REFORMA DIN ECONOMIE IN CONSENS CU DEZVOLTAREA DURABILA

REFORMA DIN ECONOMIE IN CONSENS CU DEZVOLTAREA DURABILA

Reforma in economie trebuie sa fie conceputa si infaptuita atat in numele eficientei economico-sociale si ecologice, cat si din punct de vedere al organizarii si functionarii pietelor concurentiale pentru toti agentii economici. Data fiind complexitatea si dificultatea reformei in economie conducerea acestui proces si integrarea lui intr-o viziune sistematica, de larga deschidere, reprezinta cerintele esentiale pentru atingerea scopului fiind si o eficienta competitiva in utilizarea resurselor intr-un timp cat mai scurt si cu costuri sociale care sa poata fi suportate de populatie.

Infaptuirea reformei in economie trebuie sa incheie treptat balanta tranzitiei in favoarea beneficiilor, atat la nivelul fiecarui agent economic cat si pe ansamblul economiei nationale, la nivelul fiecarui cetatean al tarii.

1 COORDONATELE DEFINITORII, FINALITATIILE SI PRIORITATIILE STRATEGIEI DE REFORMA ECONOMICA

Reforma economica vizeaza schimbarea structurilor de proprietate tehnice si economice ale unei tarii precum si a mecanismelor de functionare ale economiei in vederea ridicarii activitatii economice pe trepte superioare.

Reforma initiata in economia tarii noastre se suprapune cu procesul de

tranzitie la economia de piata, de la o economie dirijata centralizata, in privinta

nivelului tehnico-stiintific, al structurii de ramura si aleficentei, la o economie

liberalizata cu mecanisme de piata concurentiale, viabile si eficiente, capabile sa implementeze tehnicile avansate, utilizate pe plan mondial.

Reforma economica se deruleaza concomitent cu reforma tuturor domeniilor vietii sociale si in corelatie cu acestea. Strategia dezvoltarii economice a Romaniei nu poate fi una pur economica; cel putin trei componente esentiale trebuie sa fie in mod organic avute in vedere, date fiind implicatiile posibile majore, chiar determinante asupra economiei, interactiunile cu sfera economiei.

Acestea sunt:

SFERA SOCIALA, cu referire la nivelul de trai, ocupare (limitarea somajului) sanatate, educatie. Nu poate exista dezvoltare economica durabila si controlabila, in conditii de convulsii sociale pentru a nu spune ca un nivel de trai decent a constituit, pentru poporul roman, un scop major al schimbariilor din 1989.

O apeciere de ansamblu a situatiei in domeniul social in Romania, comparativ cu celelalte tarii europene, pune in evidenta urmatoarele:

a)  Romania se situeaza pe unul din ultimele locuri in aproape toate domeniile si aspectele vietii sociale;

b)  Distanta care separa Romania de tarile dezvoltate este considerabil de mare in cazul indicatorilor care exprima componentele de calitate ale conditiilor de viata ale populatiei.

c)  Comparativ cu celelalte tari est europene, decalajele in ceea ce priveste

situatia sociala a Romaniei sunt mai pronuntatedecat s-ar justifica prin nivelul dezvoltarii economice. Aceasta reflecta in buna masura faptul ca in Romaniasituatia sociala a fost marcata, in deosebi in ultimul deceniu de o politica de austeritate destul de dura,in timp ce in celelalte tari est europene s-a acordat o atentie speciala sustinerii nivelului de trai, chiar in conditii de criza economica.

d)  Desfasurarea procesului de reforma are consecinte nefavorabile asupra evolutiei nivelului de trai al populatiei, conducand la agravarea situatiei inclusiv in domenii sau aspecte in care Romania avea pana in 1990 o situatie mai buna. (inflatie si somaj)

Starea sociala a Romaniei si evolutiile recente in acest domeniu atrag atentia asupra importantei deosebite pe care o are in tara noastra componenta sociala a reformei, atat din perspectiva obiectivelor sociale ale acestora, cat si a costurilor sale sociale.

Investitia in educatie este o necesitate a oricaror obiective economice de scurta si lunga perspectiva. Perpetuarea unor diferante substantiale de nivel de trai intre Romania si alte tari europene va continua sa constituie un factor de pierdere de substanta inyelectuala; aceasta- de adancirea barierelor in integrarea europeanasi, in general de distorsionare a proceselor economice.

