DREPTUL MEDIULUI SUBIECTE FINALE

DREPTUL MEDIULUI SUBIECTE FINALE

1.Conferintele mondiale privind protectia mediului si principalele documente adoptate

I.    1972 Stockholm - delegati din 114 state. Probleme:

planificarea si gestionarea asezarilor umane in vederea asigurarii calitatii mediului

gestionarea resurselor naturale ale mediului

determinarea poluantilor de importanta internationala

aspecte economice, sociale si educative legate de mediul inconjurator.

2 documente importante adoptate:

      Declaratia de Principii asupra Mediului Inconjurator - ce contine 26 pp privind drepturile si obligatiile statelor in acel domeniu si

      Planul de Actiune privin Mediul Inconjurator - ce cuprinde 109 recomandari adresate statelor in acest domeniu.

II.        1992 Rio de Janeiro - "Conferinta secolului" - 189 state.

Scop general: elaborarea de strategii si masuri care sa contribuie la ameliorarea crezei economice mondiale in contextul dezvoltarii durabile.

- Documente adoptate:

Declaratia de Principii (Carta Pamantului)

in care sunt enumerate principiile dupa care omenirea tb sa se conduca in relatiile interumane si om-natura

sunt preluate cele din Declaratia de la Stockholm si adaugat un nou principiu;

Agenda XXI

analizeaza premisele si posibilitatile de punere in aplicare a pp din Carta Pamantului, cu 4 sectiuni ce privesc :

        dimensiunile sociale si economice,

        conservarea si gestionarea resurselor,

        intarirea rolului organizatiilor internationale si

        mijloacelor de executie;

Conventia privind Schimbarile Climatice

repr un anagajament ferm al statelor semnatare de a-si reduce emisiile de carbon pana in anul 2000 la nivelul celor existente in 1990;

Conventia privind Diversitatea Biologica (biodiversitatea)

cuprinde obligatiile asumate de state pt protejarea diferitelor ecosisteme si a diverselor forme de viata;

- Conferinta de la Rio a adoptat si 3 rezolutii ce se refera la schimbarile climatice si la masurile ce tb luate de state pt asigurarea unui mod de viata satisfacator pt om.

III 2002 Johannesburg

Obiectiv:

      eradicarea saraciei in tarile slab dezvoltate,

      asigurarea de masuri pt stoparea incalzirii globale si

      masurile de protectie a mediului inconjurator in asezarile umane

Din pacate, = fiasco, intrucat documentele adoptate nu sunt de talia celor de la primele doua conferinte.

2.Particularitatile poluarii agricole

Poluarea poate fi : Naturala (furtuni de nisip, praf) sau Antropica (chimica, termica, sonora, fizica, magnetica, biologica).

Dintre activitatile umane, cele mai poluante sunt: agricultura, industria si transporturile.

Exista cateva deosebiri esentiale intre poluarea agricola si poluarea industriala - poluarea agricola fiind considerata mai severa pentru cel putin urmatoarele motive:

P.A. afecteaza solul, care este principalul mijloc de productie in agriculura si silvicultura, limitat ca intindere si cu caracter de fixitate.

P.A. e mai intinsa decat P.I. - se refera la intreaga suprafata de teren pe care s-au practicat nerational chimizarea, irigatiile, mecanizarea

P.A. e mai periculoasa pt ca duce la infestarea cu substante toxice a prodselor agro-alim

Daca de regula. P.I. se datoreaza eliminarii fara voie in atmosfera, pe sol sau in ape a unor poluanti, P.A. este urmarea introducerii intentionate in sol a unor substante necesare productiei agricole.

Daca de regula, P.I. vizeaza (macar la inceput) un nr restrans de pers (cei ocupati profesional), P.A. vizeaza de la inceput intreaga populatie consumatoare a produselor agro-alimentare infestate.

3.Notiunea de mediu inconjurator si de resurse naturale;

Mediul Inconjurator sta la baza ecologiei ca stiinta biologica, susceptibila in raport cu necesitatile punerii in valoare a ocrotirii sale de reglementare juridica.

ECO (oikos - casa, adapost, mediu de viata; logos - stiinta) - a fost introdus pt prima data in stiinta in 1886 de biologul Darwinist Hoeckel pt a indica studiul tuturor relatiilor animale - mediul lor organic sau anorganic.

- Ecologia, ca stiinta biologica, foloseste date si metode din medicina, fizica, chimie, biologie, botanica, zoologie.

In 1937, doi savanti englezi gasesc termenul de "bioecologie".

Cele mai recente lucrari propun definirea ecologiei ca o stiinta a ecosistemelor pt ca ecosistemele insumeaza teoretic si fenomenele ecologice.

Ecosistem = parti mai mari sau mai mici din natura vie, numite si biocenoze, formand un intreg unitar. La nivel planetar, ecosistemul este biosfera.

Biocenoza si biotipul sunt componente structurale si functionale ale ecosistemelor. Biotipul este mediul de viata al unei biocenoze si ac termen este folosit mai mult in Europa .

"Habitat" - anglo-saxona -inseamna atat mediul de viata al unei biocenoze, dar si spatiul ocupat pe glob de o specie sau de catre un individ.

Definitia Mediului Inconjurator data de Emil Racovita - Mediul reprezinta intregul infaptuirilor, a fenomenelor si energiilor lumesti, ce vin in contact cu o fiinta de care depinde soarta acesteia, si care provoaca o reactiune in acea fiinta.

In literatura moderna, mediul inconjurator este definit ca intregul conditiilor energetice, fizice, chimice si biologice ce inconjoara o fiinta sau grupurile de fiinte cu care acestea se regasesc in relatii permanente de schimb.

Conform dictionarului, mediul inconjurator are o dubla acceptiune:

      cadru de viata al individului si

      ansamblul conditiilor susceptibile sa actioneze asupra organismelor vii si activitatilor umane.

Intr-o reglementare comunitara, mediul inconjurator cuprinde apa, atmosfera, solul, biocenozele si relatiile dintre ceastea si mediul exterior.

Mediul inconjurator ca obiect de protectie juridica - Legea protectiei mediului OUG 195/2005 defineste mediul ca ansamblul de conditii si elemente ale Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, aspectele caracteristice peisajelor, toate materiile organice si anorganice si fiintele vii, sistemele naturale in interactiune cuprinzand elementele mentionate anterior.

Mediul inconjurator are doua componente majore

      naturala - atmosfera, apa, sol, subsol, peisaje, monumente naturale, flora, fauna, fiinta unama; si

      artificiala (antropica) al carei continut este dat de asezarile umane, orice fel de activitate a omului care sub o forma sau alta produce sau poate produce un impact negativ asupra mediului.

Conform Legii Mediului, Resursele Naturale reprezinta toate elementele naturale ale mediului ce pot fi folosite in activitatea umana:

    resurse neregenerabile (minerale si combustibili fosili),

    resurse regenerabile (apa, sol, subsol),

    resurse inepuizabile (energie solara, eoliana, geotermala, a valurilor).

Principiul prevenirii riscurilor ecologice si a producerii daunelor + principiul poluatorul plateste;

Principiile interne de baza

Principiul actiunii preventive (OUG 195/2005, art. 3, lit. c)) este fundamentat pe ideea ca activitatile de prevenire a riscurilor ecologice sunt mai putin costisitoare decat repararea daunelor ecologice care, de cele mai multe ori, au caracter ireversibil.

Aplicarea acestui principiu este asigurata, pe de o parte,

prin reglementarea unor masuri cu caracter preventiv, iar, pe de alta parte,

prin promovarea unor activitati care sa conduca la evitarea producerii unor consecinte negative asupra calitatii mediului.

In cadrul acestei activitati, un rol important revine impactului asupra mediului.

Principiul activitatii preventive se realizeaza si prin aplicarea sectoriala a altui principiu, cel al utilizarii celor mai bune tehnici disponibile pentru activitati care produc poluari semnificative.

Cele mai bune tehnici disponibile se refera la stadiul de dezvoltare cel mai avansat si eficient inregistrat in evolutia unei activitati, care demonstreaza posibilitatea practica a tehnicilor specifice de a constitui referinta pentru stabilirea valorii-limita de emisie in vederea prevenirii poluarii.

Principiul "poluatorul plateste" (art. 3, lit. e) din OUG 195/2005) in baza caruia, prin OUG 68/2007 a fost reglementata raspunderea de mediu in scopul prevenirii si repararii prejudiciului adus mediului (este vorba, de fapt, despre raspunderea materiala pentru mediu).

Acest princpiu are si o justificare economica: neefectuarea la timp a cheltuielilor pentru protectia mediului atrage ulterior costuri mai ridicate care trebuie acoperite.

- Acest princpiu a fost dezvoltat ca o metoda de alocare a costurilor, de mentinere sub control a poluarii.

- El se poate aplica direct ca o taxa de poluare sau ca o penalitate.

- Sub aspect general, acest principiu este reprezentat de suportarea cheltuielilor legate de poluare, de autorul acesteia, iar sub aspect particular, de executarea de catre intreprinzatorul poluator a obligatiilor ce converg spre evitarea si limitarea poluarii.

- Principiul poate fi aplicat doar coroborat cu principiul actiunii preventive, al retinerii poluantilor la sursa si al precautiilor in luarea deciziilor pentru a nu se ajunge la consecinta inadmisibila a considerarii ca daca se efectueaza o plata se permite poluarea.

- Declaratia Consiliului Europei din 1968 privind lupta impotriva poluarii aerului afirma ca toate cheltuielile privind prevenirea si reducerea poluarii cad in sarcina autorului.

- Aceeasi prevedere figureaza si in principiile directoare ale relatiilor economice internationale care intra sub incidenta politicilor de mediu adoptate de statele membre ale Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica la 26 mai 1972.

Principiul participarii publicului la elaborarera si aplicarea deciziilor de mediu+principiul interzicerii poluarii;

Principii decizionale

A)   Principiul participarii publicului la elaborarea si aplicarea deciziei de mediu

prevazut in art. 3 lit. h) din OUG 195/2005

potrivit Declaratiei de la Stockholm (1972), omul are dreptul la un mediu a carui calitate sa-i permita sa traiasca in demnitate si bunastare;

acest drept include in continutul sau si:

      dreptul de informare asupra politicilor si proiectelor ce pot avea consecinte negative asupra mediului

      dreptul de a participa la procesele prin care se adopta decizii privitoare la mediu si

      dreptul de a dispune de mijloacele juridice adecvate pentru repararea prejudiciilor suferite ca urmare a nerespectarii garantiilor legale

acest principiu este prevazut in documentele Conferintei ONU pentru mediu si dezvoltare de la Rio (1992) si Agenda XXI, precum si in majoritatea tratatelor si conventiilor cu incidenta in domeniul protectiei mediului

in cadrul Conferintei de la Aarhus - "un mediu pentru Europa" (1998), a fost adoptata Conventia privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie in problemele de mediu, ratificata de ROM prin Legea 86/2000; aceasta Conventie garanteaza dreptul oricarei persoane de a solicita o informatie de mediu, fara sa declare un anumit interes;

Conventia prevede situatiile in care poate fi refuzata solicitarea unei informatii de mediu:

o       autoritatea publica nu detine informatia solicitata

o       solicitarea este vadit nerezonabila sau este formulata intr-o maniera prea generala

o       cererea privind documentele in curs de elaborare sau sistemul de comunicatii interne ale autoritatilor publice, atunci cand o astfel de exceptie este prevazuta de legislatia nationala sau de practica obitnuita, luandu-se in considerare interesul public in cazul unei asemenea dezvaluiri, daca dezvaluirea ar afecta:

confidentialitatea procedurilor autoritatilor publice

relatiile internationale

siguranta nationala

securitatea publica

cursul justitiei

confidentialitatea informatiilor comerciale si industriale

dreptul de proprietate intelectuala

confidentialitatea unor date cu caracter personal

refuzul trebuie sa fie facut in scris

      daca cererea de informatii a fost formulata in scris,

      ori daca solicitantul cere acest lucru

refuzul solicitarii trebuie motivat si sa contina informatii cu privire la procedura de recurs;

raspunsul cuprinzand refuzul solicitarii trebuie dat cat mai curand posibil, fara a se depasi 1 luna, cu exceptia situatiei in care complexitatea informatiei justifica prelungirea aceste perioade pana la 2 luni de la data inaintarii cererii

in cadrul legislatiei nationale, fiecare parte la Conventie se obliga sa asigure pentru orice persoana care considera ca solicitarea i-a fost ignorata, gresit refuzata, sau care considera ca a primit un raspuns neadecvat, dreptul de a avea acces la o procedura de recurs in fata unei instante de judecata ori a unui alt organism independent si impartial, prevazut de lege

statul va lua masuri ca respectiva persoana sa aiba acces si la o procedura de fond, nefiind exclusa nici posibilitatea unei proceduri prealabile de recurs, in fata unei autoritati administrative

in ROM, cadrul legal pentru elaborarea si aplicarea deciziei de mediu este dat, in afara de

        Conventia de la Aarhus, si de

        Constitutia ROM

        OUG 195/2005

        HG 878/2005 privind accesul publicului la informatia de mediu

        Legea 544/2001 privind accesul la informatiile de interes public

        Legea 554/2004 privind CA samd

Constitutia ROM prevede dreptul la un mediu sanatos (art. 35), dreptul la ocrotirea sanatatii (34), accesul la justitie (21), dreptul la informatie (31), dreptul de asociere (40) si dreptul de petitionare (51)

OUG 195/2005 prevede in art. 5 ca statul recunoaste oricarei persoane dreptul la un mediu sanatos si echilibrat ecologic, garantand in acest scop:

      accesul la informatie cu respectarea conditiilor de confidentialitate prevazute de lege

      dreptul de asociere in organizatii pentru protectia mediului

      dreptul de a fi consultat in procesul de luare a deciziilor privind dezvoltarea politicii si legislatiei de mediu, emiterea actelor de reglementare in domeniu, elaborarea planurilor si programelor

      dreptul de a se adresa, direct sau prin intermediul organizatiilor pentru protectia mediului, autoritatilor administrative si judecatoresti, indiferent daca s-a produs sau nu un prejudiciu, precum si

      dreptul la despagubiri pentru prejudiciul suferit

dispozitiile legale mentionate se completeaza cu numeroase alte prevederi privind elaborarea si aplicarea deciziei de mediu

Principii specifice cu caracter restrans

1. Principiul nediscriminarii

2. Principiul interzicerii poluarii

v     interzicerea poluarii reprezinta o problema de maxima importanta, ce necesita o cooperare sustinuta intre toate statele, in vederea prevenirii si limitarii prejudiciilor aduse mediului

v     limitarea si stoparea efectelor poluarii mediului a facut obiectul preocuparilor Conferintei de la Stockholm (1972), care a elaborat si a recomandat statelor o serie de instrumente in acest scop; astfel

      pentru situatiile in care substantele periculoase nu pot fi asimilate de mediu s-a recomandat masura interdictiei activitatii generatoare de poluare

      iar pentru alte situatii mai putin grave, s-a recomandat instituirea anumitor restrictii care pot imbraca fie forma licentelor sau a permiselor, fie pe cea a autorizatiilor

v     tot in cadrul Conferintei de la Stockholm, s-a propus si un sistem de mijloace stimulative, constand in acordarea unor imprumuturi favorabile, a unor avantaje fiscale, iar in literatura de specialitate s-a vorbit despre eficacitatea sanctiunilor in domeniul atenuarii sau impiedicarii poluarii

v     un rol insemnat in evitarea poluarii revine sistemelor de supraveghere si evidentiere a schimbarilor intervenite in calitatea factorilor de mediu - in acest sens mentionam Sistemul Global de Monitoring al MI (creat in 1972) in cadrul Conferintei ONU de la Stockholm, ca parte integranta a programului "Observarea planetei"

v     in cadrul Consfatuirii interguvernamentale de la Nairobi (1974) convocata de Programul ONU pentru MI, au fost formulate principiile si scopurile Sistemului Global de Monitoring al MI, propunandu-se urmatoarele domenii de aplicare a monitorizarii:

      controlul continuu al poluarii de fond a atmosferei, precum si in zonele urbane si centrele industriale;

      controlul continuu al poluarii marilor si oceanelor

      controlul continuu al gradului de poluare a solurilor

v     se pune accentul pe obligatia statelor de a lua masuri adecvate pentru evitarea poluarii

Particularitatile izvoarelor formale ale dreptului mediului;

Toate normele de dr mediului au caracter imperativ

Unele din normele de dr mediului sunt norme tehnice care, prin includere a lor in diferite acte normative, produc efecte juridice

Sunt izvoare speciale tratatele si conventiile internationale, sub doua conditii:

a)Romania sa fie parte/sa le fi ratificat

b)sa fie in vigoare la data invocarii lor

Cauzele si efectele principale ale poluarii atmosferei

Poluarea atmosferei

In 1979, la Geneva - prima Conferinta Europeana privind protectia mediului, la care s-au adoptat Conventia si Rezolutia privind poluarea atmosferica si transfrontiera pe distante lungi.

- Conventia a definit poluarea atmosferei in general = introducerea de catre om direct sau indirect de substante/energie cu efecte nocive: periclitarea sanatatii omului, producerea de daune comorilor vii si ecosistemelor, limitarea beneficiilor mediului si a altro drepturi de folosire de drept a mediului;

poluarea atmosferica transfrontiera pe distante lungi = acea poluare a carei sursa fizica se afla cuprinsa total sau partial in limitele de jurisdictie ale unui stat, efectele producandu-se intr-o zona supusa jurisdictiei altui stat, la o distanta la care nu e in general posibil sa se stabileasca contributia sursei generatoare de emisii.

Poluarea atmosferei tb tratata in fctie de modul de folosire de catre om al acestui component al mediului.

a. Privit in calitatea sa de cadru general al vietii, aerul e considerat poluat atunci cand concentratiile substantelor staine introduce accidental sau intentionat se situeaza la un nivel care poate dauna vietii omului, florei si faunei.

b. Privit in calitatea de materie prima aerul e considerat poluat atunci cand altereaza produsele sau erodeaza constructiile/instalatiile. Ex. in tursim, poluarea aerului nu e privita neaparat dpdv al alterarii sanatatii omului, ci poluarea intr-un mod in care il face mai putin agreabil.

Poluantii atmosferei:

Primari - emisi direct din surse identificate sau identificabile

Secundari rezultati din combinatia dintre ei, sau dintre un poluant si un factor de mediu.

Principalele efecte:

1. Incalzirea globala datorata cantitatii uriase de de CO2 provenit de la marile industrii - raport UNESCO:

      accelerarea topirii calotei de gheata

      cresterea nivelului marilor si oceanelor (cu 1-1,5 m)

2. Subtierea progresiva a stratului de ozon - permite patrunderea pe Terra a unei cantitati mai mari de raze ultraviolete care conduc la inmultirea cazurilor de cancer de piele si cataracte oculare, in paralel cu scaderea producttiilor de cereale si a planctonului oceanelor.

