Elaborarea unui program de monitorizare a mediului

Elaborarea unui program de monitorizare a mediului

Pentru elaborarea unui program de monitorizare a mediului este necesara stabilirea clara a obiectivelor si sarcinilor specifice sistemului de monitorizare, a parametrilor monitorizati, a numarului si amplasarii statiilor de monitorizare precum si a frecventei si duratei programului de masuratori.

Un program de monitorizare a mediului relativ la un proiect antropic (constructia si exploatarea diverselor obiective industriale, civile, cai de comunicatii, etc.) presupune o localizare spatiala si temporala bine definita si este o etapa obligatorie la realizarea studiilor de impact asupra mediului inconjurator.

In ceea ce priveste localizarea spatiala, aceasta consta in delimitarea ariei de interes influentata de proiectul antropic ce este analizat sau pentru care se doreste evaluarea calitatii componentilor de mediu. In ceea ce priveste localizarea temporala, se pot distinge urmatoarele situatii:

Ø     monitorizarea mediului intr-o arie de interes pentru evaluarea calitatii mediului la un moment dat precum si pentru identificarea si cuantificarea surselor de poluare;

Ø     monitorizarea mediului intr-o arie de interes pentru evaluarea calitatii mediului inconjurator inainte de demararea unui proiect antropic;

Ø     monitorizarea mediului intr-o arie de interes pentru evaluarea calitatii mediului inconjurator pe parcursul realizarii unui proiect antropic;

Ø     monitorizarea mediului intr-o arie de interes pentru evaluarea calitatii mediului inconjurator dupa intrarea in exploatare a unui proiect antropic;

Ø     monitorizarea mediului intr-o arie de interes pentru evaluarea calitatii mediului inconjurator la dezafectarea unui proiect antropic;

Ø     monitorizarea mediului intr-o arie de interes pentru evaluarea calitatii mediului inconjurator dupa reabilitarea ariei de interes;

Ø     monitorizarea mediului intr-o arie de interes in situatii de criza (cutremure, alunecari de teren, uragane, tornade, cicloane, seceta, etc.);

Un sistem de monitorizare a mediului trebuie privit deci ca un tot unitar format din totalitatea echipamentelor si toate operatiile si procedurile relative la colectarea, stocarea, prelucrarea si interpretarea datelor in vederea obtinerii informatiilor necesare descrierii calitatii mediului, estimarii efectelor proiectelor antropice asupra mediului precum si verificarii si controlului mediului inconjurator.

Sistemul de monitorizare poate utiliza date si informatii deja existente sau achizitionate pentru alte scopuri si/sau poate necesita definirea de date ce nu sunt disponibile si a modalitatilor specifice de achizitionare a acestora. Deci sistemul de monitorizare se poate articula prin intermediul:

coordonarii structurii si utilizarea datelor deja existente;

proiectarea si realizarea de retele specifice de monitorizare;

organizarea de campanii periodice de achizitie si de actualizare a datelor;

organizarea de campanii de masuratori ad-hoc in corelatie cu exigentele specifice de moment;

instituirea de comisii de experti pentru realizarea estimarilor de tip calitativ.

In liniile sale esentiale, metodologia pentru realizarea unui sistem de monitorizare pentru evaluarea impactului asupra mediului, cum a fost definit anterior, se desfasoara in trei faze.

Prima faza a metodologiei o constituie analiza proiectului pentru care se intentioneaza evaluarea impactului asupra mediului in vederea identificarii parametrilor ce trebuiesc masurati si a datelor ce trebuiesc achizitionate.

A doua faza o constituie individualizarea datelor a caror achizitie este asigurata de retele sau sisteme operative in ariile de interes ce pot apartine administratiei publice sau a altor subiecti (RENEL, institute de cercetare, etc); verificarea posibilitatii de utilizare a acestor date, atat din punct de vedere tehnic cat si organizatoric precum si individualizarea acelor date pentru care este necesara organizarea achizitiei prin realizarea structurilor aferente de achizitie.

