Teorii cu privire la cresterea numarului populatiei in perioada moderna

REFERAT

Tema Teorii cu privire la cresterea numarului populatiei    in perioada moderna

Planul:

1). Demografie-Generalitati.

2).Teoriile cu privire la cresterea numarului populatiei.

Evolutia Populatiei.

Repartitia geografica a populatiei.

5). Cresterea numarului populatiei in diferite tari (SUA,Norvegia,Romania s.a)

6).Concluzii

7).Bibliografii.

1).Demografia-Generalitati.

Stiinta care se ocupa cu studiul populatiei din punct de vedere al numarului, structurii si a dezvoltarii se numeste "Demografie" (din greaca "demos-popor ).Ea se imparte in demografie formala,care se ocupa cu manipularea statistica a datelor demografice(nasterile,decesele, si migratia),laolalta cu tehnicile analitice de a masura aceste evinimente si o gama mai larga de studii ale populatiei natalitatea,mortalitatea,migratia).Schimbarile in acesti factori,au un puternic impact social,economic,politic si cultural.

La sfarsitul secolului al XVII-lea,exista o stiinta numita aritmetica,ce sta la baza statisticii.Studiile cantitative erau totusi inhibate de absenta datelor. Informatia despre nasteri si decese nu putea fi obtinuta decat de la cler sau de la autoritatile civice,iar lipsa recensemintelor pe scara larga facea ca cele mai multe tentative de analiza sa se bazeze pe intuitie si nu pe date.

Itemeiatorul demografiei moderne este considerat Thomas Robert Malthus.El sustinea ideea ca populatia creste printr-o ratie geometrica iar stocul de hrana dupa o ratie aritmetica,astfel incat populatia v-a depasi intotdeauna resursele de hrana.Aceste idei pot fi gasite in Eseul despre Principiile Populatiei ,carte publicata in 1798.Totusi,in cinci esee consecutive,publicate intre 1803 si 1826,el a rafinat si a schimbat aceste argumente,acordand mai mare atentie progresului,in special prin educatie,care ar reduce numarul de nou-nascuti.

Momentul in care Malthus publica aceste esee coincide cu o crestere brusca a populatiei Angliei,combinata cu mai multe date despre populatie(primul recensamant a fost efectuat in Anglia in 1801, iar in 1837 a fost introdusa inregistrarea nasterilor, a casatoriilor si a deceselor) La sfarsitul secolului al XIX-lea,Franta si Rusia, au inceput sa organizeze si ele asemeni recenseminte periodice. Aparitia demografiei moderne coincide cu finalul celui de-al Doilea Razboi Mondial, odata cu explozia populatiei,de data aceasta la scara mondiala,cu sporirea datelor disponibile si cu aparita computerelor.Recensemintele si inregistrarea nasterilor,casatoriilor,deceselor si a divorturilor au fost introduse in marea majoritate a tarilor,de obicei cu ajutorul Natiunilor Unite. Totodata s-a inregistrat si o crestere a datelor obtinute de la diverse segmente reprezentative de populatie. De exemplu, divizia ce se ocupa cu studiul populatiei de pe langa O.N.U. pregateste din doi in doi ani un raport cu privire la numarul, structura si cresterea prognozata a populatiei.

Intre 1974 si 1984 a fost condusa o cercetare multinationala asupra natalitatii. Aceasta cercetare a produs un numar impresionant de date.

2).Teoriile cu privire la cresterea numarului    populatieierioada moderna.

In sec al-XVII-lea,se desfasura teoria cu privire la neinterventia statului in viata locuitorilor,specific sistemului mercantil,fiind sustinuta de asa numitii "fiziocrati".Astfel,Franois Quesnais,sustinea    ideea ca multiplicarea populatiei nu trebuie incurajata,existind riscul depasirii pragului de subzistenta a saraciei.Fiziocratii abordeaza prima data analiza cantitativa a marimii populatiei,a ratei de crestere si a ratei mortalitatii,fiind premargatorii acestei tehnici dezvoltate ulterior in Anglia de catre Sir William Petty.

