Evolutia numerica a populatiei din subcarpatii Gorjului in perioada 1966-2002

Evolutia numerica a populatiei

din subcarpatii Gorjului in perioada

1966-2002

Situati intre vaile Motru si Oltet, Subcarpatii Gorjului reprezinta compartimentul cel mai vestic al Subcarpatilor Getici. In cadrul acestuia se diferentiaza mai multe subunitati geografice care se deosebesc intre ele prin morfologie, structura economica, evolutia numarului de locuitori si dezvoltarea habitatului:

A-ulucul depresionar: Pades, pe Motru, Tismana(in zona de subsidenta a vaii omonime), Pesteana pe Bistrita, Runcu pe Jales,Stanesti pe Susita, Bumbesti-Jiu, Stancesti-Covasna, Novaci si Cisnadia-Baia de Fier; constituia arealul cu cel mai mare potential habigen, aici fiind localizate cele mai multe si mai mari asezari;

B-dealurile subcarpatice interne: sunt mai putin accesibile vietii din cauza circulatiei anevoioase din interiorul lor, generate de fragmentarea reliefului, intinse suprafete forestiere, dificultatii in aprovizionarea cu apa; asezarile s-au dezvoltat de-a lungul apelor care traverseaza dealurile, iar pe interfluviu satele sunt mici si rare;

C-marea depresiune intravcolinara cuprinde trei subunitati: Ciuperceni-Calnic, Targu-Jiu si Campu Mare; constituie cea mai importanta arie de atractie a populatiei;

D-dealurile subcarpatice externe, reprezentate prin Dealul Bran si Dealul Vartului sunt lipsite de asezari umane. Unele sate mici-Bratuia, Merfulesti, Tracani, Tarculesti s-au dezvoltat la poalele Dealului Bran, iar la sud de Dealul Vartului s-a construit centrul minier Rovinari fig.1)

In Subcarpatii Gorjului sunt localizate 228 asezari, din care 6 orase (cu 14 localitati componente si 19 sate pe care le administreaza); celelalte 195 de sate sunt grupate in 31 de comune.

In anul 1968, Mun. Targu-Jiu I s-au adaugat orasele Novaci, Targu Carbunesti si Ticleni. In 1981 a fost declarat oras centrul minier Rovinari, iar in 1989 comuna Bumbesti-Jiu.

Evolutia numerica a populatiei si dezvoltarea asezarilor au fost strans legate de dezvoltarea social-economica a zonei. In prima jumatate a secolului al xx-lea ocupatia de baza a locuitorilor era agricultura indeosebi cresterea animalelor si pomicultura; populatia satelor, cu foarte putine exceptii lucra pe plan local, navetismul fiind aproape necunoscut. Ca urmare, spatial natural, care a fost intotdeauna pozitiv, a fost singurul factor care a contribuit la cresterea numarului de locuitori in toate localitatile din Subcarpatii Gorjului.

Transformarile intervenite in a doua jumatate a secolului al xx-lea in structura economica nationala a avut repercusiuni socio-economice si asupra populatiei din Subcarpatii Gorjului. Descoperirea si exploatarea unor importante resurse de carbine si hidrocarburi; construirea unor unitati economice de importanta nationala(materiale de constructii, prelucrarea lemnului, masini-unelte Targu Jiu, termocentrala de la Rovinari etc) au atras forta de munca de la sate. Apare astfel navetismul urmat de migratia definitive. Ca urmare, populatia satelor a inceput sa inbatraneasca, natalitatea a scazut(fig.2), mortalitatea s-a mentinut la valori ridicate(fig.3) ceea ce a facut ca sporul natural sa se reduca, ajungand, in ultimele decenii, la valori negative in majoritatea satelor. De asemenea, miscarea migratory s-a intensificat, sporul migratoriu avand valori negative din ce in ce mai mari pana in 1990.