3. Ploile acide - contin sulf si emanatii ale gazelor de esapament si duc la distrugerea recoltelor/padurilor si la incalzirea globala.

4. Smogul - este un amestec de vapori de apa si poluanti.

- este de doua tipuri : smogul londonez (reducator) si smogul californian (oxidant).

8.Protectia atmosferei in dreptul intern;

Potrivit OG 195/2005 si OUG 243/2000 privind protectia atmosferei, se urmareste

      prevenirea,

      eliminarea,

      limitarea deteriorarii,

      ameliorare acalitatii atmosferice.

Pt prevenire, Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile aproba

       Strategia Nationala si Planul National de Actiune in domeniul protectiei atmosferei

       mai multe programe nationale de reducere a unor emisii (cum sunt acizii de azot; pulbere de la instalatiile de ardere);

       SN si PNA privind schimbarile climatice

       Sistemul National de Estimare a emisiilor de gaze cu efect de sera administreaza Registrul National al emisiilor de gaze cu efecte de sera si altele.

Regimul juridic de protectie al atmosferei are la baza respectarea principiilor de abordare integrata a protectiei mediului, in care scop, legea stabileste:

Strategia Nationala privind protectia atmosferica

evaluarea si gestionarea integrata a calitatii aerului

prevenirea si combaterea poluaarii atmosferei din surse fixe/mobile/difuze

participarea publicului la adoptarea si la aplicarea deciziilor

monitorizarea calitatii aerului

atrib. si raspunderile autoritatilor, persoanelor fizice si pers juridice in acest domeniu

Obiectivele SN in domeniul protectiei atmosferei:

1.Mentinerea calitatii aerului inconjurator in zonele/aglomerarile in care acesta se incadreaza in limita prevazuta de normele in vigoare.

2.Imbunatatirea calitatii aerului in zonele/aglomerarile in care acesta nu se incadreaza in limita prevazuta de normele in vigoare.

3.Adotarea mpsurilor necesare in scopul limitarii, pana la eliminare a efectelor negative asupra mediului, inclusiv in context transfrontier.

4.Indeplinirea obligatiilor asumate de Romania pron acorduri/tratate internationale si participarea la cooperarea internationala in acest domeniu.

Liniile strategice pt 2007-2013:

Evaluarea si gestionarea integrata a calitatii aerului

Respectarea prevederilor nationale in domeniul schimbarilor climatice

Implementarea cerintelor privind:

a)      limitarea emisiilor de poluanti in aer provenind de la instalatiile mari de ardere

b)      limitarea emisiilor de compusi organici volatili proveniti de la anumite activitati/instalatii

c)      eliminarea substantelor care distrug stratul de ozon

Strategia Nationala se adopta prin HG, se reactualizeaza periodic de catre MMDD si se raporteaza UE.

- ca parte integranta a SN, Planul de Actiune pt protectia atmosferica cuprinde metodele prin care se indeplinesc obiectivele strategice:

continuarea transpunerii complete a legislatiei europene

asigurarea progresului in implementarea reglementarilor europene transpuse, prin asigurarea resurselor financiare.

imbunatatirea activitatii structurilor administrative din acest domeniu.

Pe tritoriul Romaniei, evaluarea calitatii aerului se face pe baza valorilor-limita si a valorilor de prag, in acord cu standardele UE.

Valoarea-limita este nivelul fixat pe baza cunostintelor stiintifice pt prevenirea si reducerea efectelor daunatoare asupra omului si mediului, care se ating intr-o perioada data, si care nu tb depasit.

Valoarea de prag este nivelul pragurilor de alerta care, o data depasite, solicita masuri urgente din partea organelor competente.

La nivelul tarii a fost creat Sistemul National de Evaluare si Gestionare Integrata a Calitatii Aerului, ce cuprinde:

1.SN de monitorizare a calitatii aerului

2.SN de inventarieire a emisiilor de poluanti din atmosfera.

- Rezultatele evaluarilor se aduc la cunostinta publicului si se raporteaza UE de catre MMDD. Pe baza acestora, MMDD intocmeste o lista care cuprinde zonele si aglomerarile in care nivelul poluantilor:

      sunt mai mari decit valoarea-limita plus o marja de toleranta - aici Autoritatea Teritoriala pt Protrectia Mediului initiaza, impreuna cu admin publ locale, elaborarea Planului Integrat de Gestionare a Calitatii Aerului

      sunt intre valorile-limita si marja de toleranta

      sunt mai mici decat valorile-limita

Activitatile care constituie surse fixe de poluare se pot desfasura numai pe baza acordului si a autorizatiei de mediu, eliberata in urma abordarii integrate a impactului asupra mediului, conform reglementarilor legale.

- In acest scop, operatorii economici au obligatia sa solicite si sa efectueze

      studiul de evaluare a impactului

      bilantul de mediu si

      auditul de mediu

- Daca la unele obiective se constata depasiri ale valorilor.limita de emisii, la cererea Autoritatii teritoriale pt Prot Mediului, tb sa se intocmeasca un program de conformare ce cuprinde masuri imediate si pe termen mijlociu de remediere a situatiei constatate.

- pt reducerea poluarii aerului, legea prevede o serie de obligatii pt autorit publice, cat si pt toti operatorii economici

9.Protectia atmosferei pe plan international;

PROTECTIA ATMOSFEREI PE PLAN INTERNATIONAL

      a facut initial obiectul jurisprudentei: prima hotarare data de un tribunal international

in 1935, SUA - Canada

      era vorba despre poluare atmosferica severa produsa pe teritoriul SUA de o topitorie a Canadei situata la granita cu SUA

      Canada a fost considerata vinovata pentru prejudiciul economic adus SUA.

Codul aerian international a fost primul document international care a cuprins norme privitoare la poluarea atmosferei referitoare la:

poluarea fonica

masuri de sanatate publica

      in cazul Europei, unul dintre cele mai complexe texte referitoare la acest gen de poluare este Declaratia de Principii asupra Luptei Impotriva Poluarii Aerului adoptata de Consiliul de Ministri a UE in 1968.

      Declaratia are o viziune de ansamblu, ea recomanda statelor 3 metode care au fost deja implementate in legislatiile nationale (inclusiv in Romania):

instalatiile fixe susceptibile a cauza o crestere sensibila a poluarii sa nu poata functiona fara o autorizatie individuala prealabila emisa de o autoritate competenta;

instalatiile - care, luate in mod izolat, nu sunt susceptibile a cauza cresteri ale poluarii aerului, dar care, fie din cauza densitatii lor, fie din alte motive, pot cauza la un moment dat concentratii mari de poluanti - sa fie obligate sa instaleze filtre sau sa aiba un orar de functionare redus;

vehiculele cu motor si aparatele fabricate in serie care utilizeaza combustibil prin a caror ardere rezulta emisii poluante sa fie supuse unor revizii tehnice

!!!Conventia de la Geneva din 1979 privind poluarea atmosferica transfrontaliera pe distante lungi

      a stabilit urmatoarele principii*:

protejarea omului si a mediului inconjurator contra poluarii atmosferice in care scop partile se obliga sa limiteze si in masura posibilului sa reduca treptat poluarea atmosferica transfrontaliera pe distante lungi;

combaterea introducerii substantelor poluante pentru aer prin consultari, schimb de informatii, politici, strategii si activitati de cercetare, tinand seama de eforturile facute si realizarile obtinute la nivel national,regional si international;

organizarea de catre parti a schimbului de informatii si verificarea reciproca a politicilor a masurilor tehnice luate pentru combaterea poluarii aerului;

acordarea la cerere, a unor informatii de catre partea in al carei teritoriu se afla sursa poluanta, a datelor parti care sufera de pe urma acestei poluari.

Conventia de la Geneva a fost ulterior completata de 5 protocoale ,fiecare dintre acestea referindu-se la un anumit gen de emisii de poluanti .

          In cadrul UE a fost adoptat Planul Mondial de Actiune pentru Stratul de Ozon, plan care nu a fost respectat intocmai.

          De aceea, in 1985 la Viena, s-a adoptat o Conventie privind protectia stratului de ozon.

          Ea este o conventie cadru model care a pus bazele cooperarii statelor, atat pentru protejarea stratului de ozon, cat si a ozonului aflat la cea mai mare altitudine.

      Principala obligatie a partilor care rezulta din acesta conventie este de a proteja sanatatea umana si mediul inconjurator impotriva efectelor adverse care rezulta sau pot rezulta din activitati umane prin care se modifica stratul de ozon.

In completarea acestei conventii, s-a semnat la Montreal in 1987 Protocolul privind substantele care epuizeaza stratul de ozon, caruia i s-a adus in 1990 un Amendament la Londra, apoi un Amendament la Copenhaga in 1997 si in 1999 un alt Amendament tot la Montreal.

      Statele parti se obliga sa protejeze stratul de ozon prin luarea unor masuri de precautie privind controlul echitabil al emisiilor pe globale care contribuie la diminuarea stratului de ozon si masuri de constrangere.

      Pe diferite perioade,prevazute in protocol,partile se obliga sa reduca cu 50% nivelul calculat al consumului de substante,prevazut in anexa A, nivel calculat in anul 1987.

      Pt tarile in curs de dezv se prevede un decalaj de 10 ani in eliminarea substantelor daunatoare fata de standardul prevazut pentru statele dezvoltate.

      In 1992,la Rio,a fost adoptata Conv ONU,privind schimbarile climatice,care a avut ca obiectiv final stabilirea concentratiei gazelor cu efecte de sera la un nivel care sa previna imixtiunile periculoase ale omului in sistemul climatic.

      Un asemena nivel tb atins intr-o perioada suficienta de timp pt a permite ecosist sa se adapteze in mod natural la schimbarile de clima si sa ofere garantia ca :

      dezvoltarea eco se va face intr-o maniera sustinuta

      productia de alimente nu o sa fie afectat

      Pt realizarea obiectivelor,partile inteleg sa se conduca dupa urmatoarele principii:

Protejarea sist climatic

Acordarea uneia atentii deosebite nevoilor si conditiilor specifice tarilor in curs de dezvoltare

Adoptarea de masuri de precautie p a anticipa ,preveni si reduce cauzele schimbarilor climatice si a le diminua efectele

Promovarea unei dezvoltari sustinute si durabile

Cooperarea pentru dezv unui sist deschis de ajutoare care sa conduca la o dezv sustinuta a tuturor statelor

      Conv cheama partile sa realizeze urm activitati:

A)  Inventarierea susrselor lor de emisii de gaze cu efect de sera

B)   Aplic de procese si tehnologii pt controlul emisiilor in toate sectoarele relevante

C)  Cooperarea in adaptarea la schimbul de clima

La acesta conv a fost adus Protocolul de la Kyoto.

      In prima parte intaraste oblig statelor de a-si reduce emisiile antropice cu cel putin 5% sub niv calculat de productie al anului 1990 , si aceasta pana in 2012

      In a 2a parte se creeaza mecanisme flexibile de tranzactionare de drept a emisiilor de gaze intre statele membre.

Protocolul a stab 3 mecanisme flexibile pt trazactionarea internationala a emisiilor de gaze cu efect de sera:

Implementarea in comun

Mecansimul de dezv durabila

Comertul cu credite de emisie

      Dc o tara emite mai mult decat cant ce i-a fost alocata prin protocol,ea poate folosi aceste mecanisme pt a achizitiona

a)      fie unitati de cantit alocata prin comercializarea acestora

b)      fie unitati de reducere a emisiilor obtinute in urma proiectelor Implementarii in Comun sau reducerii certificate de emisii prin mecansimul Dezvoltarii Durabile.

10.Protectia spatiului extra atmosferic, a Lunii si a celorlalte corpuri ceresti

     Face ob de studiul al dr spatial

     E reglem de multiple tratate si conv internat

     Tratatul din 1967 de la Moscova

prevede princip care guverneaza activit statelor in spatiul extraatmosferic,pe Luna si pe corpurile ceresti

     Tratatul prevede de la inceput ca explorarea si exploatarea spatiului extraatmosferic,a Lunii si a celorlalte corpuri ceresti se pot face de orice stat in cond de egalit cu toate celelalte state si numai in scopuri pasnice.

     Art 4: statele se obliga sa nu amplaseze pe orbita in jurul Pam niciun obiect purtator de arme nucleare sau alte arme de distrugere in masa,sa nu instaleze pe corpurile ceresti baze si fortificatii militare si sa nu faca manevre militare in spatiul extratm.

     Studierea spatiului extratm tb astfel facut incat sa se evite contaminarea daunatoare a pam prin aducerea de ob sau sub extratereste

     Rasp pt explorare o poarta statul care a lansat -sau a asig lansarea de pe terit sau a unui obiect in spatiul extratm sau pe corpuri ceresti

     Dc lansarea a fost facuta de catre o org internat,ca entitate(?),rasp statului se dubleaza:

      Rasp pt daunele cauzate de org internat

      Rasp si fiec stat mebru care a votat in fav acestei lansari

     Tratatul prevede ca statul ,care a lansat un obiect in spatiul extratm sau pe un corp ceresc ,ramane prop asupra acestuia nu numai pe per in care se afla in spatiu ci si at cand revine pe pam

      Dc un asem obiect sau parti compo ale sale cad pe terit altui stat ,acest stat este oblig sa le returneze ,pe baza datelor de identificare trim de statul prop.

      Dc ob sau parti compo ale sale cad intr-o zona nesupusa jurisdictiei nationale,statele parti la tratat au oblig sa coopereze in recup si returnarea lui/lor catre statul prop.

11. Proprietatea asupra apelor in Romania;

Apele fac parte din domeniul public al statului.

Potrivit art. 136, alin. 3 din Constitutie, apele cu potential energetic valorificabil de interes national, plajele, marea teritoriala si resursele naturale ale zonei economice ale platoului continental fac obiectul exclusiv al proprietatii publice.

Bunurile apartinand proprietatii publice sunt inalienabile, ceea ce nu exclude, ci presupune integrarea lor in circuitul economic si juridic.

Constitutia prevede ca modalitati juridice de punere in valoare a bunurilor proprietate publica: administrarea, concesionarea, inchirierea si darea in folosinta gratuita institutiilor de utilitate publica.

Subiectele carora le pot fi date in administrare bunurile proprietate publica sunt regiile autonome si institutiile publice.

In completarea Constitutiei, L 107 prevede ca apartin domeniului public al statului

      apele de suprafata impreuna cu albiile lor minore cu lungimi mai mari de 5 km si

      bazine hidrografice ce depasesc 10 km patrati,

      malurile si cuvetele (fundurile) raurilor, precum si

      apele de suprafata subterane,

      faleza si plaja marii cu bogatiile lor naturale si potentialul energetic valorificabil, marea teritoriala si

      fundul apelor maritime.

Albiile minore cu lungimi mai mici de 5 km si bazinele hidrografice mai mici de 10 km patrati apartin detinatorilor cu orice titlu ai terenurilor pe care se formeaza sau curg.

Insulele care nu sunt in legatura cu terenurile cu mal la nivelul mediu al apei apartin proprietarului albiei apei.

In ceea ce priveste apele de izvor, conform art. 579 C. civ. , cel ce este proprietarul terenului este si proprietarul izvorului. De la aceasta prevedere exista 2 exceptii:

proprietarul fondului vecin a dobandit un drept propriu asupra izvorului;

apa izvorului este necesara locuitorilor unei localitati rurale - in acest caz suntem in prezenta unei restrictii aduse dreptului de proprietate.

Proprietarul izvorului poate opri apa izvorului, il poate desfiinta sau ii poate schimba cursul. Din momentul in care apa curge pe terenul vecin apa devine prin accesiune proprietatea titularului acelui fond.

12. Administarea si folosinta apelor in Romania;

- Toate apele din domeniul public sunt in administrarea Administratiei Nationale Apele Romane, administrare incredintata, in conditiile legii, de catre Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile.

- Administrarea bazinelor hidrografice nationale se face la nivelul districtelor de bazin de catre directiile de apa ale ANAR (Administratiei Nationale Apele Romane).

- Apele din teritoriul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii sunt date in administrarea Administratiei Rezervatiei

Folosinta apelor poate fi*:

folosinta libera - pentru nevoi de baut, adapat, scaldat si nevoi gospodaresti pentru care nu se utilizeaza instalatii de capacitate mare;

folosinta autorizata - pentru producerea energiei electrice, pescuit, navigatie, irigatie, alimentare cu apa potabila si industriala, etc.

Prioritati in legatura cu folosinta apei. Au prioritate:

asigurarea apei necesare populatiei;

alimentarea cu apa pentru animale;

refacerea rezervei de apa dupa incendii;

debitele necesare mentinerii echilibrului ecologic al habitatelor acvatice.

Legea chiar interzice restrangerea utilizarii apei potabile pentru populatie in folosul altor activitati.

In folosirea apei se pot aplica si unele restrictii temporare atunci cand, din cauza secetei sau a altor calamitati naturale nu pot fi asigurate debitele pentru toti utilizatorii. Aceste restrictii se stabilesc prin planuri speciale elaborate de directiile de ape dupa consultarea utilizatorilor autorizati si cu avizul Administratiei Nationale Apele Romane.

In legatura cu folosirea apei exista si o serie de servituti. Astfel, in art. 26 din legea apelor este instituita o servitute naturala pentru detinatorii terenurilor din aval care sunt obligati sa primeasca apele ce se scurg in mod natural de pe terenurile situate in amonte.

- In art. 28 sunt reglementate servituti legale, permanente, pe care sunt obligate sa le acorde riveranilor, fara a percepe taxe, in zonele stabilite de comun acord cu Administratia Nationala Apele Romane, pentru:

trecerea sau circulatia personalului cu atributii de serviciu in gospodarirea apelor;

amplasarea, in albie si pe maluri, de borne, repere sau alte instalatii necesare unor studii privind regimul apelor.

transportul si depozitarea temporara a materialelor si utilajelor pentru interventii operative privind apararea impotriva inundatiilor;

transportul si depozitarea temporara de materiale, utilaje, precum si circulatia acestora si a personalului, in cazul executarii de lucrari de intretinere, reparatii, precum si pompari experimentale in cazul forajelor hidrogeologice.

- Sunt scutite de servituti permanente cladirile, curtile, gradinile aferente locuintelor, monumentele publice, cimitirele si bisericile, precum si parcurile declarate monumente ale naturii.

- In cazul lucrarilor mentionate, daca aceste lucrari au fost abandonate cel putin 3 ani servitutea se stinge. Pentru efectuarea unor lucrari in cursuri si pe albii pot fi expropriate cu despagubiri sau ocupate temporar terenuri si cladiri in conditiile legii.

- Pentru exploatarea apelor de suprafata si subterane, a materialelor din albii, etc. Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile poate concesiona sau inchiria parti din domeniul public al apelor.