Cea de-a treia faza este aceea a activitatii cu adevarat specifice unui sistem de monitorizare, ce trebuie sa furnizeze informatiile necesare :

à        pentru redactarea studiilor de impact asupra mediului inconjurator (chiar prin intermediul utilizarii unor modele predictive);

à        pentru verificarea, in diverse faze (constructie, exploatare, etc.), a parametrilor proiectului si a perturbatiilor relative ale mediului (nivelul emisiilor poluante, nivelul emisiilor sonore, etc.);

à        pentru controlul, chiar in diverse faze, ale efectelor asupra componentilor mediului si deci chiar a eficacitatii masurilor de mitigatie (diminiuare a efcetelor negative asupra mediului prin inlocuirea retehnologizare) prevazute.

ANALIZA PROIECTULUI

Constituie prima faza a metodologiei de realizare a unui sistem de monitorizare a proiectului antropic pentru care se intentioneaza realizarea evaluarii impactului asupra mediului inconjurator. Proiectele ce pot face obiectul evaluarii impactului asupra mediului inconjurator sunt toate acelea care pot produce un impact ambiental relevant dar, tinand cont de competentele regionale specifice in acest sector, se face referire la urmatoarele categorii de obiective:

-aeroport

-depozite de deseuri (gropi de gunoi)

-incineratoare

-mari obiective urbane

-zone industriale

-cai de comunicatii importante

Fiecare proiect poate fi subdivizat, acolo unde se constata aceasta necesitate, in mai multe actiuni relevante, intelegand prin aceasta constructii sau ansamble functionale ale proiectului pentru care este posibila definirea unor impacturi specifice si "autonome".

Fiecare obiectiv prezinta caracteristici proprii atat din punct de vedere al ciclului de realizare si a activitatii proiectului cat si in ceea ce priveste impacturile. Modalitatile de interactiune cu mediul inconjurator sunt in parte comune diverselor categorii de proiecte. Din acest motiv, a fost intocmita o lista de posibili "factori cauzali" (cauze de perturbare a mediului inconjurator), intelegand prin acest termen acele actiuni care sunt direct asociabile cu o modificare a conditiilor de mediu.

Fiecare proiect implica in mod evident mai multi factori cauzali, in sensul ca pot cuprinde diverse modalitati de interactiune cu diversii componenti ai mediului inconjurator. O lista de posibili factori cauzali ar putea fi urmatoarea:

emisii de macropoluanti atmosferici

emisii de micropoluanti atmosferici

emisii radioactive

zgomote (emisii sonore)

consum de apa

deversare de ape uzate (poluate)

inundarea suprafetelor

ocuparea solului

impermeabilizarea solului

circulatia autovehiculelor (trafic auto)

Dupa cum s-a precizat deja, fiecarui proiect, sau eventual fiecarei actiuni relevante ii pot corespunde diversi factori cauzali. Este posibila construirea unei matrici care are ca linii lista proiectelor sau actiunilor relevante luate in considerare iar pe coloane lista tuturor posibililor factori cauzali individuali.

Existenta unei relatii intre o actiune relevanta si un factor cauzal este pusa in evidenta prin marcarea celulei de la intersectia liniei ce reprezinta proiectul cu coloana corespunzatoare factorului cauzal. Aceasta intersectie poate fi marcata in diverse moduri in concordanta cu semnificativitatea relatiei ce se reprezinta, ce poate fi considerata sigura (S), probabila (P), putin probabila adica incerta (I) sau nula.

Un exemplu de relatie sigura si semnificativa este cazul unui aeroport (proiectul) ce implica emisii de micro si macropoluanti atmosferici (factori cauzali aferenti). In mod analog, factorul cauzal constituit din ape uzate (poluate) rezultate in exploatarea unei aerogari este prezent, dar cu o semnificativitate probabil inferioara cazului precedent (datorata existentei foarte probabile a instalatiilor de epurare a apelor uzate).

Intersectia dintre proiectul aeroport, compus din mai multe interventii relevante (autogara, infrastructuri rutiere si feroviare,etc.) si emisiunile de poluanti atmosferici va fi deci marcata de o relatie mai puternica decit aceea dintre aeroport si factorul cauzal ape uzate (poluate).