Rezulta obiectivul strategic de apropiere al puterii de cumparare al populatiei fata de cel al tarilor cu care urmarim integrarea, ceea ce, printre altele, presupune obiectivul apropierii nivelului productivitatii muncii.

SFERA TEHNOLOGICA Neglijarea acesteia este agravata de consecinte directe, importante pentru tara cel putin la nivelul integrarii comerciale internationale; calitatea incepe cu competitivitatea tehnologica. Strategia tehnologica ar trebui sa cuprinda nivelurile tehnologice catre care se va tinde- structurat si diferentiatpe subramuri si domenii; modul lor de agregare, strategia atingerii acestor niveluri prin transfer de tehnologie, prin conceptii si realizari proprii, asigurarea infrastructurilor specifice aferente si, in special, integrarea tehnologicului in economie abandonand traditia dezvoltarilor sectoriale inertiale, preponderent cantitative si autarhice.

SFERA ECOLOGICA Pe primul plan este influenta asupra sanatatii propriei populatii; sub aspect economic, nesatisfacerea de catre marfurile romanesti a exigentelor ecologice internationale, va genera, treptat, pentru exporturile romanesti, precum si pentru turism, bariere cu consecinte din ce in ce mai grave.

Prin reforma economica se produce o schimbare sau ceea ce economistii au denumit o mare transformare, bazata pe noutate.

Trecerea de la regimul- a lasa sa se faca de la sine, la regimul- a face sa mearga si sa progreseze economia semnifica o strategie de reforma condusa coerent, crearea si mentinerea climatului de progres economic, dar si existenta

posibila a unor obstacole, mai mari sau mai mici, trecatoare sau persistente care trebuie identificate, evaluate si depasite.

Reforma economica este sinonima cu transformarea sistemica a economiei romanesti. Exista multe abordari conceptuale si analitice ale reformei economice pentru transformarea sistemica din tarile Europei Centrale si de Est care direct sau indirect, separat sau in contextul acestui spatiu se refera si la Romania.

Factorii care determina transformarea sistemica a economiei romanesti sunt patru:

Conditiile initiale;

Recomandarile organizatiilor internationale;

Cazuri de referinta;

Modelul economiei de piata.

Se poate vorbi in prezent chiar de o abordare standard a transformarii sistematice, care include de regula sapte principale componente, dezbaterea fiind insa aparenta si continuand in ceea ce priveste rapiditatea, cea mai adecvata secventialitatii metodelor de punere in practica.

Principalele componente ale procesului de transformare sistemica sunt urmatoarele:

Reforma legislativa si institutionala;

Liberalizarea preturilor;

Liberalizarea preturilor;

Macrostabilitatea;

Privatizare si restructurare;

Liberalizarea schimburilor comertului exterior;

Liberalizarea pietei financiare interne;

Liberalizarea fluxului de capital.

Schematizarea procesului de transformare sistemica intreprinsa, mai sus, in ciuda oricarei schematizari, are insa avantajul ca faciliteaza analiza stadiului actual al tranzitiei din Romania, tinand cont de progresul facut in cele sapte directii mentionate.

In primul rand sunt localizate verigile slabe ale procesului de reforma. Intarzierea marii privatizari si a restructurarii intreprinderilor cu capital de stat si intarzierea liberalizarii pietei financiare interne.

In al doilea rand se pot explica dificultatile de sustinere a politicilor de macrostabilizare fara o solutionare hotarata pentru cele doua verigi slabe mentionate anterior si se evidentiaza fragilitatea progreselor pe calea macrostabilizarii cu posibile reculuri temporare.

In al treilea rand apare clara necesitatea unor solutii netraditionale de abordare a acestor componente, daca se accepta privatizarea de masa si liberalizarea pietelor financiare interne, reprezinta procese de durata.

Un al treilea factor de influenta a cursului tranzitiei se poate considera cazul de referinta care in ceea ce priveste Romania poate fi atat remarcabil succes

al tarilor recent industrializate din Asia sau al Japoniei, dar si esecurile urmate de succese ale unor tari din America Latina.