Tot in acest secol apar teorii si puncte utopice care sustineau ca progresul uman v-a conduce la aparitia unei societati perfecte,care sa nu aiba nevoie de institutii coercitive,precum politia,de legi impotriva infractiunilor,de proprietate particulara sau de familie.

William Godwin,Condorcet si Daniel Malthus(tatal lui Thomas Malthus),sustineau ideea ca cresterea numarului    populatiei este factorul principal ce ar determina sporirea resurselor.Ei considerau ca nu trebuie sa existe o limita a cresterii numarului populatiei,iar daca acesta ar exista,in mod sigur se v-a stabili de la sine,automat,fara sa fie necesara vreo interventie in acest sens.

Malthus critica dur ideile utopiciilor,acesta considerind societatea perfecta,fara constringeri,ca fiind un miraj datorita cresterii amenintatoare a populatiei mai mult,stimularea cresterii acesteia v-a duce la propria distrugere,pamintul devenind suprapoluat si nereusind sa hraneasca o populatie atit de numeroasa.El a colectat informatii referitoare la populatia Statelor    Unite,estimind ca numarul acesteia se v-a dubla in mai putin de 25 de ani si atribuia ratele scazute de cresterea populatiei Statelor occidentale europene masurilor provenite in acest sens,un rol important avindu-l casatoria la o virsta inaintata.Alte masuri prevenite la care Malthus facea aluzii erau:controlul nasterilor,avortul,adulterul si homosexualitatea,toate acestea fiind considerate imorale de catre societatea Anglica.Intr-un sens,Malthus anula ideile mercantilelor,care sustineau ca numarul populatiei determina bogatia natiunii adoptind argumentele contrare ale fiziocratilor.Acele socetati care ignora "retinerea morala",vor avea de suferit de pe urma razboaielor si foametelor,Malthus ajunge ss critice legile ce vizau protectia saracilor si caritatea,explicind ca ele duc la createrea fertilitatii in rindul acestor clase,concluzionind ca actiunile caritabile sunt contra productive.

Urmasii lui Malthus-neo-malthusiansti accepta legatura existenta intre fertilitatea necontrolata si saracia.Karl Marx considera ca numai capitalismul era responsabil de diminuarea resurselor.El aprecia ca oricare ar fi numarul populatiei acesta poate subzista intr-o societate corect organizata.

Opiniile anti-malthusiene ale lui Marx au fost continuate de catre adeptii acestuia;in 1920 Lenin legalizeaza avortul,desi era impotriva contraceptiei,iar in 1930-Stalin adopta argumentul pronatalist al mercantilelor.

In sec al -XIX-lea Charles Darwin dezvolta teoria selectiei naturale,insa adeptii lui-socio-darwenisti considerau ca fertilitatea mai redusa,ce caracteriza patura bogata sau "grupul biologic inferior", v-a avea ca rezultat declinul gradual,dar inexorabil al speciei umane,prin deteriorarea stocului superior si prin proliferarea stocului genetic inferior.Aceasta a dus la dezvoltarea teoriei tranzitiei demografice,fiind privita ca o consecinta indirecta a industrializarii,urbanizarii,cresterii gradului de educatie si scaderii mortalitatii infantile,fapt ce nu a mai sustinut dorinta individuala de a avea un numar mare de copii.aparitia fabricilor si urbanizarea au dus la    scaderea rolului familiei si a importantei economice a copiilor,utilizati inainte la muncile agricole.Au crescut costurile legate de cresterea si educarea copiilor in deosebi in mediul urban,iar prelungirea duratei de scolarizare a dus la insertia tardiva a tinerilor pe piata muncii de asemenea si scaderea mortalitatii infantile a dus la reducerea nasterilor.Aceasta teorie se baza pe declinul fertilitatii,care este consecinta unuia sau mai multor factori socio-economici si a fost adoptata dupa anul 1970.