Consideratii similare este posibil sa fie facute pentru alte intersectii.

In tabelul 7 este infatisata o matrice de tipul descris anterior cu interventiile relevante (linii) si factorii cauzali (coloane) ce este completata cu o definire exemplificativa a relatiilor (cu grade diferite de intensitate) intre linii si coloane.

Tabel.7.Asocierea intre lista de proiecte (actiuni relevante) si lista factorilor cauzali (matricea A)

In acest moment se poate introduce o a treia dimensiune a problemei, constituita din componentii ambientali.

In fapt se poate individualiza o posibila relatie intre factorii cauzali deja definiti si diversii componenti ambientali. O lista a componentilor ambientali ce este oportun a fi luati in considerare este urmatoarea:

calitatea aerului

microclimatul

apele de suprafata

apele subterane

fauna

flora

ecosistemele

solul

litosfera

nivelul de zgomot

radiatiile

peisajul

Este posibila construirea ulterioara a unei matrici ce are ca si coloane factorii cauzali iar ca linii componentii ambientali. Si in acest caz intersectia liniilor cu coloanele poate fi marcata cu un simbol care sa indice probabilitatea unei relatii semnificative.

Semnificatia relatiilor revelate in aceasta a doua matrice este probabilitatea unui impact semnificativ din partea oricarui factor cauzal individual asupra diversilor componenti ambientali.

Tabelul 8 contine o definire exemplificativa a relatiilor ce pot fi individualizate intre factorii cauzali si componentii ambientali (matricea B).

Individualizarea unui proiect inseamna punerea in evidenta a unei linii a matricei A, a carei celule reprezinta probabilitatea de activare in mod semnificativ a diversilor factori cauzali; factorii cauzali constituind la rindul lor coloane ale matricii B, a carei celule reprezinta probabilitatea de impact semnificativ asupra componentilor ambientali. Probabilitatea de impact a unui proiect particular asupra diversilor componenti este data de o combinatie dintre probabilitatea de activare a factorilor cauzali si probabilitatea ca acestia sa genereze un impact semnificativ.

In cazul fiecarui proiect se poate deci obtine din matricile A si B o a treia matrice, Cp, ce are aceleasi dimensiuni ca matricea B ( rinduri: componentii ambientali; coloane: factorii cauzali) dar a carei celule contin o combinatie a probabilitatii continuta in celula corespunzatoare din matricea B cu probabilitatea continuta in linia corespunzatoare proiectului analizat din matricea A.

Tabel 8. Asocierea intre lista factorilor cauzali si lista componentiilor ambientali(matricea B)

NOTA: Relatiile dintre diversii factori cauzali si ambientul socio-economic, ce este afisat in tabel pentru ca acesta sa apara complet, trebuie tratate intr-un mod agregat si calitativ.

Matricea Cp, relativa la proiectul de tipul p, ajunge astfel sa produca o confirmare sau o marginalizare a necesitatii de monitorizare ce se distinge din simpla relatie intre proiecte si factorii cauzali.Regula propusa pentru combinarea probabilitatilor este ilustrata in tabelul 9.

Tabelul 9. Regulile pentru definirea asocierilor intre interactiunile matricilor

Se constata ca vin intarite perechile de probabilitati puternice (individualizind o corespondenta probabila puternica ce solicita monitorizare), sunt anulate unele celule in care cel putin un factor este nul (absenta problemei sau absenta sensibilitatii unui component ambiental la un factor cauzal) respectiv cu o cerinta slaba de monitorizare o pereche de probabilitati slabe.

In tabelul 10 este aratat modul in care se obtine din matricele A si B matricea Cp relativa la tipul de proiect "aeroport".

O specificare ulterioara ce este necesara cind se vorbeste de monitorizarea mediului este constituita din caracterizarea ariei teritoriale analizate. Este necesara in fapt specificarea gradului de sensibilitate si/sau vulnerabilitate a ariei analizate in raport cu componentii ambientali.

