TRANZITIA DEMOGRAFICA

Problema nu e ca oamenii se inmultesc precum iepurii, ci ca ei nu mai mor ca mustele.

Definitie : proces evolutiv, observat intr-un numar mare de populatii, inceput in sec. al XVIII-lea, caracterizat de scaderea importanta a mortalitatii si natalitatii. Tranzitia demografica face ca populatia sa treaca de la regimul demografic vechi, caracterizat prin niveluri inalte ale natalitatii si mortalitatii, la regimul demografic modern, cu natalitate si mortalitate avand niveluri joase.

In timp se observa decalajul care separa scaderea mortalitatii de cea a natalitatii, prima precedand-o pe a doua, de unde rezulta o crestere tranzitorie. Intre regimul traditional de echilibru inalt si regimul contemporan de echilibru scazut, se situeaza o perioada de dezechilibru caracterizat de o crestere in volum a populatiei. Perioada de latenta dintre scaderea mortalitatii si cea a natalitatii se poate prelungi si ea difera ca intensitate (ex. in societatile traditionale religioase (tarile islamice, Africa).   

Tranzitia demografica, parte a revolutiei moderne (stiintifica, economica etc.) a pornit din Occident in timpul Renasterii cuprinzand rand pe rand toate tarile Europei. Tranzitia reprezinta o dimensiune demografica a modernizarii sociale, economice, a imbunatatirii calitatii vietii.

In perioada tranzitiei demografice, populatia Romaniei a crescut de 2,7 ori, de la 8,7 mil. (1870-1880 perioada de debut a tranzitiei) la un volum final de 23 mil, maximul atins catre anii 1990, cand se instaleaza declinul demografic.

Cauze ale tranzitiei demografice:

folosirea mijloacelor moderne de combatere a mortalitatii

schimbarile de comportament procreativ (trecerea de o medie de 5-6 copii la o femeie la un numar mai scazut, adesea sub nivelul minim de inlocuire a generatiilor)

libertatea individuala

Se face trecerea de la un tip traditional de dezvoltare demografica cu caracter extensiv (mortalitate si fertilitate ridicate) la un tip intensiv (mortalitate si fertilitate scazute). O revolutie similara s-a produs si in domeniul economic, urbanizare etc.

Caracteristici ale tranzitiei demografice:

particularitati nationale

caracter inexorabil

exprima modernizarea societatii

imbatranirea demografica

A II-a tranzitie demografica

Dupa incheierea fazei clasice a tranzitiei demografice, reducerea mortalitatii si a natalitatii, s-a observat continuarea scaderii fertilitatii sub nivelul de inlocuire a generatiilor.

schimbarea majora a conditiei femeii (cresterea nivelului de instruire ce a dus la cresterea varstei la casatorie, activitate profesionala)

schimbarea statutului copilului de la cel de resursa, beneficiu economic, la cel de cost economic, factor de incertitudine. Costul devine superior aportului economic

cresterea nivelului de instruire schimba mentalitatile, aceasta schimbare devine mai importanta decat cresterea veniturilor

nuptialitate tarzie: planifcarea momentului nasterii copilului, ceea ce poate sa duca la scaderea drastica a fertilitatii

cresterea numarului de nasteri in afara casatoriei

deplasarea calendarului nasterilor spre 30 ani

Evolutii demografice recente la nivel european

Cele mai drastice reduceri ale fertilitatii s-au inregistrat in tarile fostei Uniuni Sovietice, Rusia si Ucraina. In Bulgaria si Romania, doua din cele mai sarace tari din Europa de Est, rata totala de fertilitate a atins 1,2 copii/femeie in 1996. Nu mai functioneaza relatia intre venitul pe cap de locuitor si fertilitate. Populatia reactioneaza la deteriorarea generala economica.

Urmare a cresterii nivelului economic, dar mai ales datorita cresterii eficientei medicinei si    sistemelor de ingrijire a sanatatii, populatia globului a inregistrat prima modificare majora de structura din istoria omenirii: cresterea exploziva a populatiei, simultan cu cresterea procentuala a populatiei mature, care a atins niveluri comparabile cu cele ale populatiei din grupa de varsta 0-20 ani.

