Functii ecologice ale padurii

Functii ecologice ale padurii

Ecosistemul de padure se remarca nu numai prin gradul ridicat de stabilitate si organizare complexa care-l transforma intr-o carte deschisa in cercetarea functionarii unui ecosistem, dar si prin raporturile care s-au stabilit in decursul timpului intre aceasta si activitatea omului.

Padurea se constituie intr-un factor de protectie a mediului inconjurator si de mentinere a echilibrului ecologic prin exercitarea functiilor de protectie a apelor, terenurilor si solurilor, a atmosferei si a biodiversitatii.

Sub aspect economic si ecologic, padurea a indeplinit si indeplineste o serie de functii, multe vitale. Volumul informational semnificativ care organizeaza ecosistemul forestier determina ca acesta sa joace un rol important in mentinerea echilibrului la o scara mai mare - regionala, prin influenta pe care o exercita asupra climei, circuitelor apei, oxigenului, carbonului etc.

Se realizeaza datorita influentei exercitate asupra circuitului hidrologic de interactiunea dintre biotop si biocenoza. Interceptarea apei pluviale nu se realizeaza in totalitate la suprafata solului.

Astfel, o parte din apa este retinuta de frunzis, de unde se evapora cu usurinta, sau se scurge pe trunchiurile copacilor ajungand treptat la nivelul solului. Porozitatea ridicata a acestuia permite absorbtia

unui volum important de apa, cu atat mai mult cu cat litiera cedeaza lent apa. Acestea concura la manifestarea efectelor pozitive pe urmatoarele directii:

Formarea rezervelor de apa

Rezervele de apa sunt aprovizionate constant prin infiltrare. Se apreciaza, ca un hectar de padure poate retine, la nivelul solului, in primii 50 cm, 1 450 m3 de apa (echivalentul a 145 mm de precipitatii). Mai mult, stratul de muschi de la suprafata solului actioneaza ca un adevarat reglator, 1 m de muschi putand retine 5 litri de apa. Aceasta influenta asigura debitul constant al izvoarelor, fiind cunoscut faptul ca molidisurile constituie principalul regulator al formarii debitelor de apa ale raurilor.

Regularizarea regimului raurilor

Se realizeaza prin micsorarea volumului de apa scurs la suprafata solului, scaderea vitezei de scurgere, reducerea debitelor maxime ale viiturilor. Din pacate, adevarata dimensiune a acestui efect este apreciata, de cele mai multe ori, prin prisma consecintelor devastatoare ale diminuarii suprafetei impadurite in bazinele hidrografice.

Imbunatatirea calitatii apei

Este rezultatul imbogatirii acesteia in ioni de hidrocarbonat, calciu si scaderea continutului in ioni de amoniu

Aceste efecte justifica asocierea padurii cu garantia aprovizionarii cu apa, dar si a sigurantei constructiilor, terenurilor agricole, cailor de transport etc. care sunt afectate de fenomenele hidrologice extreme (inundatii, ruperi de baraje, baltiri, torentialitate s.a.).

Protectia terenurilor si a solurilor

Este o functie deosebit de importanta in regiunile cu relief framantat si in regiunile cu soluri nisipoase. De altfel, aici padurea joaca un rol hotarator si in insusi procesul de solificare, asigurand stabilitatea mecanica, bioacumularea, retinerea apei in profilul de sol. Actiunea moderatoare asupra scurgerilor superficiale reduce eroziunea solului, contribuind, in acelasi timp, la reducerea volumul de sedimente, respectiv la evitarea colmatarii albiilor sau lacurilor de acumulare. De exemplu, pentru a indeplini asemenea functii, este necesar ca cel putin 50% din suprafata bazinului hidrografic care aprovizioneaza un lac de acumulare sa fie

acoperita cu padure.

Padurea participa activ si la conservarea formelor de relief prin diminuarea eroziunii de suprafata si de adancime, evitarea alunecarilor de teren, fixarea solurilor nisipoase si asanarea terenurilor cu umiditate in exces.

