Consideratii metodologice privind esantionarea

Consideratii metodologice privind esantionarea

1. Populatia cercetata

Pentru aceasta cercetare s-au cules date pe baza unui esantion format din persoane de ambele sexe si care au o varsta de peste 18 ani. Aceste persoane sunt domiciliate n orasul Sfantu Gheorghe din judetul Covasna si au statutul de persoane disponibilizate.

2. Stabilirea marimii esantionului

Pentru determinarea mǎrimii esantionului, in cazul unei esantionǎri aleatoare am avut in vedere atat nivelul de precizie al estimǎrii, adicǎ eroarea admisǎ cat si intervalul de incredere.

Am avut in vedere un nivel al erorii admise de 5% pentru un nivel de incredere de 95% cǎruia, conform tabelului de distributie Z ii corespunde valoarea 1,96.

Deoarece nu beneficiez de infornatii anterioare despre p (procentul celor care au rǎspuns DA), von considera cǎ acesta va fi de 50% (p=50%).

Mǎrimea esantionului n, in cazul procentelor a fost calculat dupǎ formula urmǎtoare:

Unde: Z² - patratul coeficientului z corespunzator nivelului de incredere;

p - estimarea procentului in caz de succes (procentul rǎspunsurilor favorabile din totalul cazurilor);

q -1-p estimarea procentului in caz de insucces (procentul rǎspunsurilor nefavorabile din totalul aczurilor);

E - eroarea maximǎ admisǎ in procente.

Prin urmare avem: n=(1.96*1.96*50*50) : (5*5)

Din motive financiare am redus esantionul la un numǎr de 50 de persoane.

Eroarea va fi caluclatǎ dupǎ formmula:

E = z*= z*/

n = 30   

E = 1,96*/ = 43,83

3. Alegerea unitǎtii de observare, ssantionare si de analizǎ

Unitatea de esantionare este reprezentatǎ de un element sau de un grup de elemenete care pot fi selectate pentru a forma esantionul. In cazul de fatǎ unitatea de esantionare o reprezintǎ populatia disponibilizatǎ din orasul Sfantu Gheorghe. De la unitǎtile de esantionare se vor obtine informatii pe baza cǎrora se trag concluziile valabile pentru intreaga populatie avutǎ in vedere. In cazul nostru unitatea de observare este aceeasi cu unitatea de analizǎ si cu unitatea de esantionare reprezentatǎ de individ, adicǎ populatia care constituie subiectul cercetǎrii.

4. Alegerea metodei de esantionare

Pentru tema aleasǎ, si anume: "Atitudinile, opiniile si gradul de cunoastere al persoanelor disponibilizate cu privire la programele de mǎsuri pentru protectia socialǎ promovate de Guvern" am optat pentru esantionarea aleatoare pentru a obtine niste rezultate cat mai fidele realitǎtii.

Esantionarea aleatoare reprezintǎ acea tehnicǎ de esantionare care oferǎ fiecǎrui individ aceeasi probabilitate de a fi inclus in esantion. Esantionarea in trepte presupune parcurgerea unor etape succesive numite trepte:

primǎ treaptǎ pentru prezentul studiu o constituie selectarea cartierelor din orasul Sfantu Gheorghe alese pentru a face parte din esantion (acestea vor fi considerate unitǎti prinare de esantionare), acestea vor fi in numǎr de 3;

a doua treaptǎ o constituie alegerea strǎzilor cartierelor (unitǎtile secundare);

a treia treaptǎ va fi alegerea imobilelor (unitǎtile tertiare);

a patra treaptǎ va fi alegerea apartamentelor (unitǎtile cuaternare).

In urma extragerii fǎcutǎ prin calculator a fost selectatǎ cate o stradǎ din fiecare cartier: B-dul 1 Decembrie 1918, B-dul Grigore Bǎlan si B-dul Nicolae Iorga. Am ales cate 4 imobile de pe fiecare stradǎ si din baza de date de la A.J.O.F.M am selectat apartamentele din aceste imobile in care existǎ persoane disponibilizate. A rezultat o listǎ de 190 de apartamente. Fiecǎrui apartament i se va atribui un numǎr de ordine. Pe baza unui pas mecanic, determinat ca raport intre numǎrul de apartamente din listǎ si mǎrimea esantionului (190:30=6.33, deci vom considera 6) vom alege componentele esantionului. In prinele 6 pozitii am ales aleator una, si anume 3. Vom adǎuga apoi mǎrimea pasului (6) si vom obtine a doua conponentǎ (9), in acest fel vom obtine toate componentele.

5. Asigurarea reprezentativitǎtii esantionului

Reprezentativitatea esantionului este asiguratǎ de metoda de esantionare aleasǎ, prin acordarea de sanse egale fiecǎrui individ de a fi inclus in esantion, elementele subiective ale favorizǎrii unor persoane in operatiile de selectionare fiind reduse la minimum, prin alegerea intǎmplǎtoare dupǎ principiul tragerii la sorti.

O limitǎ a erorii de 5% ar fi asigurat mai bine reprezentativitatea esantionului, insa neavand mijloace financiare necesare am redus nivelul esantionului la 50 de persoane, garantand astfel reprezentativitatea esantionului cu o eroare de 43,83 si cu un nivel de incredere de 95%.

Populatia cercetatǎ, conform datelor furnizate de A.J.O.F.M Covasna este formatǎ din 51,8% femei si 41,14 bǎrbati.

In urma analizei efectuate s-a constatat cǎ intre structura populatiei cercetate si structura esantionului nu existǎ deosebire. Prin urmare esantionul se valideazǎ si deci este reprezentativ pentru variabila sex.

6. Planificarea activitǎtii de teren

Pentru culegerea datelor primare am folosit metoda interviului direct, obtinandu-se un control mai bun asupra conditiilor de desfǎsurare a interviurilor. Ancheta propriu zisǎ am efectuat-o la domiciliul subiectilor ce locuiesc in apartamentele selectate.

Subiectilor le-a fost prezentatǎ tema cercetǎrii, de asemenea, li s-a explicat importanta rǎspunsurilor lor si faptul cǎ totul este confidential.

Culegerea datelor de la subiecti s-a fǎcut pe baza chestionarului prezentat acestora, respectand ordinea intrebǎrilor, iar in cazul in care acestia nu au inteles o anumitǎ intrebare operatorul de interviu o va repeta.

7. Mǎsuri preconizate menite sǎ conducǎ la reducerea erorii aleatoare si a erorii sistematice

Eroarea aleatoare depinde in primul rand de mǎrimea esantionului. Din acest motiv am incercat sǎ reducem pe cat posibil mǎrimea erorii admise, creand un esantion de 50 de persoane.

Eroarea sistematicǎ, in schimb, este generatǎ de factori legati de imperfectiunea procesului de esantionare. Eroarea sistematicǎ legatǎ de rǎspuns se manifestǎ atunci cand unii subiecti dau rǎspunsuri care nu corespund cu realitate. Pentru reducerea erorii sistematice am urmǎrit ca rata non-rǎspunsurilor sǎ fie cat mai micǎ. Din acest motiv am acordat o atentie deosebitǎ modului de punere a intrebǎrilor si explicǎrii importantei opiniilor subiectilor pentru cercetare, astfel incat acestia sǎ fie stimulati si sǎ dea rǎspunsuri cat mai sincere. De asemenea mǎsuri de reducere a erorilor sistematice au fost luate si in fazele de concepere a chestionarului si de alegre a metodei de esantionare.