Populatia lumii a crescut in ritm exponential de la 1 mld. locuitori in 1800, la 2 mld. in 1930, 3 in 1960, 4 in 1974, 5 in 1987 si 6 mld. in 1999. Potrivit previziunilor demografilor, populatia mondiala va continua sa creasca, dar intr-un ritm mai lent. La nivel mondial se apreciaza ca populatia se va stabiliza la nivelul a 10 mld. locuitori (proiectii ONU).

Imbatranirea demografica

Imbatranirea demografica este un fenomen demografic complex care consta in modificarea structurii colectivitatilor umane pe grupe mari de varsta, in sensul cresterii ponderii populatiei varstnice pe seama reducerii ponderilor uneia sau a celorlalte doua grupe mari de varsta.

Prin imbatranire demografica se intelege cresterea relativa a populatiei varstnice (60 sau 65 ani si peste) in totalul unei populatii date, ca un proces ferm si de lunga durata, paralel cu scaderea greutatii specifice a populatiei tinere (0-14 ani), in timp ce ponderea persoanelor de varsta adulta (15-59 sau 15-64 ani) inregistreaza modificari nesemnificative.

Imbatranirea populatiei este una dintre cele mai mari provocari ale acestui secol. Lent, fara sa atraga atentia, dar inevitabil, populatia majoritatii tarilor sufera in prezent o noua evolutie majora: aparitia unei noi grupe- 'varsta a patra' (cei mai batrani batrani, de peste 80 de ani) cu ponderi in continua crestere.

Procesul de imbatranire a populatiei:

caracter universal : cuprinde toate populatiile

consecinte demografice dar si economice, sociale, culturale, de infrastructura, medico-sanitare, morale etc.

proces de lunga durata odata instalat, procesul se continua in sensul accentuarii sale

Intr-o populatie data, procesul de imbatranire demografica poate imbraca trei forme:

- imbatranirea demografica a populatiei totale care inseamna cresterea ponderii persoanelor varstnice in totalul populatiei, paralel cu reducerea celei a persoanelor tinere, in timp ce proportia persoanelor adulte inregistreaza schimbari nesemnificative.

- imbatranirea demografica a fortei de munca sau imbatranirea populatiei adulte este un proces care semnifica cresterea ponderii persoanelor varstnice active in varsta de 40-59 sau 45-64 ani, in totalul populatiei adulte active (15-59 sau 15-64 ani), in timp ce greutatea specifica a populatiei adulte active tinere (20-39 sau 25-44 ani) este in scadere sau ramane aproape neschimbata.

- imbatranirea 'batranilor', care poate fi definita ca un proces de crestere a ponderii persoanelor foarte varstnice (75 sau 80 ani si peste) in totalul populatiei varstnice (de 65 ani si peste).

Cauze ale imbatranirii demografice

scaderea fertilitatii

cresterea duratei medii de viata

emigratia populatiei tinere

Probleme pe plan social

declinul aranjamentelor informale si traditionale pentru securitatea varstnicilor (bazate pe relatiile de familie si rudenie)

accentuarea dependentei de sursele nonfamiliale de venit, ceea ce impune interventia guvernelor

Consecinte pe termen lung

modificari ale structurii pe grupe de varsta a populatiei, a stilul de viata, problema asistentei/ingrijirii batranilor, modificarea aranjamentelor familiale, implicatiile economice - piata muncii

consecinte pentru sistemul fiscal, sistemul de asigurari sociale, sistemul sanitar.

factor de presiune : raport dintre 'numarul indivizilor productivi si numarul indivizilor consumatori' scade continuu

cresc cerintele de sanatate ale persoanelor varstnice pe masura cresterii sperantei de viata la nastere

Schimbari in societate:

economice,

infrastructura,

ingrijire a sanatatii

amenajari urbanistice

asistenta sociaIa specifica 'varstei a patra'.

In toata lumea se recunoaste ca exista o slaba intelegere a implicatiilor acestor tendinte si exista o slaba pregatire a societatii si economiei pentru a face fata acestei noi presiuni. Lipseste infrastructura de asistenta sociala necesitata stringent de 'noua structura a populatiei'.

