeriene de medie si inalta tensiune.

Telefonie

In comuna Vinatori exista o centrala telefonica in incinta Oficiului postal, centrala telefonica automata ce deserveste abonatii din satele comunei.

Reteaua telefonica este de tip aerian, iar in unele zone, la traversari de drumuri, obstacole este de tip subteran.

Sunt utilizati in reteaua telefonica stalpi de beton ai retelei electrice de joasa tensiune, iar in anumite zone sunt utilizati stalpi de lemn.

Disfunctionalitati, aspecte critice

- Lipsa circuitelor libere pentru noii abonati;

- Lipsa retelei de telefonie in anumite zone;

Alimentarea cu caldura

In prezent alimentarea cu caldura a locuintelor individuale din satele comunei Vinatori este asigurata de: sobe cu combustibil solid-lemn, combustibil lichid-motorina; cu

aparatura de incalzit pe baza de energie electrica, si partial cu centrale termice individuale, pe baza de combustibil solid - lemn si combustibil lichid-motorina.

Prepararea hranei este asigurata cu sobe cu lemne, cu butelii cu gaze naturale si partial cu energie electrica.

Disfunctionalitati

Lipsa in general a instalatiilor de incalzire individuala cu centrale termice proprii in spatiile social-culturale duce la reducerea substantiala a confortului.

Aprovizionarea neritmica; cantitati insuficiente si dificultati in transport a combustibililor solizi (lemn) si a buteliilor de aragaz;

Alimentarea cu gaze naturale

In prezent satele comunei Vinatori nu sunt alimentate cu gaze naturale.

Disfunctionalitati

Lipsa retelei de distributie si repartitie a gazului metan in satele comunei Vinatori

Gospodarire comunala

Colectarea gunoiului se face defectuos, neexistand puncte de sortare, colectare, valorificare si rampe de descarcare si transport a gunoiului.

In general gunoaiele sunt prezente la periferia fiecarei asezari.

Rezidurile menajere si gunoiul de grajd se depoziteaza intamplator si in locuri necontrolate, direct pe pamant, ceea ce poate conduce accidental la poluari ale mediului.

Problema deseurilor devine acuta datorita cresterii cantitatii acestora.

Depozitarea necontrolata a deseurilor constitue o sursa majora de poluare si degradare a solului.

In gospodarii salubrizarea se realizeaza local, insa este necesara gasirea unei solutii pentru viitor in ceea ce priveste salubritatea.

O problema majora o reprezinta cimitirele: in satul Vinatori acesta se afla amplasat intre gospodarii, ceea ce reprezinta o problema necesara a fi remediata prin izolarea acestor cimitire de zonele de locuit.

Disfunctionalitati

Nu exista puncte de sortare, colectare, valorificare si rampe de descarcare si transport a gunoiului.

Probleme de mediu

10.1. Generalitati

Problemele de mediu rezulta in general din interactiunea activitatilor umane cu mediul inconjurator. Avand in vedere ca in comuna Vinatori activitatile umane constau in activitati edilitar-gospodaresti, agricultura, silvicultura, circulatie in transporturi, toate desfasurandu-se la un nivel scazut de tehnologizare, aceste activitati se integreaza in mediul natural fara a produce modificari profunde ai parametrilor fizico - chimici sau hidrologici.

Cele mai importante modificari ale mediului natural sunt cele determinate de fenomenele fizice naturale: alunecari de teren, eroziuni de suprafata - torentiale, exces de umiditate si indundati, etc., care determina degradari ale solului.

10. Calitatea atmosferei

Din datele Agentiei de Mediu Iasi, pe teritoriul comunei nu se intalnesc surse majore de poluare a aerului.

Exista totusi o serie de surse locale cu caracter temporar - accidental (intermitent) reprezentate de procesele de ardere pentru incalzitul locuintelor si obiectivelor social economice, care genereaza gaze si pulberi specifice, mai ales in sezonul rece.

Nu s-a facut in zona masuratori pentru determinarea nivelului acestui tip de poluare.

Apreciem totusi ca emisiile sunt reduse si se diminueaza prin procesele de dispersie si retinere mecanica (prin vegetatie, relief, cladiri, etc.) si in consecinta nu au loc efecte vegetative.

Circulatia auto in zona este relativ redusa, in consecinta, nu se genereaza nivele de zgomot care pot influenta negativ zonele de locuinte din imediata vecinatate.