Se poate exemplifica cazul cind proiectul reliefeaza prezenta factorilor cauzali in masura sa influenteze notabil fauna silvica dar aceasta interactiune de tip puternic se poate sa nu fie confirmata (in sensul necesitatii monitorizarii) in ariile teritoriale in care aceasta componenta ambientala nu este semnificativa (de ex. in zonele urbane,tertiare sau industriale).

Tabelul 10. Interactiunea dintre matricea A "proiect aeroport" si matricea B ( matricea Cp)

Pentru a tine cont de acest aspect este necesara efectuarea a doua operatii:

- prima consta in individualizarea fizica a ariei potential interesate de impacturi asupra diverselor componente ambientale;

- a doua consta in clasificarea ariei in diverse tipologii cu diverse prioritati in ceea ce priveste necesitatea monitorizarii componentelor ambientale.

Factorii cauzali sunt de regula localizati: emisii de poluanti sau de zgomote, utilizarea apei,etc. avind puncte, linii sau arii definite. Daca un rind al matricei Cp (adica o componenta ambientala) prezinta una sau mai multe celule cu probabilitati de impact semnificativ apare necesitatea conturarii ariei potential interesate de impactul asupra acelei componente.

In acelasi scop se pot folosi modele simple (chiar calitative) impreuna cu o cartografie tematica. De exemplu aria potential interesata de zgomotul produs de un drum (presupus liniar) poate fi individualizata de o fisie cu o latime variabila de-a lungul traseului prevazut; aria interesata de efectele unui consum al resurselor hidrologice va fi aceea relativa la stratele acvifere; in timp ce, pentru identificarea ariei potential interesate de emisiile de poluanti atmosferici este necesara o cunoastere a fenomenelor meteorologice.

Aria globala potential interesata de cel putin unul dintre impacturile proiectului este data de reuniunea tuturor ariilor astfel individualizate. Suprapunind aceasta arie peste harta de utilizare a solului ea se poate imparti in subregiuni ce apartin tipologiilor diverse.

O lista de posibile tipologii este urmatoarea:

- centre istorice

- arii metropolitane

- arii urbanizate

- arii preponderent agricole

- arii industriale

- arii tertiare

- arii naturale

- arii montane

- arii lacustre si fluviale.

Este posibila definirea unei matrici D, ale carei coloane sunt tipologii de arii iar liniile sunt componenti ambientali.

In tabelul 11 este prezentata matricea astfel definita, completata cu vulnerabilitatea (sigura, probabila, putin probabila sau nula) particularizata pentru diverse tipologii de arii (coloane) si componenti ambientali (linii).

Tabelul 11 Asocierea intre lista componentilor ambientali si lista tipologiilor areale( matricea D)

Fiecare subregiune particularizata se incadreaza intr-una din tipologiile predefinite si este potential interesata de impacturile asupra unuia sau mai multor componenti ambientali: in corelatie cu fiecare subregiune se activeaza deci in matricea D o coloana (tipologie de arie) impreuna cu o linie (componenta ambientala cu impact in subregiune).

Probabilitatea de a fi necesara monitorizarea unui factor cauzal si componentul ambiental corespondent influentat intr-o subregiune depinde, pe linga semnificativitatea acestui impact impreuna cu relatiile proiect/factor cauzal/componenta ambientala continute in matricea Cp, si de vulnerabilitatea subregiunii la componenta ambientala considerata.

Probabilitatile indicate in celulele matricei Cp vin din acest motiv combinate, linie cu linie, cu vulnerabilitatile corespunzatoare continute in matricea D. Regula propusa pentru aceasta operatie este aceeasi regula utilizata la obtinerea matricei Cp, ilustrata in tabelul 9.

Rezultatul este o matrice Ep,a ( ce depinde atat de proiectul luat in considerare cat si de subregiunea considerata ), a carei coloane si linii sunt respectiv factorii cauzali si componentii ambientali. Celulele acestei matrici contin o indicatie de probabilitate (sigur, probabil, putin probabil sau nul) asupra necesitatii de monitorizare a posibilelor perechi factor cauzal/component ambiental.