Astfel, tarile asiatice recent industrializate din prima generatie (Republica Coreea, Hong-Kong, Singapore si provincia chineza Taiwan) sau a doua generatie (Indonezia, Thailanda) reprezinta evident un caz de referinta pe multiple planuri, dintre care se releva cresterea accelerata bazata pe dezvoltarea extrem de rapida a schimburilor externe, o structura a exportului bazata pe avantajul comparativ dinamic cu accent pe produsele unor industrii mobile din punct de vedere schumpeterian, ponderea cu mult peste media mondiala a economisirii si investirii in PIB sau sprijinirea pe toate caile a dezvoltarii capitalului uman.

In prezent nu este nici o exagerare in afirmatia ca taile recent industrializate din Asia constituie cazuri de referinta deja clasic pentru oiecivul tarilor in tranzitie din Europa Centrala si de Est, inclusiv Romania, de ajungere din urma a tarilor dezvoltate industrial.

Un al patrulea factor il constituie modelul economiei de piata care reprezinta de fapt modelul de baza al economiei mondiale contemporane si care se caracterizeaza in lumea dezvoltata prin configuratii diferite, in conditiile unor structuri de baza comune.

Expertii japonezi desi vorbesc de o convergenta a modelelor, disting trei modele de baza: modelul american, modelul Europei Occidentale si modelul japonez.

Diferentierea acestor modele are in vedere in deosebi relatia dintre guvern si sectorul privat, iar pe de alta parte trasatura sistemului corporatist al pietei de capital si al pietii muncii.

Una din capcanele tranzitiei din Romania o reprezinta si tendinta de a exagera unele componente ale acestor modele (ca de exemplu rolul statului marginalizand altele care sunt esentiale (intreprinzatorul particular, concurenta si proprietatea privata).

Astfel, pentru profesorul japonez Seizaburo Sato guvernul este important pentru dezvoltare din urmatoarele cinci puncte de vedere:

Intreprinzatorii din sectorul privat reprezinta forta motrice ceea mai importanta a dezvoltarii private si libertatea activitatilor, bazate prin mecanismul de piata asigurand un stimulent puternic pentru in treprinzatoii din sectorul privat.

Mecanismul pietei nu poate functiona fara securitate nationala si stabilitate interna care pot fi asigurate doar de un guvern eficient.

Concurenta libera bazata pe mecanismul pietei tinde sa produca un decalaj excesiv intre numarul redus al celor saraci, astfel ca daca nu se reajusteaza aceasta inegalitate in crestere, stabilitatea politica si sociala nu va putea fi mentinuta.

Guvernul trebuie deasemenea sa asigure infrastructura socio-economica ca de exemplu: cai rutiere, porturi, electricitate, aprovizionare cu apa, asistenta sanitara si educatie care in mare parte nu pot fi asigurate de sectorul particular.

Data fiind complexitatea si dificultatile abordarii problemelor teoretice si practice, imediate si de perspectiva ale reformei economice din Romania, este esential sa abordam structura logica a demersului analitic pe care vrem sa-l intreprindem in cele ce urmeaza.

In primul rand am avut in vedere necesitatea reformei in Romania, ca singura alternativa viabila de urmat, in perspectiva orizontului de timp imediat, mijlociu si lung.

In al doilea rand se impune stabilirea coordonatelor definitorii ale acestui proces, in cadrul unei strategii viabile pe termen scurt, mediu si lung.

In concordanta cu aceste exigente majore si prioritare este necesar in al treilea rand, sa definim finalitatea acestui proces in cadrul fiecarui orizont de timp, adica obiectivele de atins, mijloacele realiste pe care se sconta, adica resursele posibile de a fi atrase in circuitul economic, efectele directe si indirecte, pozitive si negative, care pot sa apara in procesul implementarii mecanismelor viabile ca si modalitatile practice, eficiente pentru a contracara sau diminua influentele negative ale productiei si consumului anumitor bunuri economice, etc.

Pentru realizarea cu adevarat a reformei in economie este imperios necesar,

in al patrulea rand, sa fie clasificate prioritatile acestui proces pentru fiecare

orizont de timp, prin realizarea carora sa se ajunga la atingerea obiectivelor finale stabilite anticipat.

In al cincilea rand trebuie avute in vedere costurile sociale implicate in strategia reformei in economie, respectiv modalitatile cele mai adecvate pentru a frana aceste costuri ale inaintarii.