Absenta padurii releva importanta acestui efect moderator asupra agentilor fizici de modelare actuala a reliefului. Defrisarea padurilor de pe coastele repezi din zonele colinare, pentru infiintarea de islazuri comunale (Legea din 1920) a condus la suprafete intinse degradate prin eroziune si procese torentiale in Vrancea, Subcarpatii Sudici, Valea Ariesului, Valea Lotrului, Podisul Central Moldovenesc etc.6

Protectia atmosferei si functiile climatice

Reprezinta un alt aspect al rolului jucat de padure in mentinerea echilibrului ecologic. Padurea reuneste pe o suprafata relativ restransa un volum important de biomasa vegetala (arbori, arbusti, plante erbacee) angajate in procesul fotosintezei. Astfel, ea asigura consumul de dioxid de carbon rezultat din "metabolismul" propriu, dar si din ecosistemele invecinate sau, mai nou, datorat poluarii, eliberand, in acelasi timp, oxigenul necesar la aceeasi scara. Aceasta functie justifica denumirea de "plaman verde", ecosistemele forestiere, mai cu seama cele tropicale, fiind unele din cele mai importante producatoare de oxigen la nivel planetar. Efectul "purificator" se manifesta pentru un spectru mai larg al poluantilor atmosferici - pulberi sedimentabile, dioxid de sulf, elemente radioactive - retinuti mecanic sau absorbiti de frunzis. Desi, in acest sens, rolul padurii este semnificativ, nu trebuie uitat faptul ca aceiasi poluanti pot distruge padurea, toleranta speciilor vegetale fiind limitata.

Se semnaleaza, de asemenea, o diminuare a incarcaturii microbiene, datorata prezentei fitoncidelor, cu pana la 90% fata de atmosfera urbana. Aerul padurii este, in schimb, mai bogat in ioni negativi, favorabili sanatatii.

Intrucat modifica semnificativ suprafata activa, ca factor genetic al climei, prezenta ecosistemului de padure induce un topoclimat specific. Acesta este determinat de influenta exercitata asupra radiatiei solare, circulatiei maselor de aer si proceselor de evaporare.

Topoclima padurii se diferentiaza prin moderarea extremelor de temperatura, intensitate scazuta a radiatiei solare, cresterea umezelii relative a aerului, cresterea frecventei calmului atmosferic si viteze mai mici ale vantului, repartizarea mai uniforma a precipitatiilor si cresterea cantitatii acestora.

Manifestarea acestor particularitati depinde de caracteristicile covorului vegetal, cat si de factorii stationari. Astfel, diminuarea temperaturilor in cursul verii este mai mare pentru padurile de foioase (unde prin evapotranspiratie se consuma mai multa caldura); in padurile mediteraneene, datorita evapotranspiratiei

scazute (ca o adaptare la regimul hidric deficitar) nu se resimte efectul de "racoare". Aceste influente favorabile se resimt nu numai in interior, ci si in zonele invecinate, pe o distanta de 500-1 000 m, ceea ce are o importanta deosebita pentru comunitatile umane, in special cele urbane, dar si pentru culturile agricole. In cel din urma caz, prezenta perdelelor de protectie aduce importante sporuri de productie.

In aceeasi ordine de idei trebuie mentionat faptul ca vegetatia forestiera, in special padurea de rasinoase, diminueaza intensitatea sunetului cu pana la 10 decibeli. Prin urmare, perdelele forestiere plantate de-a lungul drumurilor au un rol important pentru combaterea poluarii sonore.9

Protectia fondului genetic

Decurge din insasi existenta padurii, ecosistem in stare de climax, in care numeroase populatii traiesc intr-o stabilitate relativa, asigurata de mecanismul complex de autoreglare a ecosistemului forestier. Diversitatea biologica cea mai ridicata se inregistreaza in padure, culminand cu padurile tropicale. De aici decurge si rolul padurii pentru cercetarea stiintifica, pentru identificarea posibilitatilor de protectie ale unor specii aflate pe cale de disparitie, pentru cunoasterea legitatilor care coordoneaza procesele din natura.

Functia de recreare

Ocupa, in randul functiilor padurii, un loc aparte prin influenta directa asupra activitatii si sanatatii umane. In acest context, unii autori (Muja, 1994) considera acest rol o functie sociala.

Prin influenta exercitata asupra climatului si calitatii aerului padurea permite realizarea unui cadru ambiental optim pentru sanatatea umana. Adaugand la aceasta efectul asupra psihicului uman, padurea devine un refugiu pentru citadinul modern care, desi depinde in mare masura de o serie de facilitati ale vietii urbane,

ramane, ca orice fiinta vie, legat intim de natura.

Functia recreativa reprezinta insusirea padurii de a proteja si fortifica sanatatea, de a asigura un nivel superior al starii psihice umane, de a reface fortele, capacitatea de munca a oamenilor, prin mediul ambiant deosebit de favorabil pe care il creeaza.

Functiile de protectie sunt importante in actualul context economico-social in care exploatarea intensiva a condus la manifestarea consecintelor deosebit de grave ale diminuarii suprafetelor acoperite de padure.

Din perspectiva istorica insa, padurea apare mai degraba ca un important furnizor de materii prime si alimente (material lemnos, fructe, vanat etc.). De asemenea, la acest orizont de timp, protectia poate fi inteleasa si in sensul ingreunarii atacurilor cotropitorilor.