10.3. Calitatea apelor

Exista o serie de aspecte negative generate de activitati umane, care actioneaza local si in anumite situatii asupra apelor: nerezolvarea corespunzatoare a evacuarii si depozitarii dejectiilor de la ferme, depozitarile intamplatoare de deseuri menajere si dejectii de grajd, inexistenta unui sistem de canalizare a satelor nerespectarea distantelor sanitare in jurul surselor de apa, ignorarea perimetrelor de protectie, insuficienta numarului de platforme de gunoi amenajate corespunzator.

Se pot produce impurificari locale si accidentale ale apelor de suprafata in subterane din zona localitatilor, cu substante organice si chimice generate de activitati umane.

Un alt factor care influenteaza calitatea apelor este scurgerea solida care se face in proportie de peste 95% sub forma de suspensii. Turbiditatea variaza intre 1000-2500 g/m³, fiind favorizata de alcatuirea petrografica a dealurilor cu altitudini de 300-500 m, panta si lipsa padurii, conditii ce stimuleaza spalarea in suprafata, siroirea etc. Este mai mica in regiunile joase (in campia colinara) unde pantele reduse ale albiilor determina viteze mici ale apei si stimuleaza depunerea.

10.4. Calitatea solurilor

Starea solului rezulta din interactiunea tuturor elementelor mediului ca suport al intregii activitati umane si este puternic influentata de acestea, atat prin actiuni autropice, cat mai ales ca urmare a unor fenomene fizice naturale. Aceste influente negative pe care le suporta solul, intra in categoriile de poluare si degradare.

Problemele solului sunt:

a) Poluarea solului este generata in principal de urmatoarele activitati umane considerate ca surse:

- depunerea intamplatoare de deseuri menajere, localitatile comunei neavand rampe ecologice de colectare, sortare, depozitare si reciclare a deseurilor menajere special amenajate;

- deversarea accidentala de dejectii zootehnice in conditiile nefunctionarii corespunzatoare a platformelor de stocare;

- administrarea fara discernamant a substantelor chimice folosite in agricultura.

Dintre acestea, unele deseuri sunt inerte, altele sunt folosite ca ingrasamant natural, neproducand poluarea solului.

b) Degradarea solurilor din comuna - determinata de un complex de fenomene naturale:

- alunecari de teren;

- eroziuni de suprafata si de adancime;

- exces de umiditate si inundatii accidentale;

- compactare, etc.

Aceste fenomene sunt rezultatul unor complexe de conditii care actioneaza de cele mai multe ori simultan in interdependenta.

- activitati umane:

- vechi: desteleniri, defrisari, tehnici agricole inapoiate;

- actuale: tehnici agricole necorespunzatoare pe terenuri in panta neintretinerea lucrarilor de imbunatatiri funciare, destelenirea unor versanti cu risc de alunecare, de eroziune, dezafectarea de acumulari piscicole;

- factori naturali: ape subterane, pantele reliefului, substratul geologic, regimul ploilor, caracterul torential al scurgerii apelor, gradul de acoperire cu vegetatie in special arborescenta.

Consecintele poluarii si degradariii solurilor:

a) scaderea potentialului productiv, prin limitarea sau anularea calitatilor biologice de fertilitate.

b) ocuparea nerationala a unor terenuri;

c) scoaterea unor terenuri din circuitul productiv;

d) schimbari ale modului de folosinta.

Distributia in teritoriu a problemelor legate de sol, evidentiaza:

- zone cu soluri degradate prin alunecari si eroziuni torentiale, localizate pe versantii cu pante mari si medii;

- zone cu soluri degradate prin eroziuni de suprafata, localizate pe versanti cu inclinari mici si medii ;

- zone cu soluri degradate prin exces de umiditate si inundatii, localizate in sesuri.

10.5. Calitatea florei si faunei

Vegetatia naturala din pajisti si paduri, precum si biotopurile caracteristice acestora au fost influentate de diverse activitati umane: defrisari, desteleniri, lucrari hidrotehnice si ameliorative, chimizarea agriculturii si pasunatul excesiv.

Acestea au determinat o serie de consecinte negative:

- reducerea suprafetelor de paduri si pajisti;

- restrangerea arealelor faunistice;

- scaderea numerica a unor specii de plante si animale;.

Padurile mai intinse in trecut, apartin in mare masura grupei a II-a functionale, adica paduri cu rol de protectie - subgrupa de protectie - subgrupa de protectie a solului.

~n general calitatea padurilor este buna.

Pajistile naturale reprezentate prin pasuni si fanete au fost diminuate in timp si inlocuite treptat cu culturi agricole.