Clasificarea apelor;

      Sub aspectul administrarii lor

      Ape internationale = cele cu privire la care statul nostru este riveran cu ale state, cele care intra sau trec prin granitele tarii sau cele cu privire la care interesele unor state straine au fost recunoscute prin tratate si conventii internationale

      Ape maritime teritoriale = cele cuprinse in portiunea dintre tarmul t.n. spre larg, a caror intindere si delimitare sunt stabilite prin lege

- 12 mile marine

      Ape nationale = fluviile, raurile, canalurile, apele navigabile interioare, precum si apele raurilor si fluviilor de frontiera de la malul roman pana la linia de frontiera stabilita prin tratate si conventii internationale

      Dupa asezarea lor

Ape de suprafata (care pot fi de interes general sau de interes local)

Ape subterane

      Dupa destinatia economica concreta

      Ape de folosinta generala

      Ape destinate agriculturii (in special irigatii)

      Ape cu destinatie speciala (folosite pt navigatie, producerea energiei electrice, pescuit)

- raporturile juridice care se nasc, modifica sau se sting in legatura cu folosinta apei difera astfel:

       Atunci cand apa este destinata nevoilor populatiei apa apare dupa criteriile economiei politice ca obiect de consumatie individual - raporturile juridice sunt asemanatoare celor din contr de vanzare-cumparare, fie celor din contractul de furnizare

       Cand apa este folosita in agricultura, ea apare ca obiect al muncii - rap juridice sunt asemanatoare celor din contr de cesiune sau de vanzare-cumparare

       Cand apa are o destinatie speciala, ea apare dupa criteriul economiei politice ca mijloc de productie - raporturile juridice sunt asemanatoare fie celor din contr de comodat (cand folos apei se face gratuit), fie din contr de vanzare-cumparare

      Dpdv al pescuitului si al protectiei fondului piscicol

- apele nationale si maritime interne sunt grupate pe bazine piscicole, care pot fi :

    naturale

    artificiale (amenajate de om)

Gospodarirea durabila a apelor in Romania;

Scopul gospodaririi apelor:

      protectia cantitativa si calitativa,

      valorificarea potentialului lor natural,

      protectia resurselor acvatice,

      apararea impotriva inundatiilor si a fenomenelor meteo periculoase

- Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile:

     elaboreaza strategii si politici nationale in acest scop,

     stabileste regimul de folosire a resurselor de apa indiferent de forma de proprietate si

     asigura aplicarea reglementarilor internationale si nationale in domeniu.

- Pentru realizarea obiectivului principal al Strategiei Nationale legea defineste 2 moduri de abordare:

folosirea rationala si protectia resurselor de apa prin obligatia utilizatorului de a solicita si de a obtine in faza de proiectare a lucrarilor care se construiesc pe ape sau sunt in legatura cu apele, precum si pentru activitatile social-economice cu potential negativ asupra apelor, avizul de gospodarire a apelor, iar pentru punerea in functiune a acestor lucrari: autorizatia de gospodarire a apelor;

desfasurarea unor activitati unitare echilibrate de gospodarire a resursei de apa, activitate fundamentata pe schema cadru de amenajare si gospodarire a apelor realizata pe bazine hidrografice.

Gospodarirea apelor are la baza :

principiul solidaritatii umane si a interesului comun prin colaborare si cooperare la toate nivelele administratiei publice a tuturor utilizatorilor de apa si pe

principiul "poluatorul plateste", in baza caruia cei ce polueaza trebuie sa suporte costul complet al activitatilor proprii si al activitatilor publice pentru a reduce poluarea produsa asupra mediului.

- Activitatea de gospodarire se realizeaza pe bazine hidrografice ca entitati geografice distincte, luand in considerare atat apele de suprafata cat si apele subterane, urmarindu-se protectia calitatii si a cantitratii acestora

- pt evaluarea corecta a acestor parametri a fost infiintat Fondul National de Date de Gospodarire a Apelor care se tine si se administreaza de catre Administratia Nationala Apele Romane, fond care impreuna cu evidenta apelor din domeniul public alcatuiesc Cadastrul apelor din domeniul public

- acest fond este constituit din informatiile hidrometeorologice, hidrografice si de gospodarire a apelor

- Folosirea acestor informatii de catre persoanele fizice si juridice in scopuri comerciale se face contra cost.

- Administratia nationala poate refuza furnizarea unor informatii in mod motivat daca afecteaza siguranta nationala, desfasurarea unor actiuni in curs de urmarire penala sau de judecata, sau confidentialitatea industriala sau comerciala.

Protectia apelor;

Sediul materiei: L 107/1996, legea apelor. Conform acesteia, conservarea si protectia tuturor resurselor de apa are la baza:

principiul precautiei;

principiul prevenirii;

principiul evitarii daunelor la sursa;

principiul "poluatorul plateste".

Protectia juridica a apelor se realizeaza sub aspect cantitativ si calitativ.

Pentru protectia cantitativa a resurselor de apa utilizatorii sunt obligati:

      sa economiseasca apa prin recirculare,

      sa asigure intretinerea si repararea instalatiilor proprii

      sa foloseasca cele mai bune tehnici disponibile care permit utilizarea unor cantitati mai mici de apa

      sa ia masuri de reducere a pierderile din retelele de distributie etc.

- In acelasi scop Administratia Nationala Apele Romane poate limita sau suspenda provizoriu folosirea unor surse de apa prin folosirea judicioasa pentru a face fata unui pericol, consecintelor unor accidente, secetei sau inundatiilor.

In scopul protectiei calitative a resurselor de apa legea interzice poluarea in orice modalitate a acestora.

Normele de calitate a apei sunt aprobate prin hotarare de guvern la propunerea autoritatilor publice centrale din domeniu(MMDD).

Pentru protectia calitativa utilizatorii sunt obligati sa adopte tehnologii de productie cu consumuri mici, sa asigure intretinerea si exploatarea instalatiilor proprii, etc. .

Limitele de descarcare a poluantilor in cursurile de apa sunt limite maxime fiind interzisa depasirea lor.   

- Pt prevenirea poluarilor accidentale si diminuarea efectelor lor,Administratia Nationala Apele Romane prin directiile de apa elaboreaza unor planuri adaptate conditiilor specifice fiecarui bazin hidrografic si in functie de natura substantelor poluante.

- In baza acestor planuri, titularii de folosinta autorizata a apelor elaboreaza planul propriu.

- Persoanele fizice si persoanele juridice care au suferit daune ca urmare a unei poluari accidentale au dreptul la despagubiri de la persoana vinovata in conditiile prevazute de lege.

- Poluarea intentionata se pedepseste. Legea instituie o serie de interdictii precum:

darea in functiune sau dezvoltarea ansamblurilor de locuit fara dotarea corespunzatoare pentru evacuarea apelor uzate si punerea concomitenta in functiune a retelelor si statiilor de epurare si canalizare;

sunt interzise aruncarea sau introducerea in orice mod in albiile cursurilor de apa in cuvetele locuite si in Marea Neagra, precum si depozitarea pe malurile acestora a substantelor si deseurilor de orice fel;

se interzice spalarea autovehiculelor in cursurile de apa;

se interzice evacuarea apelor uzate neepurate in apele de suprafata,lacuri naturale sau de acumulare pentru protejarea surselor de apa potabila

Poluarea cursurilor de apa si a lacurilor internationale;

I. Cel mai important document in acest domeniu il constituie Regulile de la Helsinki, document adoptat in 1966 de catre Asociatia de Drept International.

Conform art. 6 din acest document, fiecare stat din cadrul unui bazin de drenaj international are dreptul la o cota rezonabila si echitabila de folosire a apelor bazinului, avand in acelasi timp obligatia de a se abtine in a cauza o noua forma de poluare a apelor sau o crestere a poluarii existente.

Potrivit Regulilor de la Helsinki, poluarea = o schimbare daunatoare in compozitia naturala, in continutul ori in calitatea apelor, produsa prin interventia factorului uman.

- Unii specialisti in drept international al mediului, pornind de la ideea ca preferinta pentru una sau alta din folosintele apei trebuie hotarata, avand in vedere consecintele subtantiale sau serioase pe care acestea le produc, socotesc poluarea ca unul din factorii relevanti in definirea partii echitabile pe care fiecare stat riveran o detine asupra cursului de apa.

- Prin aplicarea conceptului de utilizare echitabila si rationala de drenaj international, potrivit Regulilor de la Helsinki fiecare stat este obligat sa nu produca prejudicii substantiale prin poluarea pe teritoriul unui alt stat cobazinal.

II. In 1968, Consiliul Europei a adoptat Carta Europeana a Apei. Ea anunta principiile generale in materie si prevede obilgatii generale si specifice care revin statelor.

- Ceea ce atunci aparea ca linii ce trebuiau avute in vedere azi sunt realitati de necontestat:

      apa este patrimoniu comun;

      apa nu este inepuizabila;

      calitatea apei trebuie protejata in functie de utilizarea ei

      apa nu are frontiere

III. Tot in cadrul Consiliului Europei a fost semnat un Acord asupra limitarii folosirii detergentilor nebiodegradabili in procesele de spalare si curatare.

Desi Conferinta de la Stockholm din 1972 nu a prevazut expres masuri de protectie a apelor, a stabilit totusi principiul dupa care rezidurile de materii toxice sau de alte materii, precum si degajarile de caldura care prin cantitatea si natura lor nu pot fi neutralizate de mediu sa fie stopate.

Un pas inainte a fost reprezentat de Conferinta Natiunilor Unite asupra apei de la Mar del Plata (Argentina) din 1977 care, in ceea ce priveste punerea in valoare a resurselor de apa sectionata de frontiera, cere statelor sa coopereze pentru elaborarea in comun a programelor, precum si pentru punerea in functiune a mecanismelor pentru amenajarea coordonata a resurselor de apa.

In 1989 la Viena a avut loc o Reuniune a reprezentantilor statelor europene in scopul protectiei cursurilor de apa si a lacurilor internationale, reuniune care a adoptat un document prin care statele se obliga sa se abtina de a polua din orice sursa aceste ape si de a incheia acorduri si tratate internationale pentru protectia cursurilor de apa.

IV. Directiva-cadru a Uniunii Europene din 1995 cunoscuta sub denumirea Directiva Apa stabileste urmatoarele principii in domeniu:

nivel ridicat de protectie pentru sanatatea umana si ecosistemele naturale;

principiul precautiei

principiul actiunii preventive

principiul utilizarii celor mai bune tehnici disponibile

cooperarea internationala

Principalele documente internationale privind protectia cursurilor de apa si a lacurilor internationale;

Exista peste 240 de acorduri si tratate internationale privind protectia apelor; dintre acestea vom studia doar cele mai importante pentru noi.

I.       In 1971 a fost adoptat la Strasbourg Proiectul de Conventie Europeana asupra protectiei cursurilor de apa internationale impotriva poluarii - a intrat in vigoare in 1973.

este un tratat-cadru care a stat si sta la baza negocierii dintre state;

reprezinta o abordare complexa a problemelor prevenirii poluarii apei continand obligatii generale si specifice si propun norme de calitate a apei.

- Obligatie generala fiecare stat parte se obliga sa ia, in legatura cu apele de suprafata de pe teritoriul sau, precum si cu fluviile internationale masuri pentru prevenirea noilor forme de poluare si pentru reducerea graduala a poluarii existente.

- Tot ca o obligatie generala, partile au convenit sa coopereze si sa informeze reciproc despre masurile luate pentru reducerea poluarii, iar in cazul in care a avut loc o poluare neobisnuit de vatamatoare sa incheie un acord separat pentru combaterea de urgenta a acesteia.

- Ca o obligatie speciala, partile se angajeaza sa nu deverseze in cursurile de apa substantele vatamatoare mentinute in lista A (sau lista neaga). Pentru cele din lista B (cenusie, mai putin daunatoare), deversarea poate avea loc in conditiile stipulate de reglementarile nationale.

- In privinta normelor de calitate a apei documentele prevad doua categorii:

norme care trebuie respectate in fiecare punct unde cursul de apa traverseaza frontiera dintre doua state parti;

norme speciale concepute ca standarde de calitate a apelor

II.            Washington 1909 - SUA si Canada au semnat Tratatul asupra apelor de frontiera

- tratatul nu defineste nici termenul de "poluare" si nici cel de "prejudiciu" desi prevede ca apele de frontiera sau cele care o traverseaza nu vor fi poluate de una din parti a.i. sa aduca prejudicii societatii, populatiei sau proprietatii celeilalte parti

III.        Ottawa, 1972, Acord relativ la calitatea apelor din Marile Lacuri intre SUA si Canada. El introduce 3 notiuni noi (pentru aceasta e important):

"cercuri concentrice" in care cercul mic sau maximul restrans este destinat numai apelor de frontiera din reteaua marilor lacuri, iar cercul mare sau minimul largit este rezervat intregii retele din bazinul hidrografic al Marilor Lacuri;

"autoritati de regiune" - desi raspunderea principala revine statelor parti, se recunosc anumite drepturi si obligatii si pentru guvernele statelor si provinciilor riverane ori de cate ori poluarea apelor dulci poate fi localizata;

"substante neobisnuit de poluante" = orice element sau compus identificat de parti care, deversat in orice cantitate, produce un pericol iminent si substantial pentru sanatatea publica.

IV.         In 1985 la Bucuresti a fost adoptata Declaratia privind cooperarea statelor dunarene in domeniul gospodaririi si indeobste al protejarii apelor Dunarii impotriva poluarii.

Obiectivele acestor documente sunt

utilizarea rationala si conservarea resurselor de apa ale Dunarii;

prevenirea poluarii apelor Dunarii;

supravegherea calitatii apelor Dunarii.

- Pentru atingerea acestor obiective statele parti se obliga sa adopte in conformitate cu legislatia lor nationala si in limitele mijloacelor tehnice si economice de care dispun, masuri de prevenire a poluarii Dunarii, indeosebi cu substante nocive si radioactive precum si pentru reducerea progresiva a nivelului poluarii existente.

- Statele parti se obliga sa controleze sistematic calitatea apelor uzate deversate in segmentul de Dunare care trece pe teritoriul lor si sa autorizeze, conform legislatiei nationale, deversarile de substante uzate.

- La fiecare 2 ani o comisie alcatuita din reprezentantii statelor parti se intrunesc intr-una din capitale pentru a discuta situatia calitatii apelor Dunarii.

-Acest document se refera si la combaterea inundatiilor provocate de Dunare, in special prin dezgheturi, fiind prevazute masurile specifice.

- Din perspectiva cursului de apa unic Dunare-Main-Rin care va lega Marea Neagra de Marea Nordului, problema regimului de protectie al celor doua fluvii impotriva poluarii este aceea ca regimurile juridice se vor unifica.

- Regimul de protectie a Rinului a inregistrat deja unele elemente in acest sens. Acestea se regasesc in Conventia Relativa la Protocolul Rinului contra poluarii chimice. Ea instituie:

obligatia generala a statelor parti de a elimina poluarea apelor de suprafata din bazinul Rinului prin substante periculoase prevazute in lista neagra,

obligatia ca fiecare stat sa realizeze un inventar national al deseurilor deversate in apele de suprafata ale bazinului, precum si

obligatia de cooperare in ceea ce priveste prevenirea si combaterea poluarii acestor fluvii.

In 1986 la Szeged (Ungaria) s-a incheiat Acordul relativ la calitatea apei raului Tisa si a afluentilor sai si a luptei impotriva poluarii.

- Potrivit acestui document se considera ape poluate cele ale caror compozitie sau proprietati le fac total sau partial neutilizabile pentru orice fel de folosinta. In acelasi timp, prin ape poluate se inteleg si cele care contin chiar si 20% substante impure care impieteaza viata ecosistemului acvatic.

- Datorita acestei prevederi s-a cerut statului roman o suma foarte mare de bani - tribunal international, Ungariei Romania i-a platit 83 de milioane euro.

- Potrivit acestui document s-a constituit o comisie care verifica periodic calitatea apei din Tisa. Divergentele care apar intre parti in cadrul comisiei sunt solutionate definitiv de catre o comisie guvernamentala formata din reprezentantii statelor membre implicate.

Definitia apelor transfrontiere si a impactului transfrontier cf. Conventiei de la Helsinki, 1992;

- In 1992, la Helsinki a fost adoptata Conventia privind protectia cursurilor de apa si a lacurilor internationale, care a intarit masurile nationale pentru protectia cursurilor de apa de suprafata si subterane si a obligat partile sa ia masuri pentru reducerea si controlul poluarii din surse fixe si mobile.

- Conventia defineste "apele transfrontiere" ca fiind orice ape de suprafata sau subterane care marcheaza frontierele dintre 2 sau mai multe state, le traverseaza sau sunt localizate pe acestea, oriunde apele transfrontiere se varsa in mare, fara a forma estuare. Limita acestor ape este o linie dreapta trasa peste gurile lor de varsare, intre limitele lor interioare de reflux de pe malurile lor.

- "Impactul transfrontier" este definit ca fiind orice efect negativ semnificativ asupra mediului, rezultat dintr-o schimbare in conditiile apelor transfrontiere, cauzat de o activitate umana, a carei origine fizica se afla total sau partial in limitele de jurisdictie ale unui stat, efectele asupra M producand-se intr-o zona aflata sub jurisdictia altui stat.

19.) Principiile dupa care se conduc partile conventiei de la Helsinki in aplicarea masurilor preconizate;

In luarea masurilor preconizate de parti, acestea se conduc dupa urmatoarele principii:

a)      principiul precautiunii - actiunea de evitare a impactului transfrontier prin degajare de substante periculoase nu va fi amanata din cauza faptului ca cercetarea stiintifica nu a reusit sa demonstreze legatura de cauzalitate dintre aceste substante, pe de o parte, si impactul transfrontier, pe de alta parte

b)      principiul "poluatorul plateste" - costurile masurilor de prevenire, control si reducere a poluarii sunt suportate de cel ce polueaza

c)      principiul DD

Particularitatile poluarii marilor si oceanelor;

Particularitatile poluarii privesc 2 coordonate :

a) natura si modul de actiune al poluantilor

Unii poluanti isi conserva compozitia chimica timp de decenii, in timp ce altii se transforma si devin inofensivi in cateva zile sau ore.

Unii intoxica flora si fauna prin simplul contact cu ele, altii se aglomereaza in corpul vietii marine, rezultand specii noi, care le devoreaza pe altele.

b) locurile unde se produce

Marile si oceanele nu sunt un spatiu omogen, masele de apa fiind deplasate de curenti, iar flora si fauna fiind concentrate in anumite spatii.

Cei mai nocivi poluanti sunt substantele radioactive, petrolul, hidrocarburile, pesticidele si detergentii.