Populatia Romaniei

Sub influenta factorilor economici si sociali, numarul si structura socio-demografica a populatiei Romaniei pun in evidenta importante modificari ce s-au produs in ultimele decenii:

ritm scazut de crestere a populatiei (scadere dupa 1990)

nivel redus al fertilitatii

imbatranire demografica

nivel relativ ridicat ale migratiei externe (mai ales imediat dupa 1990)

nivel ridicat al mortalitatii generale si a celei infantile

Romania a cunoscut, in ultimele decenii, modificari semnificative, in parte datorita parcurgerii perioadei de tranzitie demografica, cat si datorita modificarilor politice care au avut o influenta puternica asupra evolutiei fenomenelor demografice.

Transformarile intervenite dupa 1989 in sistemul politic, in economie, in viata sociala, ca si in mentalitatea oamenilor, au influentat comportamentul demografic al populatiei. Incepand din anul 1990, populatia tarii a scazut intr-un ritm mediu anual de 0,15%.

Structura dupa varsta a populatiei Romaniei reflecta un proces lent, dar continuu, de imbatranire demografica, determinat in principal de scaderea natalitatii, care a dus la reducerea absoluta si relativa a populatiei tinere (0-14 ani) si cresterea ponderii populatiei varstnice 65 ani si peste.

Migratia externa este un fenomen demografic a carui evolutie depinde direct de forta factorilor specifici mecanismului de 'atractie/respingere' si care sunt predominant economici. Atat timp cat va exista un decalaj economic intre tara noastra si tarile dezvoltate, tendinta de emigrare a tinerilor nu se va diminua. Fluxurile de emigranti vor depinde tot mai mult de politicile de imigrare ale tarilor dezvoltate 'primitoare'. Studiile recente arata ca Europa de Vest va avea nevoie de 'supapa' imigratiei pentru mentinerea dimensiunii fortei de munca in deceniile urmatoare. Astfel, se presupune ca se va mentine propensiunea romanilor catre emigrare.

Reducerea mortalitatii si cresterea duratei medii a vietii s-au datorat cresterii nivelului de trai, a calitatii asistentei medicale, imbunatatirii accesului la serviciile de sanatate. Mortalitatea pe varste este considerabil mai scazuta la generatiile nascute dupa 1989, comparativ cu mortalitatea la aceleasi varste in generatiile nascute mai inainte. Accesul la serviciile de planificare familiala si proportia din ce in ce mai redusa a copiilor nedoriti au avut efecte benefice asupra sanatatii copiilor nascuti dupa 1989, ca si asupra sanatatii femeii.

Natalitatea, cea de-a treia componenta a miscarii populatiei a inregistrat, in ultimii doi ani (2003 si 2004), o usoara redresare. Scaderea natalitatii s-a datorat in mod semnificativ accesului la mijloacele de planificare familiala si posibilitatii intreruperii legale a sarcinii. Noile realitati economice si sociale si-au adus contributia la evolutia descendenta a natalitatii. Scaderea nivelului de trai, somajul, incertitudinea si stresul sunt factori de scadere specifici perioadei de tranzitie. De asemenea, evolutiile recente ale natalitatii reflecta o modificare psiho-sociala caracterizata prin individualism,    consumism (a doua tranzitie demografica - scaderea fertilitatii, schimbari in atitudini si comportament asupra casatoriei, coabitarii, divortului, copiilor in afara casatoriei).

Cand scaderea natalitatii ori mentinerea unui nivel scazut al fenomenului se instaleaza pe o lunga perioada de timp, intervine deteriorarea structurii pe varste a populatiei. Tinand seama ca ansamblul structurilor demografice nu mai poate fi modificat decat foarte greu, doar in ipoteza atingerii unei fertilitati ridicate, mult superioara celei actuale, si pe o perioada suficient de lunga, rezulta urmatoarele concluzii:

scade continuu numarul si ponderea populatiei tinere

creste numarul si ponderea populatiei varstnice

se accentueaza fenomenul de imbatranire demografica

se diminueaza si imbatraneste populatia aflata in varsta de munca

Modificarea structurii pe grupe de varsta

La 1 ianuarie 2005, populatia Romaniei a fost de 21658,5 mii locuitori din care 10561,7 mii barbati (48,8%) si 11096,8 mii femei (51,2%).