3). Evolutia Populatiei.

In prezent, populatia Terrei a depasit 6 mlrd locuitori (octombrie 1999), cifra obtinuta prin insumarea populatiei tarilor lumii si a teritoriilor dependente.

1) Fara Rusia (17 000 000 km2, 11,8% din uscatul planetar ;

150 000 000 loc., 2,6% din populatia mondiala; densitatea populatiei:8,8).

2) Tarile Asiei fara ex – URSS (285 mil. loc.).

Sursa: Images conomiques du monde, 1998.

Se preconizeaza, in continuare, o crestere a populatiei planetei care ar urma sa se stabilizeze, la cifra de 12 miliarde de locuitori, abia la mijlocul secolului al XXI-lea.

Europa si ex.URSS in 1996.

Pentru anii 1650, 1750, 1850 si 1900 populatia partii europene este inclusa in Europa, iar cea a partii asiatice la Asia.

.In concluzie, daca ne gandim la faptul ca, la mijlocul secolului trecut, Terra adapostea doar un mlrd si ceva de oameni si ca astazi 'suporta' de patru ori mai multi, vom realiza de ce se vorbeste atat de intens de 'explozia demografica'. Omenirii i-a trebuit o jumatate de milion de ani - daca nu mai mult - pentru a atinge primul miliard de locuitori si numai cu ceva mai mult de un secol pentru a se apropia de al saselea.

In prezent, rata de crestere a populatiei mondiale s-a redus fata de perioadele anterioare (1,64% in anii 1993-1995 fata de 2,04% in intervalul 1965-1970 si 1,85% in intreaga perioada 1950-1990) si, potrivit proiectarilor demografice ale O.N.U.,v-a continua sa se micsoreze, ajungand cu ceva mai putin de 1% in anii 2020-2025.Cu toate acestea, in viitor sporul anual v-a fi, totusi, ridicat (75-80 mln    loc/an), datorita uriasului potential de crestere acumulat de omenire.

In ultimele secole sporul natural anual a crescut de la 3 mln de loc in 1750 la 7 mln in 850, apoi 45 mln in 1950 si 85 - 90 mln in anii 1990 - 1995 (chiar 93 de mln in 1993).

Tabelul nr. 1 "Dinamica populatiei mondiale in perspectiva apropiata (1970 - 2025)"

Regiunea geografica

Populatia (mil.loc.)

Africa

America1

Asia

Europa2

Oceania3

Ex-U.R.S.S.

Total Terra

1) Inclusiv Hawaii.

2) Fara ex-U.R.S.S.

3) Fara Hawaii.

Sursa: ONU, 1998

Ritmul de crestere a populatiei nu este uniform pe intreaga planeta, cunoscand de fapt mari diferentieri pe regiuni geografice. Astfel, in perioada 1980-1985, fata de valoarea medie, care a fost de 1,7%, s-au inregistrat valori mai ridicate in Africa (2,9%), America Latina (2,3%) si Asia de Sud (2,2%) si mai scazute in Oceania (1,5%), C.S.I. (1%), America de Nord (0,9%) si mai ales in Europa (0,3%). In perioada 1990-1995 indicele cresterii populatiei a inregistrat valoarea de 1,6%.

4).Repartitia geografica a populatiei.