Exploatarea resurselor locale, valorificarea lor si punerea in functiune a unor importante unitati economice au generat mari diferente intre asezari in privinta evolutiei numarului de locuitori. Cele dezvoltate in aria de exploatare a carbunilor si cele cu profil agro-industrial au avut o evolutie pozitiva, in timp ce la cele cu profil agricol s-a inregistrat o scadere a numarului populatiei.

Pana in anul 1990, cand s-a pus baza, mai ales, pe dezvoltarea industriei, unele asezari cum sunt Targu Jiu, Rovinari, Bumbesti-Jiu si centrele din hinterlandul carora se exploateaza carbuni, au atras un numar mare de forta de munca si au facut ca evolutia populatiei, pe ansamblul Subcarpatilor Gorjului, sa fie pozitiva, un rol important in acest sens avandu-l sporul migratoriu, cel natural fiind intr-o continua scadere.

In perioada 1966-2002, populatia zonei analizate a avut o evolutie numerica pozitiva, cu mari diferente pe cele doua medii de rezidenta, cea urbana a inregistrat un plus de 82.000 de personae, iar cea rurala de circa 7900 locuitori.(table)

Cresterea populatiei urbane cu aproximativ 82.000 persoane se datoreaza si faptului,mentionat deja ca in anii 1968, 1981, 1989 au primit statutul de oras 5 asezari care totalizau in 1992 peste 45.500 locuitori, iar la recensamantul urmator, numai 44.900 locuitori, cifra care confirma faptul ca aceste orase (cu exceptia Rovinarului) nu au reprezentat centre de atractie a populatiei, dezvoltarea lor economica nefiind capabila sa mentina pe locuitori nici forta de munca proprie si de aceea, o parte din locuitori au plecat sa lucreze in alte locuri.

Analiza datelor statistice la nivel de localitate confirma faptul ca intre anii 1966-2002 toate centrele urbane au cunoscut o crestere a numarului de locuitori, fenomen pe care l-au inregistrat si asezarile rurale cu profil agro-industrial care au atras forta de munca din satele cu profil agricol, in majoritatea satelor, populatia insa a scazut.

In ultimii ani situatia s-a schimbat, in sensul ca sporul migratoriu, in multe asezari rurale a devenit pozitiv si numarul de locuitori a inceput sa creasca datorita revenirii in satele de origine a personalului disponibilizat din alte zone.

Se tinde spre o crestere a numarului de locuitori ca rezultat conjugat al miscarii naturale si a celei migratorii.

Harta sporului natural al populatiei din anul 1992(fig5)arata ca toate asezarile urbane aveau spor natural pozitiv, cel mai ridicat fiind la Rovinari. Din cele 31 de commune localizate in Subcarpatii Gorjului, numai opt inregistrau valori positive ale sporului natural: Rosia de Amaradia (15 ), Farcasesti (3,9), Albeni (3,7) cu exploatari de carbine, apoi Balteni (4,2) cu petrol si Pades (9,6) in perimetrul caruia s-a construit complexul hidroenergetic Cerna-Motru-Tismana.

In anul 2002 (fig 6) datorita scaderii continue a sporului natural, numai doua dintre orasele zonei, respectiv Targu Jiu si Rovinari mai inregistrau valori positive ale acestui indicator, dar mult mai scazute fata de cele din 1992 (3,1 fata de 7,8 la Targu Jiu si 9,1 in comparative cu 17,4 la rovinari).

Cel mai scazut sold natural in centrele urbane s-a inregistrat la Ticleni (-3 ) si Targu Carbunesti (-2,8).

In mediul rural, numarul comunelor cu spor natural pozitiv scade, astfel ca numai patru unitati administrative mai inregistrau valori positive, dar mult mai mici.Rosia de Amaradia (4 fata de 15), Pades (4,4 fata de 9,6), Balteni (0,4 fata de 4,2). De remarcat este Balesti (situate in aproprierea municipiului Targu Jiu) care in 1992 avea sold natural negative (-3,4 iar in 2002 pozitiv, dar foarte mic (0,2) fapt care se datoreaza revenirii in comuna a multor adulti care au lucrat in alte locuri. (sporul migratoriu 12,9 in 2002).