Modificarile faunei in urma interventiilor umane:

- restrangerea arealelor;

- modificarea componentei si a posibilitatilor de habitat;

- reducerea numerica a unor specii de animale (mai ales cele cu valoare cinegetica).

In aceste conditii, totusi fauna se mentine in limitele optime.

10.6. Zone si situri protejate naturale si construite

Pe teritoriul comunei Vinatori nu se afla monumente sau situri protejate.

Una din principalele probleme de mediu o reprezinta gestionarea reziduurilor.

Reziduurile de orice fel rezultate din multiplele activitati umane, constituie o problema de o deosebita actualitate datorita cresterii continue a cantitatilor si felurilor acestora, care prin degradare si infestare in mediul natural prezinta un pericol pentru mediul inconjurator si sanatatea populatiei.

Dezvoltarea urbanistica a comunei, antreneaza producerea unor cantitati din ce in ce mai mari de reziduuri menajere, stradale si industriale care, prin varietatea substantelor organice si anorganice continute de reziduurile solide, face ca procesul degradarii aerobe si anaerobe de catre organisme sa fie dificil de condus provocand - in cazul evacuarii si depozitarii necontrolate - poluarea aerului si apei creand totodata si probleme legate de aparitia microorganismelor patogene, rozatoarelor si altele cu efecte daunatoare asupra igienei publice.

Ritmurile de dezvoltare a economiei in conditiile caracterului limitat al resurselor de materii prime , a tendintei de crestere a preturilor si a manifestarii de criza pe piata mondiala a materiilor prime si combustibililor, impune un nou mod de a gandi, prin prisma economisirii tuturor resurselor, a valorificarii superioare a acestora si in final de reciclare a materiilor prime si materiale - problema de mare actualitate in lumea imtreaga.

~n functie de natura si locul de producere, reziduurile pot fi:

-reziduuri menajere provenite din locuinte, institutii publice, unitati comerciale, unitati alimentare, societati comerciale;

-reziduuri stradale - aruncate sau depuse pe caile publice;

-reziduuri industriale - provenite din activitati industriale;

-reziduuri din constructii - provenite din demolarea sau construirea de obiective civile sau industriale;

-reziduuri comerciale - provenite din activitatea de comert : ambalaje, perisabilitati;

-reziduuri agricole - provenite din unitati agricole, zootehnice sau din gospodarii individuale.

S-au constatat si degradari punctuale prin poluare a unor cursuri de apa sau terenuri, datorita depozitarii necontrolate a reziduurilor menajere - nedegradabile;

Din analiza critica facuta in teren se pot desprinde o serie de alti factori care prin problemele ce le ridica, pot influenta la nivel punctual sau zonal parametrii normali ai mediului inconjurator:

Degradarea severa a unor terenuri prin eroziuni, alunecari, exces de umiditate, saraturi, etc.;

Exploatarea nerationala a unor suprafete de padure puse in posesie;

Folosirea ingrasamintelor chimice si a pesticidilor fara indrumarea si controlul specialistilor;

Lipsa perdelelor de protectie de-a lungul cailor de comunicatie (total sau partial) si in special a celor cu trafic intens ( DJ, DC );

Lipsa zonelor de protectie a apelor de suprafata - iazuri, amenajarea malurilor.

11. Necesitati si optiuni ale populatiei

In relansarea dezvoltarii localitatilor comunei Vinatori vor contribui urmatorii factori:

Situarea comunei intr-un spatiu agricol si forestier cu o valoare economica importanta care conduce la ridicarea nivelului vietii individuale a locuitorilor comunei. Acest lucru determina necesitatea ridicarii calitatii vietii colective, deci o echipare si o dotare superioara.

Prelucrarea altor produse agricol - vegetale si animale si a lemnului poate fi o activitate creatoare de locuri de munca. Crearea unei structuri de industrie mica va putea valorifica produsele locale, asigurand si servicii cu caracter industrial pentru populatie.

Propunerile de dezvoltare ale comunei s-au facut in urma discutiilor purtate cu autoritatile locale care exprima, la randul lor, dorintele populatiei comunei si in concordanta cu PATJ Iasi.