Repartitia geografica a populatiei pe suprafata planetei este conditionata de mai multi factori: conditiile fizico-geografice (relief, clima, hidrografie, resurse naturale etc.), nivelul de dezvoltare social-economica, conditiile istorice, caracteristicile demografice etc. In functie de modul in care acesti factori au influentat si influenteaza pe intreaga planeta raspandirea populatiei, s-au conturat zone avand o concentrare puternica si zone slab populate. Diferentieri exista atat pe mari regiuni geografice (continente), cat si in cadrul acestora. Astfel, Asia, care ocupa mai putin de o cincime din suprafata uscatului planetar (fara partea asiatica a Comunitatii Statelor Independente), detine aproape trei cincimi din populatia planetei, in timp ce Africa, a carei intindere reprezinta aproape o patrime din suprafata uscatului, concentreaza doar 1/7 din populatia Terrei. In prezent ambele continente se inscriu in randul regiunilor geografice cu o rata ridicata de crestere a populatiei, dar, in trecut, au cunoscut conditii social-istorice in buna masura diferite care, in cazul Africii, au determinat stagnarea sau chiar scaderea cresterii demografice (in primul rand datorita sclavilor negri trimisi in America). Un caz aparte este Antarctica, continent care detine aproape o zecime din suprafata uscatului planetar dar este, practic, nelocuit (exceptand personalul statiunilor de cercetari stiintifice), factorul restrictiv determinant fiind reprezentat de conditiile naturale vitrege.

O imagine sugestiva privind resursele demografice ofera compararea populatiei tarilor.

Tabelul nr. 2 "Cele mai populate tari ale lumii, dinamica populatiei lor in perioada 1970-    1997-2020 estimare pentru anul 2020.

Nr. crt.

a).Tara

b).Populatia (mil. loc.)

c).Locul pe glob in 1997 (in paranteze in 2020)

1.China

2.India

3.SUA

.Indonezia

5.Brazilia

6.Rusia

7.Pakistan

8.Bangladesh

9.Japonia

10.Nigeria

Sursa: The World Almanac and Book of Facts,1998.

Din tabelul de mai sus reiese o puternica, mare, concentrare a populatiei intr-un numar restrans de tari. Numai cele zece state cele mai populate ale planetei concentreaza trei cincimi din populatia Terrei, celorlalte peste 180 de tari, plus teritoriile dependente si neautonome, revenindu-le doar doua cincimi. Ca o expresie a concentrarii populatiei este si mai semnificativ faptul ca numai doua tari, China si India, concentreaza aproape doua cincimi din intreaga populatie a globului pamantesc.

Se poate constata ca dintre cele 10 tari cu o populatie de peste 100 milioane de locuitori, doar trei (S.U.A., Japonia, Federatia Rusa) nu fac parte din categoria tarilor in dezvoltare. De altfel si din cel de al doilea grup de tari populate (intre 50 si 100 milioane de locuitori), cu exceptia Germaniei (80 mil.), Italiei, Regatului Unit, Frantei (fiecare avand aproape 60 mil.) si Ucrainei (peste 50 mil.loc.), celelalte sunt tari in dezvoltare: Mexic (circa 95 mil.loc.), Vietnam, Filipine (peste 70 mil.loc.), Iran, Turcia, Egipt, Thailanda (peste 60 mil.loc.), Ethiopia (peste 50 mln loc).

Intre anii 1980-1990,populatia din SUA a crescut cu peste o treime.O parte a acestei cresteri,inregistrata in recensamintul din 1990,s-a datorat migrarii populatiei din orasele nordice americane,industrializate si suprapopulate,catre regiunea mai calduroasa,numita -" Sun Belt"

La inceputul anilor 1990,aproximativ jumatate din cele 5,4 mlrd de locuitori traiau pe doar 5% din uscatul globului.

Aproximativ 30% din populatia globului este concentrata in Asia de Sud si de Sud-Est,incluzind India,Indonezia si Pakistan,alte 25%-in Asia de Est,printre care China si Japonia.Alte concentrari masive de populatie exista in America de Nord si in Europa.Aici populatia este imensa.Standartul lor ridcat de viata contrasteaza cu cel al populatiei Asiei-excluzind Japonia-in principal rurala si dependenta de agricultura.Concentrari mai mici ale populatiei pot fi intilnite in sud-estulAustraliei,sud-estul Americii de Sud,coasta vestica a Americii de Nord si in unele zone ale vestului Mijlociu din America de Nord.