Comparand evolutia sporului natural la ultimele doua rencensaminte (fig7) constatam ca acesta a fost in crestere numai in sapte commune.

Sporul migratoriu a inregistrat in anul 1992, valori positive numai in Rovinari si Bumbesti-Jiu iar in 2002 doar in Bumbesti-Jiu. Daca in 1992, populatia urbana din Subcarpatii Gorjului a crescut datorita sporului migratoriu cu numai 141 persoane, in 2002, miscarea migratory a avut un rol negative in evolutia populatiei urbane. Datorita sporului migratoriu, populatia urbana a scazut cu 878 persoane. Mai mult de jumatate din cei plecati au locuit in Targu Jiu, oras in care, in 2002 au venit 1200 persoane si au plecat 1600.

Odata cu restructurarea industriei si aplicarea legii 18/1991 in unele comune au fost consemnate sporuri migratorii positive: 8 comune in 1992-Godinesti (15 ), Ciuperceni (12,2), Balesti (7,2), Prigoria (6,8)-si 20 comune in 2002.

Analizand sporul migratoriu la ultimele doua recensaminte, am constatat ca in 2002 unele commune au avut valori positive mult mai ridicate. Chiar acolo unde in 1992 s-au inregistrat valori negative, populatia a crescut datorita acestui spor, asa cum este cazul comunelor: Jupanesti (la care in 1992 sporul migratoriu a fost de -6,9, iar in 2002 de +21,4),Telesti (-6,5 si +12,8), Calnic (-32,9 si +15,0), Balanesti (-9,8 si +13,1), Danesti (-8,1 si +14,5), Arcani (-3,4 si +16,5), etc.

Unele dintre aceste commune (Balanesti, Danesti, Arcani) ca si altele care au in present un spor migratoriu ridicat (Dragutesti 15,3, Scoarta 7,5) sunt situate in imediata apropriere de municipiul Targu Jiu si practica o agricultura mai diversificata ale caror produse sunt valorificate pe piata din resedinta Gorjului si din Depresiunea Petrosani.

Schimbarile intervenite in evolutia miscarii naturale si a celei migratorii in perioada 1992-2002 au facut ca la sfarsitul perioadei analizate, bilantul populatiei sa fie pozitiv in cinci orase respective in Targu Jiu, Bumbesti-Jiu, Rovinari, Targu Carbunesti si Ticleni fig8 )

Evolutia numerica a populatiei a fost pozitiva datorita sporului natural in Targu Jiu, Targu Carbunesti si Ticleni, celui natural si migratoriu in Bumbesti Jiu si Rovinari.

In mediul rural, numai opt commune au inregistrat o evolutie numerica pozitiva a populatiei. Unele dintre acestea au activitati industriale (Rosia de Amaradia, Balteni, Baia de fier), iar altele sunt situate in apropierea municipiului Targu Jiu (Balesti, Dragutesti, Telesti, Pestisani).

Analiza datelor statistice din anul precedent(fig9) numai doua orase mai inregistreaza un spor total pozitiv al populatiei, ca rezultat al celui migratoriu la Bumbesti Jiu si a sporului natural la Rovinari.

Orasele care inainte erau centre de atractie a populatiei sunt parasite de un numar mai mare sau mai mic de locuitori care nu mai au un loc de munca din cauza disponibilizarilor ori a pensionarii. Revenirea acestora si a altor personae care lucreaza in afara Subcarpatilor Gorjului, in localitatile natale a facut ca intre 2002 si 2003, numarul comunelor cu un bilant total pozitiv sa ajunga la 15.

Revenirea la sate a fortei de munca disponibilizate din activitati non-agricole a dus la o schimbare a structurii grupelor de varsta, ca urmare a faptului ca sporul natural, in unele asezari a inceput sa creasca, spor care va contribui la o evolutie pozitiva a populatiei rurale.