Intre 1992 si 2005 se remarca reducerea ponderii populatiei tinere, de 0-14 ani de la 22,7% (in 1992) la 15,9% (in 2005) si cresterea ponderii celei varstnice de 65 ani si peste, de la 11,0% (in 1992) la 14,7% (in 2005). Populatia adulta, de 15-64 ani, a crescut constant de la 66,3% la 69,5%.

In anul 2005 'longevivii', segmentul populatiei de 80 ani si peste reprezenta    2,4% din totalul populatiei, in usoara crestere comparativ cu anul 1992 (1,9%). Femeile sunt mai longevive, numarul lor fiind aproape de doua ori mai mare decat cel al barbatilor.

Structura populatiei varstnice evidentiaza aceasta disproportie: la 1000 femei de 65 ani si peste revenind 698 barbati varstnici. In timp ce in grupa de varsta de 65-74 ani raportul de masculinitate a fost de 753 barbati la 1000 femei, in grupa de varsta 85 ani si peste, populatia feminina a fost de aproape doua ori mai mare decat cea masculina (500 barbati la 1000 femei).

Fenomenul de imbatranire demografica este mai accentuat in mediul rural decat in urban. Aproape 19% din populatia rurala a depasit varsta de 65 ani si peste.

Numarul persoanelor varstnice de 65 ani si peste care revin la 1000 persoane adulte a crescut de la 166 (1992), la 211 (2005), generand in timp o sarcina sociala sporita pentru adulti.

Indicele de imbatranire a crescut de la 484 persoane varstnice la 1000 persoane tinere (1992), la 924 (2005).

Nu scaderea in sine a numarului populatiei este evolutia cea mai ingrijoratoare, ci faptul ca acestei evolutii i se asociaza o degradare continua a structurii pe varste.

In mai putin de doua decenii, fiecare al 5-lea locuitor al Romaniei va intra in categoria 'varstnicilor.

Schimbarea profilului demografic in Europa

Rata fertilitatii este in prezent atat de scazuta, incat populatia Europei se va reduce considerabil in urmatorii 50 de ani. ONU estimeaza ca 'numarul locuitorilor mapamondului va creste de la 6 miliarde in 2000 la 8,9 miliarde in 2050'. In perioada mentionata, populatia celor 27 de state care vor face parte din Uniunea Europeana va scadea cu 6%, de la 482 de milioane la 454 de milioane (cu 28 mil.). Pentru tarile caracterizate de o rata redusa a fertilitatii, declinul este dramatic. Pana in 2050, numarul italienilor ar putea sa ajunga de la 57,5 in 2000 la 45 de milioane, in timp ce Spania ar putea numara 37 de milioane de locuitori, fata 40 de milioane la inceputul mileniului. Cea mai afectata ar putea fi Germania care numara in prezent circa 80 de milioane locuitori si care ar putea ajunge, la sfarsitul secolului, la numai 50 de milioane. 'Chiar si cu rata de imigrare anuala de 250.000 de persoane, populatia Germaniei ar putea sa scada la circa 50 de milioane pana in 2100'.

Italia este prima tara din lume unde numarul persoanelor in varsta de peste 60 de ani a depasit numarul celor sub 20 ani. Cauze se considera a fi avantul miscarii feministe din anii '70 care a creat premisele unei societati in care femeile au acces la cariera profesionala si costul foarte ridicat al unui copil.

In Europa sunt astazi aproximativ 35 de pensionari la 100 de persoane in varsta de munca, insa - potrivit actualului trend demografic - in 2050 se estimeaza ca aceasta rata va ajunge la 75 de pensionari la 100 persoane in varsta de munca. Problema se va transforma intr-o 'batalie' a resurselor intre generatii: in timp ce pensionarii vor face presiuni pentru taxe mai mari care sa finanteze pensiile si sistemul de sanatate ce le-au fost promise, tinerii vor solicita reducerea acestora.

Exista mitul suprapopularii si in consecinta al epuizarii resurselor de hrana si energie ale planetei ,,10 miliarde de pamanteni vor secatui in curand resursele Terrei precum lacustele'. Teza considerata de specialisti nefondata. Razboaiele pentru apa, hrana si materii prime au toate sansele sa se transforme in batalii pentru pensii si locuinte pentru batrani'. Dupa avertizarea ONU, pana in anul 2050 in lume vor fi mai multi varstnici decat tineri.