CATEGORII DOCUMENTE |
Demografie | Ecologie mediu | Geologie | Hidrologie | Meteorologie |
TORNADELE:
Tornada este o furtuna care se roteste, formandu-se de obicei in nori uriasi de
furtuna. Tornada se incolaceste deasupra pamantului sorbind totul in calea ei
ca un aspirator.
Tornadele sunt mai putin numeroase decat uraganele, dar pot fi la fel de
devastatoare.
Cel mai periculos loc din lume in ceea ce priveste tornadele este Coridorul
Tornadelor din SUA.
TROMBELE DE APA :
Tromba de apa este o tornada care absoarbe apa dintr-un lac, rau sau mare. Cand
intensitatea tornadei scade apa cade brusc precum o bomba putand produce
distrugeri nemaiantalnite. Au fost situatii in care in urma unor tornade a
plouat cu pesti sau broaste.
TORNADELE DE NISIP :
Aerul cald poate forma uneori vartejuri deasupra unui tinut desertic, carand
praf si nisip la inaltimi de peste 150m.
FURTUNILE
DE NISIP :
Cand in desert se isca o furtuna, sufla nisipul improscand tot ce apare in
cale.
In SUA exista o regiune al carei nume este DUST BOWL (Castronul de Praf). Aici
a plouat atat de putin in anii '30 incat solul s-a uscat si s-a sfaramat, iar
praful a fost dus de furtuni departe. Nu s-a mai putut practica agricultura iar
fermierii au fost nevoiti sa-si paraseasca pamantul si locuintele.
TORENTELE
DE NOROI :
Apar atunci cand ploile torentiale cad pe versantii muntilor si spala solul
afanat. Ele pot ajunge la 100km/h.
In
INUNDATIILE
:
D-ea lungul istoriei, furtunile si inundatiile au provocat distrugeri si
pierderea multor vieti omenesti. Unii experti considera ca, partial,
activitatea umana este responsabila pentru cresterea frecvemtei si a
intensitatii multor dezastre naturale.
Furtunile sunt perturbari severe ale atmosferei. Furtunile insotite de
descarcari electrice pot sa apara si atunci cand incalzirea excesiva a
uscatului provoaca curenti ascensionali de aer umed puternici. Furtunile cu
descarcari electrice sunt cele mai obisnuite forme de furtuni. In medie, in
intreaga lume, au loc zilnic aproximativ 45.000 de asemenea furtuni, multe din
ele avand drept urmari si producerea de inundatii, unele din ele cu urmari
devastatoare.
Inundatiile
se pot produce foarte rapid cand ploaia torentiala umfla apele unui rau,
facandu-l sa se reverse peste maluri in regiunile invecinate. Una dintre cele
mai mari inundatii a avut loc in estul Chinei.
Aceasta a inceput in octombrie 1887, atunci cand fluviul Huang s-a revarsat si
si-a schimbat cursul obisnuit revarsand un volum imens de apa. Au disparut
aproximativ 900.000 de persoane - multi altii au murit mai apoi, ca urmare a
foametei si a bolilor. Fluviul Huang este denumit "Tristetea Chinei".
Inundatiile pot fi insa si folositoare. Cand raurile se revarsa peste maluri,
pe campie ramane malul fertil care sporeste recoltele. Vechii egipteni si-au
cladit civilizatia pe malurile Nilului, intr-o zona ingusta de pamant fertil
creata de aluviunile aduse de inundatiile din fiecare an, restul tarii fiind un
desert uscat si prafos.
Unii cercetatori sustin ca POTOPUL biblic ar fi avut loc atunci cand Marea
Mediterana ar fi rupt fasia de pamant ce o separa de un lac cu apa dulce, pe
care l-a transformat apoi intr-o mare sarata.Marea Neagra.
In
AVALANSELE DE ZAPADA :
Zapada se poate rupe de pe pantele muntilor abrupti, navalind la vale cu o
viteza ametitoare (300km/h).
Avalansele sunt mai frecvente in zonele muntoase lipsite
de copaci si arbusti. Avalansele pot fi provocate de cutremure, de schiori sau
se pot produce pur si simplu prin fisurarea stratului de zapada datorita
propriei greutati.
VALURILE
TSUNAMI
CUM APAR VALURILE TSUNAMI?
Spre deosebire de valurile oceanice obisnuite, care sunt formate mai ales de
vanturi, cele mai multe valuri tsunami iau nastere in urma unor cutremure
produse in adancul oceanului, fie in urma unor alunecari de teren sau a unor
eruptii vulcanice.
CAT
DE MARI POT FI VALURILE?
Cand un val tsunami mediu ajunge la tarm, devine un monstru de 20m inaltime.
Dar cel mai inalt val tsunami a avut 85m, aproape la fel de inalt ca Statuia
Libertatii din New York.