Categoriile de norme juridice privind protectia marii teritoriale si a apelor maritime interne;

In acest domeniu, exista doua categorii de reglementari:

a) reglementari nationale

b) reglementari internationale, care pot fi :

cu caracter global sau universal, cele obligatorii pentru toate statele   

cu caracter regional, cele obligatorii doar pentru statele riverane

Din practica, mai ales din cea privind protectia marii teritoriale, se desprind urmatorii numitori comuni privind categoriile de norme existente:

      un grup de norme care reglementeaza operatiunea de amestecare a petrolului cu apa, in situatii de curatire a navelor si restrictiile in operatiunile de descarcare si transferare a hidrocarburile din navele petroliere

      norme care stabilesc zone prohibitive in operatiunile de descarcare si transferare de produse poluante de la nava la nava sau la uscat

      norme care reglementeaza dreptul de inspectare a navelor banuite a prejudicia mediul marin, acest drept fiind recunoscut organelor statului riveran in spatiul marin supus jurisdictiei sale si este reglementat si ca o obligatie de a reclama nava tuturor celorlalte nave in marea libera

      norme privind pescuitul si protectia resurselor vii ale marii

Reglementari nationale in legatura cu protectia mediului marin (L.17/90+Conventia de la Bucuresti, 1992);

Reglementarea-cadru in materie o reprezinta legea 17/1990, privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al marii teritoriale, zonei contigue si zonei economice exclusive a Romaniei. Legea explica aceste notiuni astfel:

      "ape maritime interioare" sunt apele dintre tarm si liniile de baza, acestea din urma reprezentand liniile celui mai mare reflux de-a lungul tarmului sau cele care unesc punctele cele mai avansate ale tarmului spre larg, acolo unde nu exista reflux

      " marea teritoriala" reprezinta marea adiacenta apelor maritime interioare, pana la 12 mile marine de la acestea

      "zona contigua" este cea adiacenta marii teritoriale, intinzandu-se spre larg 24 de mile marine de la marea teritoriala

      "zona economica exclusiva" este cea situata dincolo de limitele apelor marilor teritoriale, adiacent lor, unde Romania isi exercita drepturile suverane si jurisdictia asupra resurselor naturale ale solului si subsolului si efectueaza operatiuni de prevenire si control al traficului ilicit de frontiera, al combaterii introducerii drogurilor si a incalcarilor legilor fiscale, vamale si sanitare.

- Legea 17 imputerniceste organele romane competente:

      sa stabileasca norme si

      sa ia masuri pentru protectia si conservarea mediului marin si

      sa asigure respectarea aplicarii lor in porturi, in apele maritime interioare, marea teritoriala, zona contigua si in zona economica exclusiva a Romaniei.

- Conform aceleiasi legi, este interzisa orice fel de poluare a marii teritoriale, apelor maritime interioare si a zonei economice exclusive, precum si a atmosferei de deasupra acestora, prin orice mod sau mijloace.

- Cand o nava comerciala este banuita ca a facut deversari de substante poluante in aceste zone, organele romanesti au dreptul sa:

          ceara navei explicatii privind faptele ce i se imputa

          inspecteze nava cand oferirea de explicatii este refuzata sau acestea sunt vadit mincinoase

          actioneze in justitie conform legii romane, cand elementele de proba o justifica

          ordone, cu respectarea normelor internationale, retinerea navei si arestarea echipajului

- Daca exista dovezi evidente ca nava a incalcat legea romana sau conventiile internationale in materie, organele romane competente o pot urmari si dincolo de marea teritoriala si pot lua aceleasi masuri.

- Daca se produce o coliziune de nave, o esuare sau orice alta avarie maritima, iar actiunile intreprinse pot avea consecinte daunatoare asupra marii, organele romane au dreptul sa ia orice masuri considerate necesare pentru reducerea prejudiciului si diminuarea poluarii.

- Pentru imersarea deseurilor in marea teritoriala, este necesar acordul prealabil al organelor competente, care trebuie solicitat si acordat cu minim 45 de zile inainte de imersare.

- Conform legii, este interzisa intrarea in marea teritoriala a navelor care au la bord arme nucleare, chimice sau alte arme de distrugere in masa, sau care transporta marfuri sau produse interzise de legea romana.

Legea mai prevede si alte interdictii privind :

debarcarea sau imbarcarea de tehnica militara, de submarine sau aparate de cercetare subacvatica fara aprobare

debarcarea sau imbarcare de marfuri stupefiante, de bani sau persoane contrar legii romane

orice activitate de pescuit fara aprobare

navele straine care transporta substante radioactive sau alte substante periculoase pot trece prin marea teritoriala doar cu aprobare, iar aceasta trebuie data cu 30 de zile inainte de intrare

privind bogatiile solului si subsolului din zona economica, asupra acestora, statul are drepturi suverane, in acord cu principiile internationale

O alta reglementare nationala in materie o reprezinta Conventia de la Bucuresti din 1993 privind protejarea apelor Marii Negre impotriva poluarii. (conventia va fi predata ulterior, dar trebuie scris despre ea la acest subiect).

Reglementari internationale cu caracter global privind protectia marilor si oceanelor;

Prima reglementare dupa al doilea razboi mondial a fost adoptata la Geneva in 1959, unde s-au redactat 4 documente:

1. Conventia asupra marii teritoriale si zonei contigue

      unde a fost data pentru prima oara o definitie a zonei contigue

      care recunoaste dreptul suveran al statului riveran in aplicare masurilor de protectie si securitate, in conformitate cu normele nationale si internationale.

2. Conventia asupra marii libere, care reglementeaza si obligatia statelor de a evita murdarirea marilor cu hidrocarburi raspandite de nave sau conducte petroliere sau rezultate din explorarea si exploatarea solului si subsolului marin, sau prin aruncarea deseurilor radioactive.

3. Conventia asupra platoului continental. Aceasta recunoaste dreptul statului riveran de a exploata in interes propriu resursele naturale ale platoului. Resursele naturale ale platoului continental sunt definite ca resursele minerale si alte resurse fara viata din solul si subsolul marin, precum si organismele vii apartinand speciilor sedentare (adica organisme care, in stadiul in care pot fi pescuite, sunt fie imobile, fie incapabile de a se deplasa singure daca nu raman in contact cu solul si subsolul).

4. Conventia privind pescuitul si prezervarea resurselor vii ale marii.

Pentru combaterea poluarii cu hidrocarburi si instituirea raspunderii juridice pentru prejudiciile cauzate, au fost adoptate urmatoarele documente:

1. In 1969, la Bruxelles - Conventia Internationala asupra interventiei in marea libera in caz de accidente care antreneaza sau pot antrena o poluare cu hidrocarburi. Aceasta prevede dreptul statului riveran amenintat cu o poluare cu hidrocarburi de a lua masurile necesare pentru a preveni si a reduce un pericol grav si iminent ce-i ameninta tarmul sau interesele conexe.

- De la aplicare conventiei au fost excluse :

      navele de razboi

      orice nava apartinand unui stat sau folosita de el care deservesc serviciile guvernamentale necomerciale.

2. Tot la Bruxelles, si in acelasi an, a fost adoptata Conventia privind raspunderea civila pentru prejudiciile datorate poluarii cu hidrocarburi, amendata de Protocolul de la Londra, din 1992.

- Obiectul conventiei il reprezinta garantarea unei indemnizatii echitabile persoanelor prejudiciate prin poluarea cu hidrocarburi.

- Conventia prevede reguli de procedura uniforma pe plan international, si reglementeaza dreptul victimei (care poate fi orice persoana fizica sau juridica, sau statul) de a fi despagubita.

- Principiile prevazute de conventie privesc :

      raspunderea navei din momentul producerii accidentului care a cauzat prejudiciul prin poluare,

      cauzele exoneratoare de raspundere (act de razboi, fenomen natural catastrofal, actiune criminala a unui tert, neglijenta grava a unui guvern in mentinerea auxiliarelor navigatiei si culpa victimei), precum si

      acoperirea prejudiciului printr-o asigurare obligatorie a proprietarului navei.

- In cazul in care la producerea prejudiciului au contribuit mai multi proprietari de nava, acestia vor raspunde solidar.

3. In 1971, la Bruxelles - Conventia asupra crearii unui fond international de indemnizare pentru pagubele produse prin poluare cu hidrocarburi.

- Scopul conventiei l-a reprezentat asigurarea despagubirii victimei in cazurile in care conventia din 1969(prima) nu se aplica sau se aplica, dar nu asigura o justa si totala despagubire. Fondul international este alimentat de cei interesati in transportul de hidrocarburi.

4. 1990, la Londra - Conventia privind pregatirea, raspunsul si cooperarea in cazul poluarii cu hidrocarburi.

- Prin aceasta, partile se obliga sa adopte masuri pentru prevenirea si combaterea poluarii cu hidrocarburi.

- In acest scop, pentru prima data, se prevede obligatia de a avea la bordul navei un plan de urgenta pentru poluarea cu hidrocarburi.

- In cazul producerii "mareei negre", statele-parti se obliga sa raporteze imediat celorlalte state, pentru a se putea lua de urgenta masuri de limitare a efectelor. Conventia nu se aplica navelor de razboi, precum si navelor folosite de un stat in scopuri guvernamentale necomerciale.

Alaturi de acestea, au fost adoptate alte documente internationale, privind prevenirea poluarii marilor prin imersarea de deseuri si substante nocive. Dintre acestea, cele mai importante sunt:

1. 1972, la Oslo - Conventia privind prevenirea poluarii marilor cauzata de operatiuni de imersare facute de nave si aeronave. Aceasta reprezinta primul document care priveste nu numai hidrocarburile, si toate substantele nocive, clasificate in functie de gradul lor de pericol. Conventia are urmatoarele caracteristici:

      imparte substantele nocive pe 3 liste : lista neagra (substante care nu pot fi imersate sub nicio forma), lista cenusie (substantele care pot fi imersate, dar pentru aceasta este nevoie de un permis special) si lista alba (substantele care pot fi imersate pe baza unui permis general)

      instituie o comisie cu functii de control, care actioneaza asupra unei arii geografice largi.

2. 1982, la Montego Bay - Conventia asupra dreptului marii. Aceasta contine un capitol privind protectia si conservarea mediului marin, stabileste principalele resurse minerale ale adancurilor marilor si le declara patrimoniu comun al umanitatii. De asemenea, prevede urmatoarele obligatii pentru statele-parti:

sa conserve si sa protejeze mediul marin

sa nu transfere pagubele dintr-o regiune in alta

sa-si intareasca legislatiile in domeniu si sa coopereze

Alte particularitati ale conventiei le reprezinta:

      garantiile si procedurile legale in cazul in care se incalca normele privind prevenirea si combaterea poluarii, si

      reglementarile privind protectia zonelor inghetate ale marilor si oceanelor.

3. 1971, la Moscova - Tratatul privind interzicerea instalarii unor arme nucleare si alte arme de distrugere in masa pe fundul marilor si oceanelor, precum si in subsolul lor.

4. Adunarea Generala a ONU - Declaratia asupra principiilor privind fundul marilor si oceanelor si subsolul lor dincolo de limitele jurisdictiei nationale. Acest document stabileste principiul conform caruia solul si subsolul, precum si flora si fauna lor situate dincolo de limitele jurisdictiei nationale sunt bunuri comune ale umanitatii.

5. 1993, de Organizatia Maritima Internationala - Codul International de Management pentru exploatarea in siguranta a navelor si pentru prevenirea plouarii.

- Acesta prevede urmatoarele obiective:

      garantarea sigurantei pe nave

      prevenirea vatamarilor corporale si a deceselor

      evitarea deteriorarii mediului (in special cel marin), pentru asigurarea caruia fiecare companie de nave se obliga sa elaboreze si sa aplice un sistem de management al sigurantei care sa includa :

protectia mediului marin,

proceduri de explorare in siguranta,

proceduri de raportare a accidentelor si

norme privind raspunderea juridica

Reglementari international cu caracter regional privind protectia marilor si oceanelor;

Ca urmare a modificarii programului pentru ONU pentru mediu privind constituirea unui program al marilor si oceanelor, peste 120 de tari coopereaza in prezent in cele 11 regiuni din lume in vederea protectiei si conservarii oceanelor.

1. Bonn (Germania)-1969

-> prima conventie adoptata: Conventia privind protectia apelor Marii Nordului impotriva poluarii cu hidrocarburi"

-8 state europene au stabilit principiile de combatere a poluarii cu hidrocarburi si cu alte substante periculoase a apelor, substante ce reprezinta un pericol grav, evident.

-stabilirea unui sistem de zone in care statele individuale au responsabilitati comune, fara a aduce atingere reglementarilor nationale pe dreptul marii

2. Helsinki-1974

"Conventia privind prevenirea poluarii mediului marin in zona Marii Baltice

-aceasta se refera la prevenirea poluarii de origine telurica, indiferent daca aceasta ajunge in mare prin intermediul: cursurilor de apa, asez. de litoral, ind. de litoral, nave, echipaje de agrement, poluare prin scufundare

-in afara unor situatii exceptionale-securitatea vietii pe mare, securitatea navigatiei-deversarea de substante periculoase in Marea Baltica a fost interzisa

-pentru substantele mai putin periculoase, este nevoie de o autorizatie speciala data de un organ national competent statului riveran

-conventia se aplica:

      navelor si aeronavelor inmatriculate pe teritoriul statelor parti,

      celor incarcate pe teritoriul lor cu substante destinate deversarii sau imersarii, precum si

      navele banuite a fi facut deversari sau imersari in marea teritoriala a statelor parti

3. Barcelona-1976

"Conventia privind prevenirea poluarii marine de origine telurica" (conventie sub auspiciul programului ONU pentru mediu)

-au fost semnate si 2 protocoale ce privesc prevenirea poluarii Marii Mediterane provocate de operatiile de imersari, produse de nave si aeronave

Protocolul relativ la cooperarea in domeniul combaterii poluarii Marii Mediterane cu petrol si cu alte substante nocive in situatii critice

Protocolul privind poluarea marii impotriva poluarii de origine telurica

4. Paris-1974

"Conventia privin prevenirea poluarii marine de origine telurica"

-este un document regional, pentru ca se aplica intre anumite latitudini si longitudini oceanelor Antarctic si Arctic

-in caz de poluare de origine telurica cu o substanta expres prevazuta in Conventie, partile se obliga sa incheie separat Acordul de cooperare

5. Lima (Peru)-1981

"Conventia privind protectia mediului marin si a zonelor de coasta ale Pacificului de sud-est"

-aceasta se aplica intr-o zona de 200 de mile marine in care partile isi exercita drepturile suverane si jurisdictia, dar si dincolo de aceste zone atunci cand o poluare produsa in largul marii afecteaza zona de 200 de mile marine la care se refera Conventia

6. Bucuresti-1992

"Conventia privind protectia Marii Negre impotriva poluarii"

-parti: Bulgaria, Republica Georgia, Romania, Federatia Rusa, Turcia si

-Conventia face parte din categoria masurilor internationale, Marea Neagra avand legatura cu Marea Mediterana prin Stramtoarea Bosfor si cu Marea Marmara si Marea Egee prin Stramtoarea Dardanele

-partile au avut in vedere particularitatile Marii Negre:

este o mare aproape inchisa

este un bazin colector al unei vaste retele hidrologice(rauri si fluvii)

se caracterizeaza prin stratificarea apelor sale de adancime si prin sensibilitatea deosebita a florei si faunei la schimbarea de temperatura si de compozitie a apei

-Conventia se aplica la Marea Neagra propriu-zisa, avand ca limita, in sud, pentru scopurile care se urmaresc, linia care uneste Capul Kelaga si Capul Dalyan, referitor la Marea Neagra incluzand marea teritoriala si zona economica exclusiva a fiecarei parti din Marea Neagra.

! Elemente de superioritate al Conventiei de la Bucuresti

I)da cea mai ampla definitie a poluarii mediului marin al Marii Negre, si anume: introducerea de catre om, direct sau indirect, de substante sau energie in mediul marin, indus in estuare, care are sau poate avea asemenea consecinte daunatoare cum sunt:

-vatamarea resurselor vii si a vietii marine

-pericole pentru sanatatea omului

-obstacole pentru activitatile pe mare ( inclusiv pescuitul)

-alte folosinte legitime ale marii si deteriorarea conditiilor de agrement

-fiecare parte de la conventie se obliga sa tina seama de efectele negative ale poluarii dinauntrul apelor sale teritoriale asupra mediului marin al Marii Negre in care ea isi exercita suveranitatea si jurisdictia, fara insa a aduce atingere normelor de drept international.

II)conventia se refera la poluarea din orice surse, si nu numai cu substante expres prevazute, ci si cu materiale considerate periculoase

Pentru aplicarea prevederilor conventiei, au fost semnate 3 protocoale, care fac parte integranta din conventie

1. Primul protocol se refera la protejarea mediului marin al Marii Negre din surse de pe uscat (descarcarile de substante poluante din surse aflate in teritoriul statelor parti)
2. Al doilea protocol se refera la poluarea mediului marin al Marii Negre prin descarcare

- Fara sa se foloseasca tehnica listelor, se prevede ca substantele deosebit de nocive nu pot fi descarcate in Marea Neagra decat de la caz la caz, si in baza unui permis special emis de o autoritate nationala competenta

-toate celelalte substante pot fi descarcate in Marea Neagra in baza unui permis general emis de aceeasi autoritate nationala competenta

- Protocolul nu se aplica atunci cand securitatea vietii pe mare, a navei sau aeronavei sunt amenintate de distrugerea completa, pierdere totala, sau exista pericol pentru viata umana si e singura modalitate de inlaturare a pericolului, existand toate posibilitatile ca daunele realizate prin descarcare sa fie mai mici decat daca s-ar fi procedat altfel

3. Al treilea protocol se refera la cooperarea privind combaterea poluarii cu petrol si cu alte substante nocive ptr mediul marin in situatii de urgenta. El cuprinde, in principal, obligatiile asumate de parti in cazul producerii mareei negre. Cooperarea partilor imbraca o paleta foarte larga: cercetarea stiintifica, elaborarea de programe comune, schimb de date, acordarea de asistenta tehnica.

Pentru a stabili prioritatile care au decurs din aceasta conventie in 1993 au avut loc 2 reuniuni ale partilor (Odessa, 1993)

      -aprilie - s-a adoptat Declaratia Ministeriala asupra Protejarii Mediului Marin al Marii Negre

      -iunie - s-a adoptat un plan intitulat Programul pentru Mediu al Marii Negre sub auspiciul Bancii Mondiale

Elementele de superioritate ale Conventiei de la Bucuresti, 1992 privind protectia Marii Negre impotriva poluarii;

a)da cea mai ampla definitie a poluarii mediului marin al Marii Negre, si anume:

introducerea de catre om, direct sau indirect, de substante sau energie in mediul marin, indus in estuare, care are sau poate avea asemenea consecinte daunatoare cum sunt:

    vatamarea resurselor vii si a vietii marine

    pericole pentru sanatatea omului

    obstacole pentru activitatile pe mare ( inclusiv pescuitul)

    alte folosinte legitime ale marii si deteriorarea conditiilor de agrement

fiecare parte de la conventie se obliga sa tina seama de efectele negative ale poluarii dinauntrul apelor sale teritoriale asupra mediului marin al Marii Negre in care ea isi exercita suveranitatea si jurisdictia, fara insa a aduce atingere normelor de drept international.

b)conventia se refera la poluarea din orice surse, si nu numai cu substante expres prevazute, ci si cu materiale considerate periculoase

Notiunea de fond forestier si padure; clasificarea padurilor din fondul forestier;

Notiunea de " fond forestier" si de "padure

Cf actualului Cod silvic, aprobat prin L46/19 mai 2008:

totalitatea padurilor, a terenurilor destinate impaduririi, a celor care servesc nevoilor de cultura, productie sau administratie silvica, a iazurilor si a altor terenuri cu destinatie forestiera si neproductiva cuprinse in amenajamentele silvice la data de 1 ian 1990 sau incluse in acestea ulterior, constituie, indiferent de natura dreptului de proprietate, fondul forestier national.