Pentru ridicarea standardului de viata si civilizatie a locuitorilor din comuna si pentru

marirea gradului de atractie a localitatii, sunt necesare urmatoarele directii de actiune:

modernizarea retelei stradale principale din intravilane, prin pietruirea tuturor drumurilor, refacerea santurilor si a podetelor, a trotuarelor si prin plantarea de perdele de protectie vegetale si specii arboricole;

extinderea localitatii cu suprafete de teren lipsite de factori de risc natural - propice construirii de locuinte si functiuni complementare;

realizarea/refacerea/modernizare de obiective de utilitate publica publica - puncte sanitare, scoli, camine culturale, gradinite, puncte ale administratiei publice, in localitatile si zonele defavorizate ale comunei;

extinderea iluminatului stradal;

amenajarea rampelor ecologice de colectare, sortare, depozitare si reciclare a deseurilor;

proiectarea si infiintarea retelei de alimentare cu apa;

proiectarea si infiintarea retelei de canalizare si in perspectiva de epurare a apelor uzate;

infiintarea retelei de distributie gaze naturale ;

amenajarea de parcuri, terenuri de joaca pentru copii si terenuri de sport;

dezvoltarea serviciilor de gospodarire comunala;

dezvoltarea transportului local;

dezvoltarea prestarilor de servicii si a retelei comerciale;

organizarea pietelor agroalimentare si de marfuri nealimentare, de tip targ.

1 Disfunctionalitati

Din analizele facute precum si din cele semnalate de catre conducerea comunei, au rezultat urmatoarele disfunctionalitati :

Principalele concluzii ale situatiei critice semnalate sunt: saracia, resurse naturale si materiale reduse, niveluri inalte ale mortalitatii, migratiei si somajului.

Coreland fenomenele de natura economica si aspectele vietii sociale se constata practicarea unei agriculturi de eficienta redusa, declin industrial si al numarului de locuri de munca, un numar redus de firme inregistrate, venituri reduse, infrastructura deficitara, dotari insuficiente, etc.

Aceste probleme sunt in stransa legatura cu problemele intregului judet:

Rata redusa a salariatilor din populatia activa ocupata;

Situatia grea din agricultura, in special in sectorul privat;

Nivel redus al conditiilor de trai in general;

Predominanta sectorului primar in structura populatiei active;

Dezvoltarea slaba a sectorului tertiar si a intreprinderilor mici si mijlocii.

Migratia ex-comunala a fortei de munca;

Puterea scazuta de cumparare;

Caracterul predominant rural al teritoriului;

Subutilizarea capacitatii de productie;

Degradarea patrimoniului natural si construit din lipsa unor masuri si reglementari administrative;

Insuficienta unui personal calificat in sectoarele educatiei si sanatatii;

Nivelul slab al protectiei sociale;

Cresterea delicventei.

Aceste probleme au drept cauza:

Lipsa resurselor naturale;

Lipsa stimulentelor financiare (a unei politici stimulative mai ales in sect. agricol);

Ritmul lent al procesului de privatizare;

Ritmul lent al reformei din diferite domenii ale vietii sociale si economice;

Lipsa unei strategii pe termen lung pentru restructurarea sectorului industrial si pentru dezvoltarea serviciilor;

Nivelul redus al salariilor si pensiilor;

Depopularea zonei;

Imbatranirea populatiei din agricultura;

Lipsa investitiilor straine;

Lipsa resurselor financiare;

Nivelul scazut al productivitatii muncii.

Obstacolele in rezolvarea acestor probleme sunt:

Traditionalismul, spiritul conservator, mentalitatea "resemnarii" si sentimentul marginalizarii;

Punerea in practica a Legii Fondului Funciar - ritmul lent de distribuire a titlurilor de proprietate;

Birocratia;

Nivelul redus al bugetelor locale;

Blocajul financiar;

Nivelul redus al investitiilor in sanatate, infrastructura si locuinte;

Echipamentul tehnic insuficient si uzat din agricultura;

Accesul dificil pe piata ( d.p.d.v. al distantei, informatiei si competitivitatii ).

In urma analizei acestor probleme, cauze si obstacole, am conceput urmatorul tabel care prezinta disfunctionalitatile pe domenii:

Comuna Vinatori se incadreaza in categoria comunitatilor rurale de tip deschis - integrat, de marime medie, cu profil agricol, cu resurse de forta de munca limitate, puternic favorizata de statutul de comuna din zona periurbana a municipiului Pascani.

Resursele naturale ale subsolului sunt reduse si sunt exploatate partial si local (piatra, apa subterana).

Potentialul uman are o structura care permite desfasurarea in bune conditii a tuturor activitatilor specifice spatiului rural.

Comuna se afla in zona de influenta a municipiului Pascani asupra caruia exercita o atractie deosebita prin conditiile naturale si oferta de terenuri pentru constructii de locuinte de vacanta sau chiar pentru locuinte cu ocupare permanenta.