In 1883, cand un vulcan a aruncat in aer insula indoneziana Krakatau, atat de multe stanci au fost azvarlite in mare incat s-au produs valuri tsunami monstruase. Acestea au scos un vapor din apa, proiectandu-l in jungla din insula vecina Sumatra.
Valurile tsunami pot traversa oceanul cu o viteza de 1000km/h, la fel de repede ca un avion Concorde.
Un val tsunami a avut probabil un rol major in disparitia civilizatiei minoice din insula Creta din marea Mediterana acum 3500 de ani. Cercetatorii cred ca valuri gigantice de 40m inaltime au nimicit orasele de pe tarmuri si intreaga flota minoica.
In
anul 1775, dupa un cutremur, deasupra Lisabonei s-a abatut un val de
Cutremurul
din Oceanul Indian din
Cutremurul este unul din cele mai distrugatoare fenomene naturale de pe Pamant. Multe cutremure produc o miscare a solului asemanatoare cu leganatul unui vapor. In functie de intensitatea cutremurului, solul este miscat in valuri fine sau smucit cu putere. Majoritatea cutremurelor dureaza doar cateva secunde, dar sunt unele care tin pana la un minut sau mai mult. Cutremurul din San Francisco din 1906 de exemplu a durat 40 de secunde,iar cel din Alaska din 24 ianuarie 1964 peste 7 minute. Cutremurele de pamant au consecinte profunde si asupra tuturor componentelor mediului geografic.
Cel mai mare cutremur masurat a fost de 9,5 sud de Chille in Mai 1960, al carui unda de soc a fost simtit in toata lumea.
In
Romania, zona cea mai activa dpdv seismic este regiunea Vrancea, dar s-au
inregistrat miscari ale scoartei si in regiunea Banatului. In
Cele mai puternice cutremure (1907-2001):
28
septembrie 2001: Statul Washington, USA, magnitudine 6,8.
- 13 februarie 2001: El Salvador, magnitudine 6,6
- 26 ianuarie 2001: India, magnitudine 7,7.
- 13 ianuarie 2001: El Salvador, Amrique centrale, magnitudine 7,6.
- 21 septembrie 1999: Taiwan, magnitudine 7,6, 2.400 morti.
- 17 august 1999: Turcia, magnitudine 7,4, 17.000 morti.
- 25 ianuarie 1999: Columbia, magnitudine 6, 1.171 morti.
- 4 februarie 1998: Afghanistan, magnitudine 6,1, 5.000 morti.
- 10 mai 1997: Iran, magnitudine 7,1, 1.500 morti.
- 17 ianuarie 1995: Kobe, Japonia, magnitudine 7,2, mai mult de 6.000 morti.
- 30 septembrie 1993: Latur, India, magnitudine 6, 10.000 morti.
- 21 iunie 1990: Iran, magnitudine 7,3 7,7, 50.000 morti.
- 7 decembrie 1988: Armenia, magnitudine 6,9, 25.000 morti.
- 19 septembrie 1985: Mexic, magnitudine 8,1, mai mult de 9.500 morti.
- 16 septembrie 1978: Iran, magnitudine 7,7, 25.000 morti.
- 28 iulie 1976: China, magnitudine 7,8 8,2, 240.000 morti.
- 4 februarie 1976: Guatemala, magnitudine 7,5, 22.778 morti.
- 26 decembrie 1939: Turcia, magnitudine 7,9, 33.000 morti.
- 24 ianuarie 1939: Chile, magnitudine 8,3, 28.000 morti.
- 1er septembrie 1923: Tokyo-Yokohama, Japonia, magnitudine 8,3, 140.000 morti.
- 16 decembrie 1920: China, magnitudine 8,6, 100.000 morti.
- 16 august 1906: Valparaiso, Chile, magnitudine 8,6, 20.000 morti.
- 18 aprilie 1906: San Francisco, USA, magnitudine 7,7, 3.000 morti.
In data de 17 ianuarie 1995 la ora 5 si 46 minute, dimineata, orasul Kobe a fost zguduit de un cutremur puternic. Au fost daramate case, poduri si autostrazi suspendate, cai ferate au fost indoite. S-au produs incendii devastatoare, autoritatile japoneze fiind depasite de situatie. Au murit peste 5300 de oameni.
Daca o sa vezi vreodata nori uriasi incandescenti tasnind dintr-un munte, poti fi sigur ca este vorba de un vulcan, si ceea ce este mai rau, erupe. Cei mai violenti vulcani explodeaza ca bombele, aruncand in aer nori de cenusa, bucati de roca si jeturi de roca topita (lava).
Cand un vulcan erupe, natura dezlantuie una dintre cele mai puternice forte distructive.