Intre aceste aglomerari principale,densitatea populatiei variaza foarte mult.Unele state mici au densitati ale populatiei ridicate.

Dintre tarile mai mari,in 1991,Bangladesul avea cea mai mare concentrare de locuitori,cu o densitate de aproximativ 800 de loc/km..

Din 1995, se evidentiaza o crestere a populatie,dar acest lucru se datoreaza in mare parte imigratiei nete si nu numarului net de nasteri.

In 1769, la primul recensamant complet realizat in Norvegia s-a obtinut ca rezultat cifra de 700 000 loc. Primul milion a fost obtinut in 1822, urmatorul -1890, al treilea -1942, iar al patrulea -1975.

In octombrie 2000, populatia Norvegiei a trecut de 4,5 mln locuitori, iar calculele indica ca v-a depasi 5 mln in jurul anului 2030.

In trecut, rata mortalitatii varia mult in Norvegia de la un an la altul, ca urmare a dezastrelor naturale, a razboaielor si epidemiilor. Dezvoltarea economica si sociala, imbunatatirea serviciilor medicale si a conditiilor de trai au avut ca rezultat reducerea dramatica a ratelor totale ale mortalitatii. Speranta medie de viata a crescut constant incepand din 1830, ajungand in prezent la 78,7 ani, una din cele mai mari din lume.

La sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului XX, norvegienii au emigrat in numar mare, in special in Statele Unite ale Americii. Acest val de emigratie a ajuns la punctul culminant la mijlocul anilor 1860, cand peste doua treimi din cresterea demografica naturala, adica aproximativ 10-15% din populatie, a parasit tara. Nivelul emigratiei a ramas ridicat pana la primul razboi mondial, iar acest fenomen nu a luat sfarsit decat in timpul crizei economice din anii 1930.

De la sfarsitul anilor `60, Norvegia cunoaste la randul ei un val de imigratie, care a reprezentat circa 1% din populatie in anii `70 si la inceputul anilor `80. Deoarece rata natalitatii a scazut in randul norvegienilor, procentul total al sporului demografic cauzat de imigratie a crescut mult, ajungand la 35-40 %.

In anii `60 au sosit imigranti, in numar tot mai mare, din Europa de Sud, Asia, Africa si America de Sud, iar majoritatea s-au stabilit in jurul orasului Oslo. In 1975, Norvegia a pus in aplicare o lege de stopare a imigratiei, care este in vigoare si astazi. Interdictia nu se aplica anumitor grupuri de refugiati si de persoane care cer azil in Norvegia. Exista cote anuale de imigrare legala pentru aceste grupuri, care provin in primul rand din fosta Iugoslavie, din Pakistan, Vietnam, Iran si Turcia. De asemenea, se permite, in anumite limite, imigrarea legala in scopul reunificarii familiilor.

Concluzii

Aproximativ 90mln de persoane se adauga anual populatiei globului,care deja depaseste mlrd.Acestea echivaleaza cu adaugarea anuala a unei populatii egale cu cea a Marii Britanii,Belgiei si Olandei la populatia lumii.

Cresterea rapida a populatiei frineaza progresul economic,partial din cauza costurilor ridicate ale serviciilor necesare unui numar mare de copii care nu aduc contributie economiei.Ca urmare,in tarile in curs de dezvoltare cresterea standardelor de viata este neinsemnata.

Bibliografie

G.Erderli,L.Dumitrache-Geografia populatiei- Bucuresti 2007;

2).Internet: www.google.ro www.preferatele.com;

Populatie si societate Periodic al Centrului de Demografie al Academiei Romane, nr. 2 / martie-aprilie 1997);

4).Vasile Cucu -Geografia populatiei si asezarilor umane.

Editia a -II-a,

revizuita -Editura Didactica si Pedagogia-Bucuresti 1991;