Ca urmare, FFN include:

a) paduri

b) terenurile in curs de regenerare si plantatiile infiintate in scopuri forestiere

c) terenurile destinate reimpaduririi

d) terenurile care servesc nevoilor de cultura(pepinierele, solariile)

e) terenurile care servesc nevoilor de productie agricola

f) terenurile care servesc nevoilor de administratie silvica

g) terenurile ocupate de constructii si curtile aferente acestora

h) iazurile, albiile paraielor, precum si terenurile neproductive incluse in amenajamentele silvice

i) perdelele forestiere de protectie

j) jnepenisurile

k) pasunile impadurite, cu consistenta mai mare sau egala cu 0,4 cm calculata numai pentru suprafata ocupata efectiv de vegetatie forestiera

- sunt considerate paduri, cf actualului cod silvic,

terenurile cu o suprafata de cel putin 0, 25 ha acoperite cu arbori care in conditii normale de vegetatie ating o inaltime medie de 5 m.

Padurile includ:

A.   paduri cuprinse in amenajamentele silvice la data de 1 ianuarie 1990, precum si cele incluse ulterior in acestea in conditiile legii.

B.    Perdelele forestiere de protectie

C.   Jnepenisurile

D.   Padurile cuprinse in amenajamentele silvice si pasunile impadurite cu o consistenta mai mare sau egala cu 0,4 calculata pentru suprafata ocupata efectiv cu vegetatie forestiera

Codul silvic a introdus in notiunea de padure-> perdelele forestiere de protectie care anterior nu intrau in FFN, avand un reg jur distinct, reglementat prin 2 legi speciale.

Perdelele forestiere de protectie pot fi:

      ptr protectia terenurilor agricole impotriva factorilor climatici daunatori

      ptr protejarea solului impotriva eroziunii

      ptr protejarea cailor de comunicatie si transport, in special impotriva inzapezirilor

      Ptr protejarea digurilor si a malurilor contra curentilor, viiturilor si a ghetii.

      ptr protejarea localitatilor si a diverselor obiective economice si sociale

Clasificarea padurilor din FFN:

      dupa functiile pe care le indeplinesc in fct de Codul Silvic:

      padurile cu functie speciala de protectie a solului, apelor, faunei, obiectivelor de interes national, de recreere,de ocrotire a eco-fondului

      padurile cu functie de productie si de protectie prin care se urmareste redezvoltarea masei lemnoase necesare diverselor ramuri ale econoimiei si nevoilor populatiei si alte alte prod. paduri.

-gestionarea padurilor din fiecare grupa se face in mod diferit, in raport cu intensitatea si natura fctiei atribuite

      in raport cu folosinta lor

OUG 139/2005 privind administrarea padurilor din Romania

      paduri de folosinta forestiera

      paduri de folosinta silvico-pastorala

=> in raport cu data intrarii in vigoare a ordonantei

Proprietatea asupra fondului forestier national;

Conform art. 1 din Codul silvic, aprobat prin L 26/1996, constituie fond forestier national "padurile, terenurile destinate impaduririi, cele care servesc nevoilor de cultura, productie ori administratie silvica, iazurile, albiile paraielor, precum si terenurile neproductive, incluse in amenajamentele silvice, in conditiile legii, indiferent de natura dreptului de proprietate".

         Daca in 1990 padurile reprezentau 30% din suprafata tarii, azi ele reprezinta mai putin de 22 %. P

         padurile indeplinesc numeroase functii, fiind utilizate in industria lemnului, a celulozei si hartiei, in industria chimica, farmaceutica, indeplinind functii de recreere si de protectie, functii climatice de stabilitate a solului, etc.

         FFN este dupa caz proprietate publica sau privata si constituie bun de interes national;

ca urmare, dupa forma de proprietate, FFN este este alcatuit din:

FF - propr. publica a statului

FF - propr. publica a unit. admin. terit.

FF - propr. privata a pers. fizice si juridice

FF - propr. privata a unit. admin. terit.

     Pt Fondul forestier-prop publica,nu se platesc taxe si impozite

     FF-prop priv ata a UAT cuprinde cuprinde pasunile impadurite incluse potrivit actualului C silvic in dom privat al acestora.

     Legea interzice trecerea terenurilor forestiere din dom public in dom privat al UAT prin hot Cons local,a Cons Judetean respectiv al Cons Gen al Municip Buc.de asemenea,este interzisa includ padurilor in intravilan.

     Respectarea regimului silvic este oblig pt toti detinatorii de FF.

     In aplicarea reg. silvic ,prop FF sunt oblig,intre altele

Sa asig intocmirea si respectarea amenajamentelor silvice

Sa realiz lucrari de regenerare a padurii

Sa asig masuri de prevenire si stingere a incendiilor

Sa exploateze masa lemnoasa numai dupa autorizarea parchetelor si elib docum specifice

Sa notifice struct terit de specialit a Min Agric si Dezv Rurale in termen de 60 de zile cu priv la transm prop asupra terenurilor forestiere.

     Indiferent de forma de proprietate, politica de punere in valoare economica, sociala si ecologica a padurilor este un atribut exclusiv al statului care elaboreaza politici si strategii de punere in valoare a intregului fond forestier si exercita controlul asupra respectarii acestora.

Gospodarirea si administrarea ffn;

Indiferent de forma de proprietate, administrarea si asigurarea serviciilor silvice se fac prin ocoalele silvice autorizate, care sunt de 2 tipuri:

a.     Ocoale silvice de stat din structura Regiei Nationale a Padurilor Romsilva

administreaza paduri proprietate publica a statului

b.     Ocoale silvice private, infiintate in conditiile legii de unitatile administrativ teritoriale si de persoane fizice si juridice sau de asociatii ale acestora care au in proprietate paduri

    Atat ocoalele silvice de stat, cat si cele private, sunt de interes public si pot administra sau asigura servicii silvice si pentru alte proprietati pe baza de contract.

    Fondul forestier proprietate publica a statului se administreaza de institutiile publice de cercetare sau de institutii de invatamant de stat cu profil silvic.

    Fondul forestier proprietate publica a UAT se adminstreaza prin ocoale silvice private care functioneaza ca regimuri autonome de interes local sau pe baza de contract cu ocoale silvice din cadrul Regiei Nationale a Padurilor Romsilva.

    Fondul forestier proprietate privata a persoanelor fizice si juridice

administrarea si/sau servicii silvice se realizeaza prin ocoale silvice private care functioneaza similar asociatiilor si fundatiilor sau pe baza de contracte cu alte ocoale silvice.

    Ocoalele silvice private pot fi constituite:

a)     atat de proprietari, cat si    

b)    de asociatii ale acestora

si pot functiona in subordonarea unor structuri silvice de rang superior.

La baza constituirii asociatiilor stau:

principiul liberei asocieri

principiul respectarii regimului silvic

principiul gospodaririi durabile a padurilor

    Pentru a beneficia de sprijin din partea statului, asociatiile de proprietari de paduri trebuie sa se inscrie in Registrul National al Asociatiilor de Proprietari de Paduri, care este tinut de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

Circulatia terenurilor din ffn;

    Potrivit art. 34 (1) din Codul silvic:

terenurile forestiere proprietate publica a statului nu pot face obiectul constituirii dreptului de proprietate sau al unui dezmembramant al acestuia.

    Din economia textului rezulta ca celelalte terenuri forestiere:

proprietate publica si privata a unitatilor adminsitrativ teritoriale si   

proprietate privata a persoanelor fizice si juridice (indivduale sau asociate)

sunt in circuitul civil si ca urmare pot fi dobadite sau instrainate prin oricare din modalitatile prevazute de Codul civil, cu respectarea Codului silvic si a legislatiei completatoare.

    Codul silvic stabileste 2 principii in legatura cu circulatia terenurilor din fondul forestier:

I. proprietatea forestiera nu poate fi divizata sub limita de 1 ha

II. este interzisa reducerea suprafetei fondului forestier national.

In cazul in care prin deschidere unei succesiuni, din cauza numarului de mostenitori se creeaza posibilitatea divizarii proprietatii forestiere sub limita de 1 ha,

se constituie mostenirea in favoarea unuia sau unor mostenitori la nivelul minim de 1 ha cu plate unei sulte de catre cel/cei in favoarea carora s-a constituit mosstenirea.

este permisa reducerea fondului forestier national prin scoatere definitiva a terenului forestier pentru realizarea obiectivelor de interes national declarate conform legii de utilitate publica.

     Solicitantul terenului pentru amplasarea acestor obiective poate sa opteze la cerere sa compenseze suprafata de terenuri ocupata cu terenuri echivalente ca suprafata si bonitate.

     Compensarea se realizeaza in echivalenta valorica in conditiile in care suprafata terenului dat in compensare nu este mai mica decat suprafata terenului care este scoasa definitiv din fondul forestier.

     Fara reducerea suprafetei fondului forestier, cu conditia compensarii si cu plata anticipata a obligatiilor banesti, pot fi scoase defitinitv din fondul forestier national terenurile necesare realizarii sau extinderii obiectivelor expres prevazute in art. 37 (1) din Codul silvic si anume:

cele necesare exploatarii resurselor minerale (carbuni, agregate minerale)

cele necesare unor structuri de primire turistica, unitatilor administrativ teritoriale, unitatilor de cultura, obiectivelor sociale, sportive si medicale, constructiilor hidrotehnice de interes local si surse de apa potabila

cele necesare unor locuinte sau case de vacanta, dar numai din fondul forestier proprietate privata

pentru obiectivele instalate in fondul forestier inainte de 1 ianuarie 1990 cuprinse in amenajamentele silvice in vigoare la acea perioada in categoria "ocupatii si litigii".

Amplasarea tuturor acestor obiective se poate face cu indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii:

a.     constructia si teritoriul pe care se amplaseaza sunt proprietatea aceleiasi persoane

b.     suprafata maxima care face obiectul scoaterii definitive din fondul forestier incluzand constructia, accesul si imprejmuirea este de max 5% din suprafata forestiera, dar nu mai mare de 200 m.p.

     Compensarea se realizeaza fizic cu un teren care are de 5 ori valoarea terenului care se scoate definitiv din fondul forestier national

iar suprafata terenului dat in compensare nu poate fi mai mica decat de 3 ori suprafata terenului care face obiectul scoaterii definitive din fondul forestier.

    Terenurile cu care se realizeaza compensarea trebuie sa fie numai din afara fondului forestier national, dar limitrofe acestuia si apte de a fi impadurite.

    Compensarea nu se poate realiza cu terenuri situate in zona alpina si sublpina si nici cu terenuri limitrofe perdelelor forestiere de protectie.

    Terenurile primite in compensare ca efect al subrogatiei reale cu titlu particular dobandeste acelasi regim juridic cu terenurile pe care le inlocuiesc.

    Ocuparea temporara de terenuri din fondul forestier este permisa numai pe o perioada determinata de timp pentru realizarea unor obiective de interes national declarate de utilitate publica si a obiectivelor expres prevazute de Codul silvic cu plata anticipata a obligatiilor banesti de catre beneficiarul aprobarii de scoatere temporara a terenului din fondul forestier national.

    Scoaterea temporara se poate face pe o perioada de maxim 10 ani.

    Ocuparea temporara se aproba de:

a)     conducatorul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura (ministrul) pentru suprafetele de pana la 10 ha

b)    Guvern pentru suprafetele de peste 10 ha.

    Fondul forestier proprietate publica a statului nu poate fi concesionat cu exceptia terenurilor aferente activelor vandute de Regia Nationala a Padurilor Romsilva.

    Legea prevede ca pentru lichidarea enclavelor si corectarea perimetrului padurilor, administratorul padurilor proprietate publica a statului (RNPR) poate face schimburi si/sau cumparari de terenuri in numele statului pe baza de acte autentice.

2 modalit de lichidare a enclavelor si corectarea perim padurilor:

Schimbul

Cumpararea de terenuri in numele statului pe baza de acte autentice

1)SCHIMBUL

In situatia in care unul din terenuri este proprietate publica a statului, schimbul trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:

    sa conduca la eliminarea de enclave din fondul forestier national proprietate publica

    sa determine comasarea terenurilor forestiere proprietate publica a statului

    sa asigure majorarea suprafetelor impadurite din zonele deficitare de paduri

    Schimbul se initiaza de administratorul padurilor proprietate publica a statului, se poate realiza doar in cadrul aceluiasi judet si se aproba prin ordin al autoritatii publice centrale.

2)CUMPARAREA

    O alta modalitate este cea a vanzarii de terenuri din forndul forestier.

In ceea ce priveste proprietatea privata a personanelor fizice si juridice, se mentine dreptul de preemtiune al statului la cumpararea de paduri ce constuie enclave in fondul forestier proprietate publica a statului.

In acest scop, vanzatorul e obligat sa instiinteze in scris adminstratorul padurilor proprietate publica a statului, statul putand sa-si exercite dreptul de preemtiune in termen de 30 de zile.

Daca in acest termen, administratorul padurilor nu-si exercita acest drept, vanzarea eeste libera.

Daca vanzatorul nu isi indeplineste obligatia de a anunta administratorul de intentia sa, atunci contractul de vanzare-comparare este lovit de nulitate absoluta.

    Dreptul de preemtiune este un drept patrimonial de natura legala, recunoscut statului in calitatea sa de personaa juridica titulara a fondului forestier proprietate publica..

    MADR prin RNPR poate cumpara terenuri degradate proprietate privata inapte pentru folosinta agricola in vederea ameliorarii prin impadurire prin constituirea lor in perimetre de ameliorare.

    Statul mai poate dobandi in proprietate terenuri cu destinatie forestiera si prin donatii.

Aspecte privind protectia ffn;

Aceasta are ca scop :

prevenirea pierderilor provocate de fenomenele meteorologice periculoase,

a atacurilor provocate de boli si daunatori,

a practicarii braconajului,

a taierilor ilegale si altele.

Indiferent de forma de proprietate, protectia padurilor cuprinde cel putin 6 aspecte esentiale:

1. protectia impotriva taierilor ilegale

2. reconstructia ecologica, ingrijirea si regenerarea padurilor

3. protectia impotriva poluarii

4. protectia impotriva bolilor si daunatorilor vegetatiei forestiere

5. prevenirea si stingerea incendiilor

6. protectia fondului de vanatoare si pescuit din apele de munte, inclusiv lacurile de acumulare

1. protectia impotriva taierilor ilegale

   Exploatarea masei lemnoase trebuie facuta astfel incat indiferent de natura proprietatii sa se asigure mentinerea integritatii fondului forestier in conditiile gestionarii durabile a padurilor.

   Pentru aceasta, masa lemnoasa recoltata anual pe ansamblu tarii si pe fiecare unitate de exploatare silvica se coreleaza cu cota normala de taiere prevazuta in amenajamentul silvic tinaandu-se seama de structura masei lemnoase, amelioararea factorilor de clima, necesitatea continuitatii productiei masei lemnoase.

   MADR prin RNPR exercita controlul respectarii regimului silvic pentru tot fondul forestier.

   Dupa exploatarea unui parchet (a unei suprafete limitrofe de padure), titularul proprietatii este obligat sa reimpadureasca suprafata respectiva plantand puieti sau o alta suprafata stabilita de autoritatile publice locale.

2. reconstructia ecologica, ingrijirea si regenerarea padurilor

    sunt activitati care se realizeaza conform amenajamentului silvic RNPR din Forndul de ameliorare a fondului forestier.

    Daca proprietarul unui teren din fondul forestier nu realizeaza din culpa sa lucrarile de regenerare

MADR, dupa somatie, asigura prin ocoale silvice sau societati comerciale atestate executarea lucrarilor de impadurire si intretinere, costul lucrarilor fiind suportate de proprietar.

    Potrivit art 33 din Codul silvic:

RNPR si proprietarul de paduri sunt obligati sa infiinteze si sa mentina fondul de conservare si regenerare a padurilor, purtator de dobanda, neimpozabil, deductibil fiscal si avand regimul rezervelor fiscale.

    Acest fond se afla la dispozitie si in contul adminstratorului sau al prestatorului de servicii silvice.

3. protectia impotriva poluarii

    Efectele poluarii asupra fondului forestier sunt extrem de rapide si incep cu reducerea de crestere a vegetatiei forestiere, terminand cu uscarea totala a arborilor.

    Pentru a preveni acest lucru, Codul silvic interzice amplasarea in paduri si in imediata apropiere a obiectivelor industriale care emana noxe ce pot prejudicia vegetatia forestiera.

4. protectia impotriva bolilor si daunatorilor vegetatiei forestiere

    Aceasta se realizeaza pe baza unui sistem integrat prin colaborare intre autoritatile silvice, propietarii de paduri si autoritatile adminstratiei publice locale in cadrul sistemului national de monitorizare a vegetatiei forestiere.

6. protectia fondului de vanatoare si pescuit din apele de munte, inclusiv lacurile de acumulare

    Pentru protectia fondului cinegetic si de pescuit, MADR elaboreaza norme tehnice obligatorii privind gospodarirea fondului de vanatoare si pescuit in apele de munte care sunt obligatorii pentru toti proprietarii, indiferent de forma de proprietate.

Produsele padurii si folosinta lor;

Condul silvic clasifica produsele padurii in 2 categorii:

1. produse lemnoase, care includ:

      produse principale (toate materialele lemnoase ale padurilor reprezentate din taieri de regenerare)

      produse secundare (rezultate din activitatea de ingrijire a arborilor a caror exploatare se face in aceste conditii)

      produse accidentale (rezultate in urma actiunilor factorilor biotici si abiotici destabilizatori)

      produse de igiena (rezultate din procesul de eliminare naturala)

      alte produse ale padurii: - arborii si arbustii ornamentali

- pomii de Craciun

- rachita

- puietii

- diferite produse din lemn

2. produse nelemnoase

fauna de interes cinegetic

pestele din apele de munte, crescatorii, balti situate in afara fondului forestier

fructele de padure

semintele forestiere

ciupercile comestibile din flora spontana

plantele medicinale si aromatice

rasine

alte produce (iarba de pe terenurile fondului forestier care se exploateaza prin pasunat direct ale animalelor admise la pasunat in padure si prin cosire si valorificare ulterioara)

Exploatarea produselor lemnoase se face pe baza de autorizare emisa in conditiile prevazute de lege.

Valorificarile au loc prin licitatie cu exceptia produselor lemnoase care au fost exploatate de proprietar.

    Daca masa lemnoasa nu s-a putut vinde toata prin licitatie, ce ramane se poate vinde liber.

    Produsele nelemnoase se recolteaza porivit normelor tehnice care prevad ca:

a.      plantele aromatice

b.     fructele de padure

c.     ciupercile comestibile

pot fi culese de orice persoana in cantitati mici, pentru nevoi personale.

    Daca culgerea se face in cantitati mai mari, atunci este necesara o autorizare speciala data de RNPR daca este vorba de paduri apartinand domeniului public al statului sau de catre adminstratiile publice locale daca padurile apartin domeniului public/privat al unitatilor adminstrativ teritoriale.

    Daca padurile sunt proprietate privata a persoanelor fizice sau juridice atunci este nevoie de incheierea unui contract cu proprietarul padurilor pentru culegerea acestor produse.

    Nerespectarea prevederilor Codului silvic determina atragerea raspunderii civile, contraventionale sau penale dupa caz.

Dreptul fundamental al omului la un mediu sanatos;

    Consacrarea jur a dr fund. al omului la un mediu sanatos a fost facuta pt prima data pe plan international in Declaratia de la Stockholm in 1972 care a prevazut dreptul omului la un mediu a carui calitate sa-i permita sa traiasca in demnitate si in bunastare.

    Declaratia a prevazut in acelasi timp obligatia cu caracter universal a statelor ca prin activitatile desfasurate in limitele jurisdictiilor nat. sa nu cauzeze daune mediului in alte state sau in regiuni statale dincolo de limitele jurisdictionale nat.

    Cu un continut asemanator acest dr. a fost prevazut ulterior in Carta Africana a dr omului si al popoarelor din 1981 , in Protocolul aditional la Conventia Americana privind dr omului din '88 si in Proiectul de Declaratie inter. a dr omului si mediului din '94 si altele.

o       Pe plan national dr omului la un mediu sanatos apare consacrat fie in Constitutie ca dr fundamental ,fie in legi organice.

In continutul dr fundamental al omului la un mediu sanatos surprindem 2 dimensiuni :

1.una individuala care implica dr fiecarui individ

la prevenirea poluarii

dr de a cere incetarea activitatii generatoare de poluare,

dr de a fi despagubit pt daunele suferite in urma poluarii;

2.alta colectiva care se refera la obligatia generala a statelor de a coopera in vederea prevenirii si combaterii poluarii, a protejarii mediului la nivel, nat si internat.

    In lit jur straina si in practica instantelor internat. discutiile s-au purtat nu cu privire la existenta sau inexistenta acestui dr pt ca este recunoscut de toate statele ,ci cu privire la posibilitatea intentarii unei actiuni individuale de aparare izvorata dintr-un dr colectiv .Mai multe rezolutii ale organismele internat. si hot ale C.I. de justirie au prevazut posibilitea intentarii unei actiuni individuale pt apararea acestui dr.

    In Romania Const din '91 nu a prevazut initial ca tare acest drept ci el a fost introdus expres dupa revizuirea din 2003 art 35:

"Statul recunoste persoanei dr la un mediu sanatos si echilibrat ecologic. Statul asigura cadrul legislativ pt exercitarea acestui dr ;pers fizice si jur au indatorirea de a proteja si a ameliora mediul inconjurator

    OUG195/2005 privind protectia mediului cu modif.ulterioare pornind de la recunosterea principiului cf. caruia statul recunoaste pers. Dr la un mediu sanatos si echilibrat ecologic in art 5 consacra garantiile acestui dr:

     accesul la informare privind mediul , cu respectarea cond. de confidentialitate prevazute de legislatia in vigoare;

     dr de a se asocia in organizatii pt protectia mediului'

     dr de a fi consultat in procesul de luare a deciziilor privind dezbaterile politice si legislatia de mediu, emitera actelor de reglem. in domeniu, elaborarea planurilor si programelor;

     dr de a se adresa direct sau prin intermediul Org.pt protectia mediului autoritate adm si/sau jud, dupa caz, in problemele de mediu indiferent daca s-a produs sau nu un prejudiciu;

     dr la despagubire pt prejudiciul suferit.

In raport cu celelalte dr fundamentale acest dr este in acelasi timp fundamental dez celorlalte dr si totodata o premisa pt aparitia de noi dr fundamentale.

Se constata in prezent in practica inst internat. si nat. din statele dez. o orientare cu privire la acest dr in sensul considerarii ca dr individual si nu colectiv.

Studiul de impact

- procedura-cadru de evaluare a impactului asupra mediului inclusiv pentru proiecte cu impact transfrontier si lista activitatilor supuse procedurii sunt stabilite prin hotarare a Guvernului la propunerea autoritatilor publice centrale pentru protectia mediului.

- studiul de impact este concretizarea unei obligatii de procedura preliminara emiterii acordului si autorizatiei de mediu, find un act specific dreptului mediului.

- prin evaluarea impactului asupra mediului se identifica, se descriu si se stabilesc in functie de fiecare caz in parte efectele directe si indirecte, cumulative, principale si secundare ale unui proiect asupra sanatatii oamenilor si mediului.

- evaluarea impactului asupra mediului se efectueaza in faza de elaborare a documentatiei care fundamenteaza fezabilitatea proiectului cuprinzand 3 etape:

o       Etapa de incadrare a proiectului in procedura de evaluare a impactului asupra mediului

o       Etapa de definire a domeniului evaluarii si de realizare a raportului privind studiul de evaluare a impactului asupra mediului

o       Etapa de analiza a calitatii raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

- autoritatea competenta pentru protectia mediului(ACPM), dupa examinarea fiecarui proiect, decide asupra necesitatii evaluarii impactului asupra mediului si aduce la cunostinta publicului decizia luata.

- daca se stabileste obligativitatea efectuarii evaluarii impactului asupra mediului, autoritatea competenta pentru protectia mediului pregateste si transmite titularului de proiect un indrumar referitor la problemele de mediu care trebuie tratate in evaluarea de impact.

- pe baza indrumarului referitor la problemele de mediu care au fost tratate in evaluarea de impact de catre titularul proiectului se efectueaza studiul de evaluare a impactului, rezultatele acestuia fiind consemnate intr-un raport care se inainteaza ACPM.

- in cadrul unui comitet de analiza tehnica, autoritatea competenta pentru protectia mediului, impreuna cu alte autoritati ale administratiei publice centrale si locale, dupa caz, :

analizeaza calitatea raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului si

ia decizia de acceptare sau de refacere a raportului, respectiv de emitere sau de respingere motivata a acordului de mediu.

- orice solicitare de acord de mediu pentru proiecte supuse evaluarii impactului asupra mediului se aduce la cunostinta publicului de autoritatea competenta pentru protectia mediului.

- prin L 22/2001, Romania a ratificat Conventia privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontier adoptata la Espoo, Finlanda - 25 februarie 1991.

Avizul, acordul si autorizatia de mediu;

-autoritatile competente pentru protectia mediului, cu exceptia Garzii Nationale de mediu si a unitatilor subordonate acesteia conduc procedura de reglementare si emit, dupa caz, acte de reglementare in conditiile legii.

- ACPM emite urmatoarele categorii de avize:

Avizul (avize) de mediu pentru planuri si programe;

Avizul pentru stabilirea obligatiilor de mediu;

Avizul de mediu pentru produse de protectia plantelor, respectiv pentru autorizarea ingrasamintelor chimice;

             solicitarea si obtinerea avizului pentru stabilirea obligatiilor de mediu sunt obligatorii in situatia in care titularii de activitati cu posibil impact semnificativ asupra mediului urmeaza sa deruleze sau sa fie supusi unei proceduri de : vanzare a pachetului majoritar de actiuni, vanzare de active, fuziune, concesionare, divizare sau in alte situatii care implica schimbarea titularului activitatii, precum si in caz de dizolvare urmata de lichidare, lichidare, faliment, incetarea activitatii in conditiile legii.

             in termen de 60 de zile de la data semnarii sau emiterii documentului care atesta incheierea uneia din procedurile mentionate partile implicate transmit in scris autoritatii competente pentru protectia mediului obligatiile asumate privind protectia mediului printr-un document certificat pentru conformitate cu originalul.

             avizul pentru stabilirea obligatiilor de mediu este valabil pana la indeplinirea scopului pentru care a fost emis, cu exceptia cazului cand intervin modificari ale conditiilor in care a fost emis.

Acordul de mediu = actul tehnico-juridic emis de ACPM prin care se stabilesc conditiile de realizare a unui proiect d.p.d.v. al impactului asupra mediului.

- solicitarea si obtinerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiecte publice sau private ori pentru modificarea sau extinderea activitatilor existente, inclusiv pentru proiecte de dezafectare care pot avea efect semnificativ asupra mediului.

- acordul de mediu se emite in paralel cu celelalte acte de reglementare si este valabil pe toata perioada punerii in aplicare asupra proiectului.

- acordul de mediu isi pierde valabilitatea daca lucrarile de investitii pentru care a fost emis nu incep in termen de 2 ani de la data emiterii, cu exceptia proiectelor cu finantare externa pentru care acordul de mediu isi pastreaza valabilitatea pana la finalizarea investitiilor

- desfasurarea activitatilor existente, precum si inceperea activitatilor noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului poate avea loc numai in baza autorizatiei de mediu sau a autorizatiei integrate de mediu, dupa caz.

Autorizatia de mediu = actul tehnico-juridic emis de ACPM prin care sunt stabilite conditiile si/sau parametrii de functionare a unei activitati existente sau a unei activitati noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului, necesare pentru punerea acesteia in functiune.

Autorizatia integrata de mediu = actul tehnico-juridic emis de ACPM in conditiile legislatiei specifice privind prevenirea si controlul integrat al poluarii.

- procedura de emitere a autorizatiei de mediu si lista activitatilor supuse acestei proceduri, precum si procedura de emitere a autorizatiei integrate de mediu si normele metodologice de aplicare a acestei proceduri sunt stabilite prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului.

- autorizatia de mediu, respectiv autorizatia integrata de mediu se emit dupa obtinerea celorlalte avize, acorduri si autorizatii ale autoritatilor competente, potrivit legii.

- autorizatia de mediu este valabila 5 ani, iar autorizatia integrata de mediu este valabila 10 ani

- prin exceptie, cele doua emise cu program pentru conformare, respectiv cu plan de actiuni sunt valabile pe toata durata derularii programului sau planului.

- perioada de valabilitate a autorizatiei de mediu, respectiv a autorizatiei integrate de mediu nu poate depasi ultimul termen scadent al programului pentru conformare, respectiv al planului de actiune.

- avizul pentru stabilirea obligatiilor de mediu, acordul de mediu si autorizatia de mediu se revizuiesc daca apar elemente noi cu impact asupra mediului necunoscute la data emiterii.

- in acest caz se poate cere si refacerea evaluarii impactului asupra mediului si/sau a bilantului de mediu

- autorizatia integrata de mediu se revizuieste in conditiile legislatiei specifice privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, OUG 152/2005 aprobata prin L 84/2006, fiind obligatorie in urmatoarele situatii:

o       poluarea produsa de instalatie este semnificativa astfel incat necesita revizuirea valorilor-limita de emisie existente sau includerea de noi valori limita de emisie in autorizatia integrata de mediu;

o       schimbarile substantiale ale celor mai bune tehnici disponibile fac posibila reducerea semnificativa a emisiilor fara a impune costuri excesive

o       siguranta in exploatare a proceselor sau a activitatilor impune utilizarea altor tehnici;

o       prevederile unor noi reglementari legale o impun.

Acordul de mediu, autorizatia de mediu si autorizatia integrata de mediu se suspenda de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului care a emis actele de reglementare pentru nerespectarea prevederilor acestora, ori ale programului pentru conformare, respectiv ale planului de actiuni dupa o notificare prealabila prin care se poate acorda un termen de cel mult 30 de zile pentru indeplinirea obligatiilor.

- suspendarea dureaza pana la eliminarea cauzelor care au determinat-o, dar nu mai mult de 6 luni. Pe perioada suspendarii, desfasurarea proiectului sau desfasurarea activitatii sunt intezise.

- ACPM dupa expirarea termenului de suspendare, daca nu s-au indeplinit conditiile prevazute in actul de suspendare dispune anularea acordului de mediu, a autorizatiei de mediu, a autorizatiei integrate de mediu, dupa caz.

- dispozitiile de suspendare si incetare a actelor de reglementare sunt executorii de drept.

- litigiile generate de emiterea, revizuirea, suspendarea sau anularea actelor de reglementare se solutioneaza de catre instantele de contencios administrativ competente, potrivit legii.

- ACPM, impreuna cu celelalte autoritati ale administratiei publice centrale sau locale, dupa caz, asigura informarea, participarea publicului la luarea deciziilor privind activitatile specifice si accesul la justitie in conformitate cu Conventia privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie in probleme de mediu semnata la Aarhus 1998, ratificata de Romania prin L 86/2000.

Managementul ecologic al deseurilor

Consta in totalitatea lucrarilor, masurilor si activitatilor de gospodarire a deseurilor destinate sa asigure protectia mediului si a sanatatii umane.

OUG 195/2005 cuprinde norme cu caracter general cu privire la subst chimice periculoase, la deseurile si subst periculoase care se refera la obligatia in domeniu ce revine autoritatii pt protectia mediului si a altor autoritati cu atributii specifice precum si pers fizice si jur si norme specifice cu privire la calitatea apelor , solului si aerului, protectia ecosistemelor terestre si acvatice , protectia asezarilor umane.

Autoritatea competenta stabileste norme, reguli, standarde si adopta masuri stimulative economice si financiare pt realizarea obiectivelor prioritare ale gestionarii prevazute de OUG 78/2000 privind reg deseurilor, respectiv:

1.prevenirea sau reducerea generarii deseurilor si a gradului de periculozitate a acestora prin :

    dez. de tehnologii curate cu consum redus de resurse naturale

    dezv. de tehnologii in vederea obtinerii de produse astfel proiectate incat prin caracteristicile de fabricatie, prin comercializarea in vederea utilizarii si prin eliminarea lor dupa utilizare sa nu contribuie sau sa contribuie cu masura cat mai mica la cresterea riscului de poluare si a gradului de nocivitate a deseurilor;

    dezv de tehnici adecvate pt neutralizarea/anihilarea subst periculoase continute in deseurile destinate valorificarii;

2.reutilizarea, valorificarea deseurilor prin reciclare, recuperare sau orice alt process care vizeaza obtinerea de materii prime secundare sau utilizarea unor deseuri ca surse de energie.

In scopul asigurarii unui nivel satisfacator de protectie a mediului si sanatatii populatiei privind activitatea cu deseuri ;

autoritatea publica centrala coordoneaza elaborarea, promovarea , implementarea si monitorizarea implementarii Strategiei Nat de Gestionare a Deseurilor si a Planului Nat de Gestiune a deseurilor.

Obiectivele SNGD se impart in urmatoarele categ.:

-obligatii strategice generale pt gestionarea deseurilor

-obligatii strategice specifice anumitor fluxuri de deseuri nepericuloase

-obligatii strategice generale pt gestionarea deseurilor periculoase

-obligatii strategice specifice anumitor fluxuri de deseuri periculoase

In baza SNGD si pt realizarea obiectivelor prevazute de acesta se elaboreaza Planul de gestionare a deseurilor la nivel nat. , regional, judetean inclusiv al Mun. Buc.

Aceste planuri trebuie sa contina informatii privind tipurile, cantitatile si originea deseurilor care urmeaza sa fie valorificate , eliminare, tehnici nat, prevederi speciale pt anumite tipuri de deseuri, amplasamente si instalatii implementate pt valorificarea , eliminarea , depozitarea sau eliminarea finala a deseurilor.

PNGD se elaboreaza de Autoritatea publica centrala pt protectia mediului care colaboreaza in acest scop cu autoritatea competenta din statele membre ale UE si cu Comisia Europeana si se aproba prin OG dupa care se notifica Comisiei Europeana (1470/2004).

Planurile Regionale de Gestionare se elaboreaza in comun de Consiliului judetean din raza de competenta a fiecarei agentii regionale pt protectia mediului in colaborare cu acestea sub coordonarea Agentiei Nat pt protectia mediului si se aproba prin ordin comun al conducatorului Aut.publice centrale pt protectia mediului si Aut de gestionare pt dez regionala.

Planurile jud de gestionare a deseurilor se elaboreaza de Consiliului jud in colaborare cu Agentiii jud. Pt protectia mediului sub coordonarea Agentiii Regionale pt protectia mediului si respectiv pt mun.Buc. de Consiliul General al Mun .Buc. in colaborare cu Agentia pt ptotectia mediului Buc. sub coord. Agentiei regionale si se adopta prin hot a Consiliului jud. ,respectiv hot a Consiliului general al mun BUC.In cadrul Planurilor de gestionare a deseusilor aut.competenta stabileste sectiuni speciale pt gestionarea deseurilor periculoase.

Regimul juridic al deseurilor reciclabile;

Deseuri industriale reciclabile

Conform legii, acestea sunt deseuri metalice feroase si neferoase de hartie, cartoane, sticla, cauciuc, mase plastice si textile.

De asemenea, valorificarea este definita ca operatiunea de reprelucrare intr-un proces de productie a deseurilor industriale pentru a fi reutilizate in scopul initial sau in alte scopuri.

Reciclarea deseurilor industriale are urmatoarele principii:

principiul utilizarii doar a acelor procedee de gestionare a deseurilor industriale reciclabile, care nu prezinta risc pentru mediu si pentru sanatatea populatia

principiul poluatorul plateste

principiul responsabilitatii producatorului

principiul utilizarii celor mai bune tehnici disponibile, fara antrenarea unor costuri excesive

Detinatorii de deseuri reciclabile sunt obligati sa asigure strangerea, sortarea si depozitarea acestora, cu respectarea normelor de protectie a mediului si a sanatatii populatiei, precum si reintroducerea lor in circuitul productiei prin:

a) reutilizarea in propriile procese de productie

b) valorificarea pe baza de autorizatie emisa de Comitetul National pentru Reciclarea Materiala

c) predarea catre agentii economici specializati pentru valorificarea deseurilor industriale reciclabile, pe baza documentelor de provenienta

Destinatarii de deseuri industriale reciclabile au urmatoarele obligatii:

sa nu depoziteze si sa nu abandoneze deseuri industriale reciclabile sau in incinte special destinate acestui scop

agentii economici care realizeaza operatii de colectare a deseurilor industriale reciclabile de la persoane fizice isi pot desfasura activitatea doar in baza autorizatiei de colectare emisa de prefectura, cu avizul primariei in care functioneaza agentii economici respectivi, pe baza dovezii ca detine spatiul si dotarile corespunzatoare pentru depozitarea deseurilor colectate, precum si pe baza autorizatiei de mediu emisa de Autoritatea Teritoriala pentru Protectia Mediului

    Agentii economici care colecteaza deseuri industriale de la persoanele fizice sunt obligati sa le elibereze acestora adeverinte de primire si plata, care trebuie sa contina anumite elemente prevazute de lege. Autorizatia de colectare e valabila 1 an, cu posibilitatea prelungii pentru inca 1 an.

    Autorizatia de colectare poate fi retrasa, suspendata sau anulata doar in conditiile prevazute de lege.

    Activitatea de valorificare a deseurilor industriale reciclabile se poate desfasura doar in baza autorizatiei de valorificare, pentru fiecare grup de deseuri industriale reciclabile.

Autorizatia de valorificare este valabila 3 ani, cu posibilitatea prelungirii.

    Autorizarea din punctul de vedere al protectiei mediului a activitatii prin care se realizeaza operatiunea de valorificare a deseurilor industriale reciclabile se face de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului, in conformitate cu legislatia in vigoare.

     Nerespectarea prevederilor privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile atrage raspunderea contraventionala sau penala, dupa caz

     Deseurile industriale reciclabile a caror provenienta nu poate fi dovedita sau care fac obiectul valorificarii sau a unor acte de comert neconforme cu legea se confisca si se valorifica, iar contravaloarea lor se face venit la bugetul local unde s-a facut constatarea, daca n-au fost returnate celor in drept

Transportul peste frontiera al deseurilor si substantelor periculoare;

Prin legea 6/1991, Romania a ratificat Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiera al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora, din 1989.

Conform acesteia, statele parti sunt obligate sa adopte masurile necesare pentru ca gospodarirea deseurilor periculoase si a reziduurilor sa fie in concordanta cu normele de protectie a mediului si sanatatii umane.

Statele nu pot autoriza transportul de deseuri periculoase catre un stat care nu e parte (sau importul de la el)

Fiecare state parte se obliga sa interzica tuturor persoanelor aflate sub jurisdictia sa nationala sa transporte sau sa elimine deseuri periculoase fara autorizatie sau fara sa fie abilitate.

Transportul peste frontiere poate fi autorizat doar daca:

statul exportator dovedeste ca nu are capacitatea tehnica pentru eliminarea acestor deseuri intr-un mod eficient si rational

deseurile sunt solicitate ca materii prime pentru reciclare de statul importator

industria se conformeaza si altor criterii convenite de parti (cu conditia ca actul normativ sa nu contravina obiectului conventiei)

    Pentru ca un transport peste frontiere intre parti sa aiba loc, statul exportator trebuie sa informeze sau sa ceara ca exportatorul sa informeze in scris autoritatile competente ale statului prin care deseurile periculoase urmeaza sa treaca.

    Fiecare stat implicat trebuie sa raspunda in scris, acceptand transportul cu sau fara conditii, putand cere si informatii suplimentare, sau pot refuza permisiunea pentru transport

    Statul exportator nu va autoriza inceputul transportului pana nu primeste instiintarea in scris de la statul importator, plus dovedirea existentei unui contract intre exportator si eliminator, din care sa rezulte ca deseurile vor fi eliminate in mod ecologic si rational.

    De asemenea, statul exportator trebuie sa primeasca instiintarea scrisa a statelor de tranzit.

Este considerat trafic ilicit orice deplasare transfrontiera a unor deseuri periculoase sau a altor reziduuri, daca aceasta s-a efectuat:

fara notificarea expresa a tuturor statelor interesate

fara instiintarea unui anume stat interesat sau cu instiintarea obtinuta prin declaratie falsa sau frauda

prin eliminarea deliberata a deseurilor periculoase cu incalcarea prevederilor conventiei si a principiilor generale

De traficul ilicit se face raspunzator exportatorul sau producatorul.

Statul exportator va trebui sa asigure reimportarea deseurilor periculoase, daca nu e posibil sa le elimine in 30 de zile de cand a fost informat privind existenta traficului ilicit.

Principiile si conditile activitatilor nucleare in Romania;   

Autorizarea activitatilor nucleare

    Desfasurarea pe teritoriul Romaniei a unei activitati permise de lege se face pe baza autorizatiei emise de Comisia Nationala pt controlul activitatilor nucleare .

    Autorizatia se elibereaza pesoanelor juridice la cererea acestora daca fac dovada indeplinirii cond legale.

    Autorizatia se poate elibera si unitatilor fara personalitate juridica constituite cf legii nominalizate in Anexa 4 din legea 111/96 cu modif. si completarile ulterioare daca fac dovada ca respecta cond legale.

    ? In cadrul activ. autorizate pers. care isi desfasoara activ. trebuie sa fie posesorul unui permis de executare eliberat de aceeasi autoritate.

    Atat autorizatiile cat si permisele se acorda pe o perioada determinata, dreptul dobandit in baza acestor documente neputand fi transmis fara acordul emitentului.

    Autorizatia se poate elibera de la inceput pt intreaga activitate nucleara sau pt diferite faze de realizare sau functionare a unor instalatii cu cond. ca fazele anterioare sa fi fost autorizate.

    Autorizatia se suspenda sau se emite din proprie initiativa sau la sesizarea pers fizice sau jur in toate situatiile in care CNCAN( Comisia Nationala pt controlul activitatilor nucleare) constata ca:

1. titularul autorizatiei nu a respectat prevederile legii 111/96 sau cond. prevazute in autorizatie;

2. nu sunt indeplinite integral si la termenul stabilit masurile desprinse de organele de control;

3. apar situatii noi dpdv tehnic sau de alta natura necunoscute la data autorizatiei care pot afecta desfasurarea in siguranta a activitatilor nucleare;

4. titularul autorizatiei nu isi indeplineste obligatiile cu privire la constituirea surselor financiare proprii pt constiuirea si finalizarea definitive a deseurilor radioactive si a combustibililor uzuali si dezafectarea instalatiilor nucleare sau cu privire la asigurarea de rasp civila pt daune catre terti in caz de accidente nucleare.

5. titularul de autorizatie inceteaza sa fie legal constituit

6. titularul autoritaziei isi pierde capacitatea juridica.

La randul sau permisul de exercitare poate fi suspendat sau se poate retrage de catre emitent in urmatoarele situatii:

1. titularul autorizatiei nu a respectat reglem. emise de CNCAN

2. titularul permisului inceteaza din viata sau isi pierde cap jur

Daca din interes de stat autorizatia se retrage titularul ei are dreptul la compensatie din partea autoritatii care a dispus masura cuantumului acestora urmand sa fie stabilit cu luarea in considerare a interesului public si al titularului autorizatiei fiiind stabilit prin intelegerea partilor sau in caz de neintelgere de inst de judecata.

Fara compensatie autorizatia se retrage in urmatoarele situatii:

cand titularul a incalcat prevederile legale , dispozitiile organelor de autorizare si control sau in limitele si cond prevazute in autorizatie;

cand titularul a obtinut autorizatia facand uz de declaratii false;

cand retragerea autorizatiei s-a desprins datorita faptului ca personalul titularului , tertele persoane, populatia sau mediul au fost supuse la riscuri peste limitele legale generate de Autoritatea competenta;

    Ministerul Sanatatii Publice autorizeaza introducerea in circuitul eco si soc in vederea utilizarii sau a consumului de catre populatie produsele care au fost supuse iradierii sau care contin materiale radioactive ,autorizeaza introducerea in dom.medical pt diagnosticarea si tratament a dispozitivelor generatoare de radiatii ionizante si a produselor farmaceutice care contin materiale radioactive;

    Ministerul Sigurantei Nat autorizeaza realizarea ,utilizarea, detinerea , proiectarea si verificarea mijl de masurare in dom, radiatiilor pt necesitatile armatei.

    Pt desfasurarea activitatilor nucleare in afara autorizatiei de functionare si a permisului de exercitare mai sunt necesare solicitarea si obtinerea acordurilor si autorizatiilor de mediu pe baza elaborarii studiilor de impact.

    Acordul si autorizatia de mediu prevazute de lege se emit de Autoritatea Publica Centrala pt protectia mediului pe baza criteriilor de autoritate si control prevazute de lege completate cu criteriile de autoritate si control specifice , cuprinse in reglem. emise de aceasta autoritate cu consultarea CNCAN si a M.Sanatatii Publice referitor la supravegherea si raporturile evaluarilor de elementi radioactivi in mediu precum si a contaminarii radioactive a factorilor de mediu.

Particularitatile elementelor constitutive ale raspunderii delictuale in dreptul mediului;

I.           sub aspectul subiectilor raspunderii

a)      persoana indreptatita la repararea daunelor

med inconjurator nu este si nu poate fi sub victima care sa reclame o reparatiune

el este o valoare fundamentala aparata prin norme de drept atat pe plan intern cat si pe plan international

ca urmare, in dreptul intern , un sub victima care poate reclama reparatiunea poate fi :

      statul

      UAT

      e persoana fizica sau juridica careia i se cauzeaza un prejudiciu

pe plan international, poate fi:

    statul atunci cand mediul lezat se afla in limitele teritoriului si ale jurisdictiei nationale sau

    comunitatea internationala in ansamblul ei atunci cand mediul lezat . acelei comunitati

b)      persoana responsabila

avand in vedere ca legatura de cauzalitate intre fapta prejudiciabila si prejudiciu este greu de stabilit datorita caraterului difuz al daunelor in gereneral, legislatiile nationale au mers pe un responsabil determinabil in mod prealabil producerii pagubei

dintre sistemele mai des folosite, mentionam:

determinarea inainte de producerea prejudiciului a persoanei responsabile care e obligata sa constituie o garantie si din care victima este despagubita

constituirea unui fond de indemnizare a victimelor din contributiile depuse de poluator

desemnarea in prealabil a victimei (?)

II.        sub aspectul elem constitutive ale raspunderii

in dreptul civil pt nasterea raspunderii delictuale sunt necesare a fi indeplinite cumulativ urmatoarele elemente:

      savarsirea unei fapte ilicite

      producerea unui prejudiciu prin fapta ilicita

      existenta unui raport de cauzalitate intre fapta si prejudiciu

      culpa autorului faptei ilicite

      daca autorul este pers fizica nu se mai cere si capacitatea de exercitiu a autorului in faptei

si in dreptul mediului pt nasterea raspunderii delictuale se cer a fi intrunite cumulativ aceleasi elemente, elementele comportand inca o serie de particularitati

in dreptul mediului, de cele mai multe ori, prejud se produc prin fapte licite permise de lege

de aceea regula este a rasp obiective intemeiata pe ideea de risc si de garantie

daca spre deosebire de dr civil in dreptul mediului raspunderea e obiectiva, aceasta nu inseamna ca unele prejudicii aduse mediului pot fi cauzate si prin fapte ilicite

aceasta raspundere, avand caracter de exceptie, este expres prevazuta atat in L protectiei mediului (OUG 195/2005), cat si in legile speciale

in mod exceptional raspunderea poate fi si ilicita

in dreptul civil exista o serie de situatii care inlatura caracterul ilicit al faptei si ca urmare raspunderea delictuala:

      starea de legitima aparare

      starea de necesitate

      indeplinirea unei indatoriri de serviciu

      consimtamantul dat in mod valabil de victima

      forta majora si cazul fortuit

      uneori si exercitarea unui drept

dintre aceste situatii in dreptul mediului au fost considerate drept cauze care inlatura raspunderea delictuala;

      forta majora cu caracter exceptional in anumite circumstante de necesitate si

      in domeniul daunelor nucleare starea de conflict armat, razboi civil sau insurectie armata ori culpa grava a victimei care a omis sa actioneze

starea de necesitate este diferita de cea prevazuta in Codul Penal

= acea situatie in care se gaseste o persoana care nu avea la indemana o alta posibilitate de a salva de la un pericol grav si iminent un bun al sau sau al altuia, persoana sa sau a altuia ori un interes public

in art 45 alin (2) C.pen. se prevede ca nu se considera in stare de necesitate persoana care in momentul in care a actionat putea sau trebuia sa isi dea seama ca procedand in acest mod va cauza o paguba mult mai mare decat cea care s-ar fi produs initial

in ceea ce priveste exercitarea unui drept, in dreptul mediului se considera ca niciun drept subiectiv al niciunei persoane nu poate fi considerat a fi exercitat potrivit scopului si finalitatii sale de vreme ce mediul inconjurator a fost prejudiciat

Prejudiciul (dauna ecologica)

in dreptul mediului pt prejudiciu se foloseste termenul de "dauna ecologica" prin care se intelege atat:

      prejudiciul suferit de om si de bunurile sale, cat si

      prejudiciul adus mediului sau diferitelor componente ale acestuia

si in dr mediului prejudiciul trebuie sa fie considerat cert si actual

spre deosebire insa de dreptul civil se considera actual si prejudiciul viitor :

daca este sigur ca se va produce si

sunt suficiente elemente pt a-i determina intinderea

daca in dreptul civil exista principiul reparatiunii in natura si numai in sbsidiar prin echivalent banesc, in dr mediului principiul reparatiunii in natura nu poate fi aplicat pt ca daunele aduse mediului sau componentelor de mediu au caracter ireversibil, fapt pt care se recurge la stabilirea unei sume de bani care rareori acopera integralitatea prejudiciului adus mediului

Raportul de cauzalitate

in dr mediului este si mai greu de stabilit deoarece de cele mai multe ori cauzele interfereaza cu o multitudine de conditii care pot accelera sau intarzia producerea efectelor

Culpa

si in dr mediului exista raspunderea subiectiva bazata pe culpa, doar ca proba culpei este foarte greu de realizat

trebuie si in dr mediului ca autorul sa aiba capacitate civila delictuala

Raspunderea civila (OUG 195/2005);

Raspunderea civila:

Conform OUG 195/2005- notiunea de raspundere civila sugereaza ideea de sanctiune/reparatie.

= raportul social sanctionat juridic pe baza caruia o persoana se afla in relatie de obligatie fata de alta persoana careia ii datoreaza satisfacerea/repararea prejudiciului ce l-a cauzat.

- in Dr.Mediului, temeiul juridic al raspunderii pentru prejudiciul cauzat mediului se afla in primul rand in legea. prot. med. si in OUG 68/2007- raspunderea de mediu,

OUG 195/2005 reglementeaza:

          principiile actiunii preventive,al utilizarii durabile a resurselor naturale;

          principiul poluatorul plateste, precum si

          obligatiile juridice privind protectia resurselor naturale, a atmosferei, apei, solului, asezarilor umane, etc.

Incalcarea oricarei obligatii poate cauza prejudicii insemnate, atragand rasp. jurid. a celor vinovati.

OUG 195 stabileste principiile caracteristice obligatiei raspunderii pentru prejudiciul adus mediului si prevede raspunderea solidara in cazul pluralitatii de autori

Conform Legii., art 95(2), in mod exceptional raspunderea poate fi si subiectiva., cu precizari pentru prejudiciile cauzate speciilor protejate si habitatelor nationale, conform reglementarilor specifice.

OUG defineste PREJUDICIUL = efectul cuantificabil in cost al daunelor asupra sanatatii oamenilor, bunurilor sau mediului, provocat prin poluanti, activitati daunatoare ori dezastre;

Raspunderea civila subiectiva si obiectiva in dreptul mediului;

Pana la aparitia vechii legi a mediului,137/2005, dat fiind faptul ca proba culpei e greu de facut,mai ales in cazul prejudiciului produs prin poluare ,in lit juridica s-a mers pe ideea ca un prej adus mediului se poate datora si viciului ascuns al lucrului,de care cel ce foloseste nu avea cunostinta.

s-au interpretat dispozitiile art 1000 alin(1)C Civ ca fiind o raspundere obiectiva si aplicabila domeniului.

Aceasta solutie garanteaza intr-o masura mai mare ,in conditii de proba mai putin mai putin dificile ,dreptul la despagubire al persoanei prejudiciate.

Dovada tb facuta in sensul ca activitatea celui chemat sa raspunda i-a creat reclam un prejudiciu.

Paratul se poate exonera de rasp facand dovada fortei majore,faptei tertului sau culpei reclam.

L 137/1995 a consacrat expres principiul raspunderii obiective pt prej aduse ,principiu pastrat si in reglem actuala: OUG 195/2005.

Rasp subiectiva se aplica rar,cu caracter de exceptie,victima trebuind sa dovedeasca pe langa fapta ilicita,prej si raportul de cauzalitate si culpa celui care e chemat sa raspunda.

Raspunderea delictuala rezultata din tulburarile aduse starii de vecinatate si raspunderea delictuala reglementata de art.1000 alin.(3), C.civ.pentru prejudiciile aduse mediului;

Plecand de la adevarul ca viata si societatea impun si suportarea unor inconveniente asa-zise normale ,care decurg din starea de vecinatate,ca exista o serie de poluari si daune admisibile pana la o anumita limita,doctrina si practica au considerat ca atunci cand aceste limite sunt depasite se naste dreptul la reparatie ,prin institutia raspunderii civile delictuale.

Dreptul la despagubire se fundam dpdv juridic pe dreptul fiecaruia de a nu fi privat in tot sau in parte ,de valoarea unui bun sau a unei situatii si de avantajele pe care le poate avea aici si deci NU pe conduita autorului daunei.

Obligatiile speciale de vecinatate au ca scop:

     mai intai,de a evita consecintele daunatoare ale vecinatatii ,iar apoi,

     in caz ca ele s-au produs ,de a repara daunele respective.

Natura jur a rel de vecinatate este cea a servitutilor naturale si legale.

In lit jur s-a sustinut ,in leg cu servitutile,ca acestea nu sunt in fond servituti propriu-zise,ci un nr de obligatii juste impuse prop pe cale naturala sau legala,ca reguli de buna vecinatate.

Ele sunt limitari ale dr de prop care deriva din raporturile firesti de buna vecinatate si se aplica oricarui fel de drept de prop.

Raspunderea reglementata de art 1000 alin (3) C Civ pt prejudiciile aduse mediului

in literatura juridica exista o opinie potrivit careia raspunderea comitentului pt faptele prepusului prin care le aduc prejudicii tertilor trebuie sa fie o raspundere subiectiva pt ca in caz contrar, comitentul ar suferi daune multi mai mari, neputandu-se intoarce cu o actiune in regres in toate situatiile impotriva prepusului sau pentru a recupera depagubirile platite tertului

aceasta deoarece potrivit art 102 C muncii angajatii nu raspund pt daunele produse tertilor din vina si in legatura cu munca lor si nici pt cele care depasesc limitele legale

contrar acestei opinii, majoritatea autorilor si practica juridice au considerat ca prin art 1000 alin (3) Cciv s-a creat o prezumtie de raspundere a comitentului in solidar cu prepusul sau pt paguba cauzata tertului

aceasta cu atat mai mult cu cat comitentul isi asuma de la inceput riscul . ales si in cele mai multe situatii are obligatia sa incheie un contract de asigurare sau sa instituie o alta garantie prin care victima sa poata fi despagubita

Raspunderea de mediu reglementata de L 68/2007 sub aspectul elementelor constitutive;

Legea 68/2007 transpune si reglementeaza integral directiva Comunitatii Europene CE 2004/35.