In tabelul 12 este demonstrat procedeul de obtinere a matricei Ep,a in cazul tipului de proiect "aeroport" si tipologia regiunii "arie urbanizata".

In urma evaluarii continutului matricei Ep,a se constata o diminuare semnificativa, comparativ cu matricea Cp, a factorilor cauzali si a componentilor ambientali necesari a fi monitorizati pentru proiectul "p" luat in analiza, atunci cand sunt luate in considerare tipologiile areale existente in aria potential interesata. Acest fapt se datoreaza senzitivitatii scazute a unui anume component ambiental in situatia cantonarii proiectului intr-o anume tipologie areala, ceea ce conduce la diminuarea sau chiar disparitia necesitatii de monitorizare.

Conform metodologiei descrise, chiar si parametrii ambientali de monitorizat sunt organizati in liste si vin asociati matricilor descrise printr-o relatie ce consfinteste, odata stabilita si confirmata la diverse nivele, interactiunea intre proiect si o anume componenta ambientala, precizand cu detalii operative acei parametri (ce descriu o anume componenta ambientala) ce sunt necesari a fi monitorizati.

Tabelul 12. Interactiunea dintre matricea Cp si matricea D "arii urbanizate" ( matricea Ep,a)

Structuri de achizitie a datelor

Dupa cum am precizat, a doua faza a metodologiei de realizare a unui sistem de monitorizare o constituie individualizarea datelor. In urma operatiei de individualizare a datelor, acestea se pot grupa in urmatoarele categorii:

date a caror achizitie este asigurata de retele sau sisteme operative in ariile de interes, disponibile atat din punct de vedere tehnic cat si organizatoric;

date a caror achizitie este asigurata de retele sau sisteme operative in ariile de interes, disponibile din punct de vedere organizatoric dar care necesita conversii in vederea compatibilizarii lor cu cerintele sistemului de monitorizare;

date a caror achizitie este asigurata de retele sau sisteme operative in ariile de interes, dar indisponibile din punct de vedere organizatoric;

date a caror achizitie nu este asigurata in ariile de interes.

In consecinta, pentru datele grupate in ultimele doua categorii enuntate mai sus este imperativ necesara realizarea structurilor de achizitie aferente.

In ceea ce priveste echipamentele de achizitie a datelor (senzori si analizori), acestea pot fi clasificate dupa diverse criterii. Astfel:

o       dupa principiul de lucru: - mecanic

optic

electric

electromagnetic

chimic

biologic

o       dupa mobilitate: - fix

mobil (portabil)

o       dupa viteza de investigare: - instantanee (milisecunde)

rapida (secunde)

medie (minute)

lenta (ore)

foarte lenta (zile)

o       dupa precizie: - inalta precizie

precizie medie

joasa precizie (informativi)

o       dupa durata de transmitere a informatiei de la senzor la unitatea centrala:

instantanee (ex. sisteme de siguranta la centrale nucleare)

cvasiinstantanee (in timp real -ex.statii telegrizumetrice la mine de carb)

cu transmitere ciclica (ore)

cu transmitere periodica (zile)

cu transmitere in caz de necesitate (in situatii de criza)

o       dupa modul de transmitere a informatiei de la senzor la unitatea centrala:

prin sistem de legatura ( unde sau fir)

fara sistem de legatura

o       dupa numarul de parametri masurati:

senzori individuali

statii de masura

Aceasta clasificare nu este cu siguranta una exhaustiva, putand fi completata cu diverse alte criterii. Cu siguranta insa, ea permite evaluarea performantelor unui sistem de monitorizare prin prisma criteriilor enuntate. Astfel, cu cat precizia echipamentelor si numarul de parametri masurati este mai mare, viteza de investigare si durata de transmitere a informatiei este mai mica - fapt ce implica existenta unei legaturi intre senzori si unitatea centrala - cu atat performantele sistemului de monitorizare sunt mai mari - fapt ce se reflecta in costurile acestuia.