In al saselea rand este esential ca demersul stiintific sa se bazeze si pe luarea in considerare a interdependentelor ce decurs din participarea la diviziunea internationala, la schimburile internationale.

In al saptelea rand apare evidenta precizarea exigentelor pe care dezvoltarea viabila le impune procesului de tranzitie spre o societate durabila, bazata pe compatibilitatea mediului creat de om cu mediul natural.

2. BILANTUL REFORMEI DIN ECONOMIA ROMANEASCA

In esenta omenirea se preocupa de gasirea celor mai potrivite fagase de dezvoltare economico-sociala si politica la acest inceput de mileniu nou.

Pe acest fundal general, tarile central, est si sud-est europene, parcurg actualmente complicatul drum al tranzitiei la societatea bazata pe pluralism politic si economie de piata si economiei de piata.

Problema este ca tranzitia din tara noastra sa tina seama de fenomenele profunde ce se petrec in primul rand in lumea occidentala si, odata realizata, sa nu fie nevoie de o noua tranzitie.

Iata care sunt caracteristicile generale ale desfasurarii reformei in Romania:

a) O trasatura a constat in demolarea brusca de catre puterile noului stat a vechilor structuri economice fara a se discuta in prealabil public formele ce le-ar inlocui si fara a se pune imediat mai eficace in loc. Aceaste a generat haosulsi degringolada in economia natinala si producerea unor pierderi economice mai mari decat in primul si al doilea razboi mondial, luate la un loc.

In primul rand au scazut mai mult decat alarmant productia industriala si cea agricola, un insemnat numar de piete externe a fost pierdut, intr-o mare masura piata interna a fost transformata in piata pentru produselestraine, chiar si atunci cand    traditional productia noastra avea un avantaj comparativ redutabil (cereale, lana, carne, pasari, lapte, ape minerale, etc).

Aceasta situatie a dat nastere unui somaj care a capatat curand caracter de masa si cronic unei degradari neproductive continue a capitalului fix national, unei inflatii galopante si scaderi uluitoare a cursului monedei nationale, unei cresteri ametitoare a preturilor bunurilor si serviciilor cu exceptia pretului fortei de munca si a fost redus sistematic si pe acest fundal general, unei grave saraciri absolute a majoritatii covarsitoare a populatiei. Impartirea societatii in saraci si o minoritate bogata a devenit o realitate, iar piata interna a suferit o ingustare insemnata.

b) O noua trasatura o constituie lipsa unui program complet, coerent, corelat si coordonat de creare a unei economii realmente moderne si eficace din punct de vedere economic, social si ecologic.

Obiectivele declarate au fost generale si nebuloase, nediscutate deschis in fondul si consecintele lor cu populatia, pentru ca aceasta sa se poata pronunta in cunostinta de cauza asupra lor.

Au lipsit adesea pregatirea si consecutivitatea necesare in domeniul adoptarii masurilor juridice si economice, iar, nu odata, a lipsit preocuparea pentru consecintele economice si sociale negative ce aveau sa fie generate de respectivele masuri. De multe ori masurile macroeconomice adoptate au fost in contradictie cu nevoile reale ale dezvoltarii microeconomiei ducand nu numai la blocaj financiar, dar si la impiedicarea desfasurarii productiei nationale in timp ce se aduceau de peste mari si tari produse similare mai scumpe, pentru a caror plata s-au contractat grele imprumuturi in

strainatate

c) O a treia caracteristica a constat in promovarea, contrar compor-tamentului unor tari dezvoltate a unui liber schimbism excesiv si dogmatic, ca si a unor comportamente de intoarcere a tarii la trecutul economico-social interbelic, iar in unele cazuri chiar si mai rau. Aceasta a lovit grav un numar de industrii si agricultura dar si in turism, in cercetarea stiintifica, in invatamant, sanatate, s.a.m.d., precum si in populatie.

d) Pe ansamblu s-a desfasurat o tranzitie care are in centrul ei un sistem un sistem de acumulare primitiva a capitalului, in conditiile in care o mare parte a acestuia trece peste granita. Aici se gaseste in mare masura cauza economica a crizei morale si a proportiilor tot mai ingrijoratoare ale coruptiei care erodeaza fara incetare temeliile economice ale statului nostru.

Pentru viitorul economiei si al societatii romanesti, doua probleme sunt de cea mai mare insemnatate. Prima este cea a structurii pe ramura economiei nationale. Dupa cum se stie in numeroase declaratii s-a subliniat ca se va pune accent pe agricultura, pe industria usoara, industria mica si servicii inclusiv turism.

Examinarea realitatilor arata insa, ca prin felul neeconomic in care au fost concepute, reforma agrara si pulverizarea proprietatii asupra pamantului, precum si prin distrugerile mari din fondul agro-silvic si sistemul de irigatii etc, agricultura a fost adusa intr-o stare dintre cele mai ingrijoratoare din istoria moderna si contemporana a Romaniei.

In plus, perspectiva confruntarii cu marea productie europeana in cadrul integrarii agricole europene, va genera perspective si mai ingrijoratoare.

La randul ei, situatia industriei este dintre cele mai grave.

Prin blocajele financiare care au inceput odata cu obligarea intreprinderilor de stat sa restituie imediat partile sociale prin politicile dobanzilor foarte ridicate, prin politica dezmembrarii fara criterii de eficienta economica si tehnologica a marilor intreprinderi in 6, 8, 10, 12 unitati independente care le-a anihilat tehnologic si economic, prin politica certificatelor de proprietate la purtator cu un obiect abstract, prin conditiile inexistentei unei strategii comerciale externe subordonata interesului national, prin dezvoltarea coruptiei, prin deprecierea extraordinara a leului care scumpeste aproape pana la imposibilitate importul de utilaje avansate, productia nationala nu a fost lasata sa lupte in conditii normale, in procesul concurentei pentru a invinge intreprinderile cele mai bune, ci dereglata si redusa la cote incredibile, pentru ca apoi sa se spuna de cei interesati ca este in cea mai mare parte ineficienta si sa se favorizeze importul.

3 OPTIUNI VIZAND CONTINUAREA PROCESULUI DE REFORMA

Trasaturile si coordonatele esentiale ale reformei in economie, trebuie sa reprezinte conditia primordiala pentru ca infaptuirea acastui proces complex si de durata sa atinga obiectivele finale propuse intr-un timp cat mai scurt si cu costuri sociale rezonabile.

In esenta sa reforma in economie trebuie sa permita atingerea obiectivului final si anume realizarea unei economii moderne, economie capabila sa valorifice superior ansamblul factorilor de productie atrasi in circuitul economic.

Realizarea acestui obiectiv final general direct este conditionata de infaptuirea unor obiective partiale finale directe specifice diferitelor domenii economice.

O economie moderna, viabila si competitiva poate fi infaptuita prin realizarea conjugata a unor obiective partiale finale:

a)     restructurarea si construirea unei industrii nationale, moderne, competitive;

b)     reasezarea agriculturii pe principiile fermelor viabile;

c)     asigurarea unei infrastructuri moderne, de inalta eficienta economica si social-umana in masura sa permita circulatia rapida si rationala a factorilor de productie, satisfscerea prompta si de calitate a trebuintelor de viata normala, civilizata a oamenilor, utilizarea corespunzatoare a timpului liber ca produs al dezvoltarii istorice eficiente;

d)     cresterea mai rapida, sub aspectul cantitativ si calitativ a gradului de inzestrare tehnico-productiva a muncii, astfel incat bunurile finale ale activitatii economice sa fie obtinute cu consumuri intermediare cat mai mici, dezvoltarea sectoarelor secundare de prelucrare sa devanseze cu mult dezvoltarea sectoarelor primare ale economiei nationale;

e)     expresie a unei inalte productivitati a muncii in sectoarele producatoare de bunuri economicemateriale, serviciile trebuie sa acopere in largime si profunzime, sub aspect cantitativ, structural si calitativ, nevoile de folosire adecvata a timpului liber, sa raspunda exigentelor pe care le ridica rationalitatea actului economic in conditii de concurenta;

f)     viabilitatea economiei moderne presupune compatibilitatea criteriilor de eficienta economica directa cu criteriile de eficienta sociala si ecologica, a mediului economic creat de om cu mediul natural care-i asigura resursele si energia de functionare in timp.

In concluzie, atunci cand fiecare generatie va fi in masura sa lase pentru generatiile care se succed la viata cel putin aceleasi conditii de munca si viata pe care le-a primit de la generatia anterioara, atunci putem spune ca progresul economic are loc in conditti de egalitate a sanselor