Natura juridica complexa a dreptului mediului si caracterul sau interdisciplinar se regasesc si in principiile raspundeii juridice referitoare la peventia si repararea prejudiciului asupra mediului.

Raspunderea specifica acestei ramuri de drept care, avand la baza principiile sale specifice, imbina elementele de dreptul mediului cu elementele de drept administrativ si drept civil.

Elementele de drept administrativ decurg din :

      consacrarea expresa a legii protectiei mediului

      este un obiectiv de interes public major, de unde rezulta ca masurile reparatorii si evaluarea caracterelor semnificative ale prejudiciului trebuie sa se faca in mod unilateral de catre autoritatile administrasiei publice pentru protectia mediului; deciziiile acestor autoritati in domeniul preventiei si a repararii prejudiciului pot fi atacate conform procedurii specifice contenciosului

      nerespectarea obligatiilor de catre operatorii economici in legatura cu prevenirea/limitarea prejudiciului asupra mediului, precum si nerespectarea de catre autoritatile competente pentru protectia mediului a obligatiilor privind furnizarea de informatii operatorului despre orice amenintare iminenta cu un prejudiciu asupra mediului si a altor obligatii legate de aceasta se sanctioneaza cu amenda contraventionala

Elementele de drept civil :

raspunderea operatorilor economici pentru prejudiciile de mediu poate fi fie o:

        raspundere obiectiva, fie

        una subiectiva in conditiile legii.

E important ca la baza instituirii si functionarii acestei raspunderi stau:

      principiile dreptului mediului,

      principiile dezvoltarii durabile,

      principiile actiunii preventive,

      principiile conservarii biodiversitatii si a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural si

      principiul poluatorul plateste.

Conditii necesare pentru existenta raspunderii

1. Desfasurarea unei activitati permise de lege care implica riscul cauzarii de prejudicii mediului

OUG 68/2007 se aplica:

a)      prejudiciilor asupra mediului cauzat oricarui tip de activitate profesionala expres mentionata in anexa 3 si oricaror amenintari iminente cu un astfel de prejudiciu determinat de oricare dinaceste activitati.

b)      prejudiciului asupra speciilor si habitatelor naturale protejate si oricarei amenintari iminente cu un astfel de prejudiciu, cauzat de orice activitate profesionala, alta decat cele prevazute in anexa nr.3, ori de cate ori operatorul actioneaza cu intentie sau din culpa

=> prejudiciul adus mediului echivalent cu orice tip activitate profesionala publica sau privata, profit/nonprofit, desfasurata in cadrul unei activitati economice, afaceri/intreprinderi, care conform anexei 3, face obiectul procedurii de autorizare integrata de mediu, conform OUG 152/2005 priv prevenirea si controlul integr al poluarii:

activitatile de gestionare a deseurilor

toate activitatile referitoare la evacuarile in apele interioare de suprafata si in apele subterane a poluantilor

producerea, depizitarea, eliberarea in mediu si transportul pe amplasament a:

      substantelor si preparatelor periculoase

      produselor de protectie a plantelor si

      produselor biocide

In toate aceste situatii, raspunderea este obiectiva!

OUG 68/2007 are in vedere si prejudiciile aduse speciilor si habitatelor naturale protejate si amenintarilor iminente cu astfel de prejudicii cauzate de orice activitate umana, alta decat cele prevazute in anexa 3, daca operatorul actioneaza cu intentie/din culpa. Aceasta este o raspundere subiectiva.

OUG 68/2007 se aplica nu numai pentru prejudiciile actuale, ci si in cazurile amenintarii iminente cu producerea unor astfel de prejudicii.

OUG nu da personelor fizice sau juridice de drept privat dreptul la compensatie pentru prejudiciile asupra mediului/a amenintarii cu un astfel de prejudiciu, urmand sa se aplice acestor situatii dreptul comun.

OUG se aplica fara sa aduca atingere legislatiei comunitare si nationale care reglementeaza mai sever desfasurarea oricaror activitati care intra sub incidenta reglementarilor care prevad reguli in cazul conflictelor de jurisdictie.

OUG 68/2007 nu are o aplicabilitate generala (unele activtati sunt excluse din domeniul acesteia). Astfel, art. 4 - nu se aplica prejudiciul asupra mediului/amenintarea cu un astfel de prejudiciu produs de:

a)      actiuni cu caracter de conflict armat, ostilitati, razboi civil, insurectie

b)      un fenomen natural catastrofal inevitabil si insuportabil

c)      un incident pentru care raspunderea/compensarea e reglementata de una din conventiile internationale prevazute in anexa 4

d)      riscurile nucleare/amenintarea cu riscuri nucleare, activitati ce intra sub incidenta tratatului CEEA

e)      activitati al caror scop principal il reprezinta apararea nationala/securitatea internationala ori al caror scop e apararea impotriva dezastrelor naturale

f)        utilizarea in scopuri agricole a namolului provenit din statiile de epurare a apelor uzate urbane

g)      o emisie/eveniment/incident care a avut loc inainte de 30 aprilie 2007, pe 30 aprilie 2007 sau dupa 30 aprilie 2007, produs in urma unei emisii/eveniment/incident care a avut loc cu cel mult 30 de ani in urma.

2. Producerea unui prejudiciu

OUG 68/2007 - "prejudiciu general" - o schimbare negativa masurabila a unei resurse naturale/o deteriorare masurabila a unui serviciu legat de resursele naturale ce poate surveni direct sau indirect.

Definitia prejudiciului include:

      schimbarea negativa masurabila a uneiresurse naturale si

      deteriorarea masurabila a unui serviciu al resurselor naturale.

"prejudiciu asupra mediului":

a) prejudiciul asupra speciilor si habitatelor naturale protejate - oricare prejudiciu care are efecte semnificative negative asupra atingerii/mentinerii unei stari favorabile de conservare a unor astfel de specii si habitate;

Caracterul seminificativ al acestor efecte se evalueaza in raport cu stadiul conservarii la momentul producerii prejudiciilor cu serviciile furnizate de activ pe care ele oofera speciilor si habitatelor.

b) prejudiciul asupra apelor - orice prejudiciu care are efecte adverse semnificative asupra starii ecologice, chimice si/sau cantitatii sau al potentialului ecologic al apelor;

c) prejudiciul asupra solului - orice contaminare a solului care prezinta risc semnificativ pentru sanatatea umana afectata negativ ca rezultat al introducerii directe/indirecte a unor substante/preparate/microroganisme in sol si subsol;

Repararea prejudiciului adus speciilor si apelor se face prin readucerea lor la starea initiala printr-o reparare:

      primara

      complementara

      compensatorie

Scopul repararii primare: readucerea la o stare initiala sau o stare apropiata de aceasta. Cand nu mai e posibil acest lucru, se recurge la reparatia complementara, al carei scop e de a furniza un nivel al resurselor naturale/serviciilor intr-un sistem similar cu cel ce ar fi fost furnizat daca situl prejudiciat ar fi revenit la starea lui initiala. Repararea compensatorie are ca scop a compensa pierderile interimare ale resurselor pana la refacerea acestora.

3. Raportul de cauzalitate intre activitate si prejudiciu

Acesta este mentionat in preambulul directivei - "nu toate felurile de daune de mediu pot fi reparate prin mijloacele mecanismului raspunderii".

E necesar sa se stabileasca o legatura de cauzalitate intre dauna si poluatorul/poluatorii identificati.

Din acest motiv, raspunderea de mediu nu e un instrument juridic corespunzator in cazul poluarii extinse, cu caracter difuz, unde nu e posibil sa se stabileasca legatura de cauzalitate dintre efectele negative asupra mediului si actiunile/inactiunile unor actori individuali

Raspunderea civila in materie de daune nucleare;

-in cf cu prevederile Conventiei de la Paris asupra raspunderii in domeniul energeiei nucleare din 1960,ale Conventiei de la Viena privind rasp civila pentru daune nucleare din 1963 si a Amendamentului adus la Paris in 1988 ,document ratificat de Rom prin L 106/1992, a fost adoptata L 703/2001 ,privind rasp civila pt daune nucleare.

-Potrivit art 3 din L 703/2001:

prin dauna nucleara se intelege:

Orice deces sau orice ranire

Orice pierdere sau orice deteriorare a unui bun

Orice pierdere economica care rezulta dintr-o dauna la care s-a facut referire la la pct 1 si 2 neinclusa in aceste prevederi ,daca e suferita de o persoana indreptatita sa ceara despagubiri in ceea ce priv o astfel de pierdere.

Costul masurilor de refacere a mediului inconjurator deteriorat in urma producerii unui accident nuclear

Orice pierdere a veniturilor care deriva dintr-un deces economic fata de orice utilizare a mediului inconjurator,datorita deteriorarii semnificative a mediului si dc nu e inclusa la pct 2 .

Costul masurilor preventive si orice pierderi sau daune cauzate de astfel de masuri.

Orice alta dauna economica,alta decat cea cauzata de degradarea mediului ,daca este admisa si de legislatia privind raspunderea civila a instantei competente.

accident nuclear: orice fapt sau succesiune de fapte care,avand acceasi origine,cauzeaza o dauna nucleara sau o amenintare iminenta cu producerea unui astfel de daune.

Potrivit art 3 lit d) din 703/2001,privind raspunderea civila pentru daune nucleare

In cazul in care daunele nucleare antreneaza rasp mai multor operatori si nu se poate det cu certit partea de dauna imputabila fiecaruia dintre acestia:

Raspund toti solidar si integral pentru dauna nucleara.

Daca mai multe instalatii nucleare ,apartinand aceluiasi operator sunt implicate intr-un accident nuclear,operat raspund pt fiecare instalatie implicata pana la concurenta cunatumului care ii este aplicabil in cond prev de lege.(?)

Daca dauna nucleara este rezultatul direc si nemijlocit al unui act de terorism din domeniul nuclear ,raspunde statul,despag urmand a fi suportata de catre acesta din fondurile publice.

Operatorul este exonerat de raspundere in temeiul legii,dc dauna nucleara este rezultatul unor acte de conflict armat ,razboi civil,insurectie, a unui fenomen catastrofal natural sau se datoreaza total sau partial neglijentei victimei care a omis sa actioneze sau a actionat gresit.

Raspunderea civila a operatorului este acoperita printr-un cont de asigurare sau o garantie financiara,incheiata in cong legii 703 si a legislatiei ce o completeaza.

Valoarea contr de asigurare sau a garantiei financiare este stab pana la concurenta sunmei de 300 mil $ ,echivalenta in lei,pt fiec instalatie nucleara care apartine aceluiasi operator.

In limita sumei platite victimelor cu titlu de despagubire,operatorul are ac in regres in urm situatii:

At cand existenta dr de regres a fost expres prev intr-un contract scris.

At cand accidentul nuclear este rezultatul unei actiuni sau omisiuni sav cu intentia de a cauza o dauna nucleara

de asem se prevede dr la actiunea in regres si pt stat in vederea recuperarii sumei platite ca despag din fondurile publice.

act in despagubire se prescrie in termen de 10 ani de la data prod accidentului nuclear si a cun persoanei responsabile

Pt ca efectele accidentului nuclear sunt nelimitae in timp si practic inca necun, legiuit a creat o exceptie de la aplicarea acestui term,prevazand ca o astfel de actiune poate fi introd si dupa expirarea termenului de 10 ani dc:

     Victima dovedeste ca prejudiciul initial s-a marit sau au aparut prejudicii noi,datorate aceluiasi accident nuclear produs inauntrul ter de 10 ani si pt care a fost deja depasgubita.

Raspunderea delictuala a producatorilor pentru produsele defectuoase calitativ;

    Reglem de L240/2004 priv rasp producatorilor pt produsele defectuoase calitativ

    Cf acestei legi prin producator se intelege:

Fabricantul unui produs finit ,al unei materii prime sau a unei parti componente a produsului

Orice pers care se prezinta ca producator pt faptul ca isi inscrie pe produs numele ,marca sau un alt semn distinctiv

Orice persoana care importa un produs din comunit europeana in ved vanzarii,inchirierii sau alte forme de comercializare.

    Paguba: prejudiciu cauzat prin moartea sau vatamarea integrit corporale sau a integritatii unei persoane.

    Produs: orice bun mobil chiar daca e incorporat intr-un alt bun mobil sau imobil,inclusiv energia electrica

    Produsul este cu defecte daca nu ofera siguranta la care pers este indreptatita sa se astepte tinand seama de toate circumstantele.

    Potrivit L240, rasp producatorilor este obiectiva,dar ea se deosebeste de rasp obiectiva din dr comun printr-o serie de particularitati:

Producator rasp atat pt prej actual cat si pt prej viitor,cauzat de defectul produsului sau.

Producatorul este tinut sa rasp si in sit in care paguba este rezultatul cumulat al defectului produsului cu actiunea/omisiunea unei terte persoane.

Raspunderea e solidara

     Fundamentul raspunderii producatorului este prezumtia de rapsundere.

     Cauzele exoneratoare de raspundere sunt specifice acestui domeniu:

I. Producatorul dovedeste ca nu este el cel care a pus produsul in circulatie

II. In fct de imprejurari,defectul care a generat paguba nu a existat la data punerii produsului in circulatie sau a aparut ulterior acestei date dintr-o cauza care nu ii este imputabila

III. Produsul nu a fost fabricat pt a fi comercializat.

IV. Defectul se datoreaza respectarii de catre producator a unor cond obligatorii impuse prin reglem emise de autorit competenta

V. Nivelul cunostintelor stiintifice si tehnice existente la data punerii produsului in circulatie nu i-au permis producatorului depistarea defectului.

VI. Defectul se datoreaza nerespectarii de catre consumator a instructiunilor de utlizare care insotesc produsul

Raspunderea producatorului poate fi inlaturata sau limitata de instanta competenta in sit in care paguba se datoreaza atat defectului produsului cat si culpa persoanei vatamate sau altei pers pt care producatorul nu e tinut a raspunde.

Raspunderea pentru daunele aduse de animalele salbatice special protejate;

L407/2006-legea vanatorii si a fondului cinegetic

Pt daunele produse de vanatul din speciile special protejat rasp autorit publica centrala care rasp de sivlicultura ,in masura in care persoana prejudiciata dovedeste ca:

ea a luat toate masurile pentru pt evitarea producerii unei astfel de fapte

autorit publica centrala care raps de silvicultura nu si-a indepl oblig ce ii reveneau in ac domeniu culpa MMDD

Particularitatile raspunderii contraventionale in dreptul mediului;

In cf cu legea, sanct contrav pot fi:

I. Principale:

Avertismentul

Amenda contrav

Obligarea contravenientului la prestarea unei activ in folosul comunit

II . Complementare

1.) confiscarea bunurilor rezultate sau folosite in savarsirea acelei contraventii

2.) anularea avizului/acordului de exercitare a activit

3.)inchiderea unitatii.

Blocarea contului bancar

Suspendarea activitatii agentului economic

Retragerea avizulu sau a licentei pt desfasurarea unei anumite activit

In dr mediului,avand in vedere importanta ob protejat ,consideram aceste incalcari ca fiind incalcari ecologice

Sanctiunile aplicate sunt sanct specifice de dr al mediului care atrag atat rasp persoanelor fizice cat si jur(care isi au sediul in Rom)

Sanctiunile contraventionale

Sunt prev in OUG 195/2005

Contine contraventii de la regimul actelor de reglem, ale subst periculoase ,al deseurilor de orice fel ,de la regimul desfasurarii activ nucleare,de la regulile privind protectia atmosferei ,a apei si a ecosist acvatice , a solului si a ecosist terestre si pana la protectia asezarilor umane si a sanat oamenilor.

Ac sunt completate de reglem specifice cuprinse in fiecare act normativ care se refera la protectia diferitilor factori de mediu.

Probl

Prescriptia ca o cauza ce inlatura rasp contrav cu cele 2 efecte ale sale:

Prescriptia aplicarii sanct contraventionale

Prescriptia aplicabila executarii sanct contrav

OUG 2/2001 prevede ca aplicarea sanct contrav se prescrie in termen de 6 luni de la data sav faptei

In cazul contraventiilor continue se va prescrie in in termen de 6 luni de la data constatarii faptei.

In dr mediului,prescriptia termenului de aplicare a sanct este de 30 de zile de la data la care agentul constatator a constatat abaterea contraventionala si pers vinovata.

Dc exista un termen de prescriptie in ceea ce priveste aplicarea sactiunii contrav ,cu priv la executarea ei nici legea nu prevede prot mediuliului si nici legile speciale care o completeaza nu prevad vreun termen de PE.

S-ar putea crede ca s-a creat o exceptie de la prevederile legii contraventionale,dar in realitate neprevederea unui astfel de termen in legisl de mediu face posibila aplicarea termenului prev in OUG 2/2001.

Raspunderea penala in dr.med

    Se inscrie in rasp infractionale ,specificul angajarii ei in ac domeniu fiind dat de natura obiectului ocrotit de lege ,a carui atingere a fost adusa printr-o fapta cu un pericol social ridicat ,prevazuta si pedepsita penal.

Clasificare:

    Dpdv al subiectului:

Infract cu subiect simplu

Infract cu sub calificat at cand agentul infractor a avut o anum calit in dom protectiei mediului sau anum oblig specifice de indeplin pe care le-a incalcat printr-o fapta infractionala

    Sub aspectul laturii subiective

Sav cu intentie

Sav din culpa

    Dpdv al laturii obiective

Marea majoritate sunt:

Actiuni poluante

Act nepoluante de natura fizica care distrug ecosist natural

    Dpdv al obiectului

Infract ecologice la adresa factorilor biotici ai mediului

Infract ecologice la adresa factorilor abiotici ai mediului

C Pen incrimineaza un art 302² efectuarea operat de import de deseuri sau de reziduuri de de orice natura,periculoase pt sanatatea populatiei si pentru mediul inconjurator,precum si introducerea sau tranzitarea pe terit tarii noastre fara..

Art 311: infectarea prin orice mijloace a surselor sau retelelor de apa ,daca este daunatoare sanatatii umane sau animalelor.

Art 312: Producerea,detinerea sau orice alte operatiuni privind produsele si substantele stupefiante ,cultivarea in scop de prelucrare a plantelor care contin stupefiante,fara drept

Prevederile C Pen in materie infract sunt completate de cele cuprinse in L prot mediului si in reglem speciale care o completeaza.