Cercul
de foc al Pacificului (Ring of fire) este cea mai intinsa si activa zona
vulcanica si concentreaza 62% din toti vulcanii activi existenti in prezent
(peste 350 din cei 600 vulcani activi); doua treimi din acestia se afla in
arcurile insulare din Pacificul de Vest, iar restul pe tarmurile pacifice ale
celor doua Americi .Fosele care marginesc Pacificul sunt activate din punct de
vedere seismic, fapt care determina producerea a numeroase cutremure, care,
asociate vulcanismului activ, justifica denumirea de centura de foc sau cercul
de foc data de specialisti acestei zone. Din cele o suta de cutremure de mare
magnitudine care au avut loc in prima jumatate a secolului al XX-lea, 75 s-au
produs in aceasta zona. Inelul este intrerupt numai de-a lungul coastei vestice
a S.U.A. si Canadei, unde nu apare nici o fosa si unde se produc rareori
cutremure; dar, in sudul tarmului pacific al S.U.A.,se afla cea mai lunga zona
de fractura oceanica,Mendocino (lunga de peste
Printre vulcanii din cercul de foc se inscriu: Asama cel mai activ dintre cei
57 vulcani japonezi aflati in activitate, Bromo,Tambora si Perbuaton, cei mai
distrugatori dintre cei peste 100 de vulcani activi din Arhipelagul Indonezian,
Kliucevski (H l-ucevskaja Sopka) in Pen.
Kamceatka, Katmai in Alaska, Mauna Loa si Kilauea in arh. Hawaii, Taalin in
arh.Filipinelor. Dintre cutremurele catastrofale din centura de foc amintim pe
cele din campia japoneza Kanto, din septembrie 1923, din insula filipineza
Mindanao (aprilie 1955), cele din Peru din noiembrie 1946, ianuarie 1962, mai
1970, octombrie 1974, aprilie 1988, noiembrie 1996, din California (San
Francisco,1906).
STIATI CA:
1. Un vulcan activ, situat intr-un podis, din partea central-sudica a
Mexicului, are inaltimea de
Yellowstone este cel mai mare si mai faimos
parc national al Americii. In fiecare an, rezervatia naturala atrage 3 milioane
de vizitatori, dornici sa se bucure de peisajul ei unic. Ei nu stiu insa ca sub
picioarele lor sta ascuns unul dintre cele mai distrugatoare fenomene naturale
din lume: un supervulcan urias, care da semne de trezire. Cand va erupe,
Statele Unite vor fi distruse, Pamantul va fi cufundat intr-o noua era
glaciara, iar omenirea va fi in pragul disparitiei.
Primele semne nelinistitoare au aparut pe 23 iulie, cand o parte din Parcul
National Yellowstone a fost inchis pentru vizitatori. Motivul invocat a fost
cresterea activitatii termale si a temperaturilor la nivelul solului in zona
Norris Geyser Basin, aflata in partea vestica a rezervatiei naturale.
Pe 10 august, geologul Liz Morgan a descoperit sub lacul Yellowstone o
umflatura gigantica, de 600 de metri lungime si 30 de metri inaltime.
Avertizati de geolog, oamenii de stiinta au instalat o retea de termometre,
seismografe si dispozitive GPS, pentru a monitoriza activitatea hidrotermica si
pentru a calcula riscul unei explozii hidrotermale.
In data de 24 august, statia seismografica a Universitatii din Utah a
inregistrat un cutremur cu magnitudinea de 4,4 grade pe scara Richter, la
sud-est de intrarea sudica in Yellowstone. Savantii universitatii au declarat
ca seismul a fost 'neobisnuit', din cauza ca s-a produs la o distanta
de numai 500 de metri de suprafata.
Geologul Bill McGuire sustine ca impactul eruptiei supervulcanului din
Yellowstone ar fi teribil: 'Pe o raza de 1000 de kilometri orice forma de
viata va fi distrusa de cenusa, de scurgerile de lava si de forta bruta a
exploziei. O mie de kilometri cubi de lava se vor revarsa din vulcan, suficient
sa acopere suprafata Statelor Unite cu un strat gros de
'E dificil sa-ti imaginezi o explozie atat de mare. Nu este o chestiune de
'daca', ci de 'cand' se va intampla. Asa ca zgomotele tot
mai puternice care se aud de sub Yellowstone ar trebui sa fie un avertisment nu
numai pentru cei care viziteaza parcul. Suntem la un pas de cea mai mare
catastrofa pe care a cunoscut-o vreodata omenirea.'
Vulcanii au reprezentat dintotdeauna o amenintare pentru omenire. In 1815, eruptia vulcanului Tambora din Indonezia a ucis peste 90 de mii de oameni, iar in 1883, vulcanul Krakatau, tot din Indonezia, a omorat 36 de mii de persoane. Ultimul supervulcan care a erupt a fost Toba, in Sumatra, in urma cu 74 de mii de ani. La 2000 de kilometri distanta, pamantul a fost acoperit cu un strat de cenusa gros de un metru. Eruptia a cauzat scaderea temperaturii globului cu 5 grade Celsius.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2043
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved