Impactul calitatii produselor asupra mediului inconjurator

Universitatea crestina "Dimitrie Cantemir"

Facultatea    de Management Turistic si Comercial

Impactul calitatii produselor si serviciilor asupra mediului inconjurator

Capitolul I

Notiuni teoretice cu privire la calitatea produselor si serviciilor.

Din punct de vedere filosofic, calitatea inseamna insusirile esentiale ale unui obiect care fac sa se distinga de toate celelalte produse similare sau cu aceeasi destinatie, respectiv utilitate. In acest sens, calitatea este strans legata de cantitate, iar legatura dintre ele se exprima prin notiunea de masura (limita cantitativa dincolo de care se schimba calitatea produsului).
Calitatea produselor si serviciilor este conferita de sinteza principalelor proprietati (caracteristici) care exprima gradul de utilitate in satisfacerea unei nevoi. Caracteristicile de calitate se grupeaza astfel:
1.caracteristici tehnico-functionale determinate prin partea tehnica de proprietatile fizice, chimice si mecanice, iar prin partea functionala de disponibilitatea produsului respectiv pentru folosinta
2.caracteristici economice-costul utilizarii la beneficiar (mentenanta)
3.caracteristici sociale (ergonomice si ecologice)
4.caracteristici psihosenzoriale (estetice si organoleptice)
Intre aceste caracteristici exista relatii de interdependenta si de aceea evaluarea calitatii se face printr-o sinteza a principalelor caracteristici din fiecare grupa sau numai a unora dintre ele, in functie de destinatia produsului.
Calitatea este o notiune dinamica, caracter care deriva din caracterul dinamic al necesitatilor si al utilitatilor. Caracterul dinamic este influentat de progresul tehnic, exigentele crescande ale consumatorilor si competitivitatea tehnica. Calitatea se poate modifica:
-pe cale extensiva, caracterizata in timp prin cresterea numarului de caracteristici utile ale produsului;
-pe cale intensiva-imbunatatirea nivelului unor caracteristici de calitate.

Conceptul de calitate are o istorie egala cu cea a existentei umane, iar in timp au fost exprimate mai multe pareri, existand peste o suta de definitii, din toate rezultand ca este vorba de un fenomen complex si multidimensional din punct de vedere spiritual si material. Astfel, se poate demonstra faptul ca notiunea de calitate poate fi definita si interpretata sub urmatoarele aspecte (I. Ruxandra, 1997):

a) calitatea este o categorie filozofica in sensul ca exprima ceva inseparabil de obiectul dat, ceva ce se contopeste cu el in mod direct si total. In acest fel, calitatea defineste unicitatea produsului si il distinge de celelalte integrandu-l intr-o clasa si detasandu-l, singularizandu-l. Unicitatea materiala a lumii nu inseamna singularitate, dimpotriva, diversitate. Calitatea opereaza, filozofie, in toate sferele cum sunt: arta, cultura, muzica, sportul, etc., nu numai in sfera productiei materiale.

b) calitatea este o categorie economica, in sensul ca reprezinta o expresie a masurii in care produsele si serviciile satisfac cerintele economice, au utilitate pentru existenta.

c) Calitatea este o categorie tehnica in sensul larg si apoi pentru majoritatea produselor si serviciilor mai ingust, deoarece totul se realizeaza prin mijloace tehnice avansate sau mai putin avansate, dupa domeniu si specific. Tehnica moderna sporeste evident competitivitatea nu numai prin prisma costurilor, ci si prin cea a calitatii.

d) Calitatea este o categorie sociala ce deriva din accentuarea caracterului de masa al consumului. Consumul defineste, de mai multe ori, nu numai nivelul economic ci si cel social, educativ, istoric, national, etc.

Combinarea acestor categorii ale conceptului de calitate conduce la un sens modern, anume faptul ca oamenii de astazi nu au nevoie pur si simplu de valori de intrebuintare, indiferent de gradul de utilizare si economicitatea lor, ci au nevoie de valori de intrebuintare cu un nivel tehnic deosebit, grad inalt de valorificare a resurselor umane

si materiale.

IPOSTAZELE CALITATII

In activitatea practica legata de productia si circulatia marfurilor, au aparut notiuni concrete uzual aplicative, care deriva din notiunea teoretica a calitatii.
.Calitatea proiectata a unei marfi reprezinta valorile individuale ale proprietatilor la un nivel ales in urma compararii mai multor variante, in scopul satisfacerii intr-o anumita masura a nevoilor consumatorilor.
2.Calitatea omologata exprima valorile individuale ale proprietatilor avizate de o comisie de specialisti, formata din reprezentanti ai producatorilor si comerciantilor, in vederea realizarii seriei 0 si are caracteristica de a fi etalon de referinta.
3.Calitatea prescrisa arata nivelul limitativ al valorilor individuale ale proprietatilor inscrise in standarde, norme, specificatii sau caiete de sarcini. Pe baza ei se face receptia calitativa a loturilor de produse.
.Calitatea contractata exprima valorile individuale ale proprietatilor, asupra carora s-a convenit intre partile contractate.
5.Calitatea reala a unei marfi exprima nivelul determinant la un momentdat, pe circuitul tehnic.
6.Calitatea tehnica exprima gradul de conformitate a valorilor individuale ale proprietatilor, fata de prescriptiile standardelor sau normelor in vigoare.
7.Calitatea comerciala exprima nivelul caracteristicilor psihosenzoriale, varietatea gamei sortimentale, marimea termenului de garantie, activitatea de servis, modul de prezentare si ambalare, volumul cheltuielilor de intretinere si functionare.

Atestarea calitatii produselor s-a realizat pana in 1980 aproape exclusiv de catre producator prin documente emise de catre acestia (certificate de calitate, buletine de analize sau certificate de garantie).
Deoarece simpla afirmatie a producatorului nu mai oferea garantia necesara privind calitatea produselor, intr-o serie de tari s-a introdus sistemul certificarii calitatii. Aceasta se face de catre organisme neutre, independente de producator si beneficiar. Prin certificare se intelege procedura si activitatea desfasurata de catre un organism autorizat pentru determinarea, verificarea si atestarea calitatii in scris , conform cu cerintele stabilite. Aceste organisme autorizate, in tara noastra, au personalitate juridica, sunt atestate profesional si pot emite: certificate de conformitate si/sau certificat de capabilitate.

Capitolul II

Impactul dezvoltarii economice asupra mediului inconjurator

Civilizatia industriala - al carei principiu de baza a fost cel al obtinerii profitului maxim    a neglijat costurile sociale ale dezvoltarii, ajungandu-se la o contradictie puternica intre civilizatia industriala si sistemul ecologic al planetei noastre. Atat timp cat civilizatia ca intreg, cu puterea ei tehnologica de care dispune, continua sa urmeze un tipar in gandire ce incurajeaza exploatarea irationala a resurselor naturale (si a mediului, in general) pentru castiguri pe termen scurt, indiferent de ceea ce am face noi ca indivizi, dezastrul nu va putea fi evitat. De aceea este necesar ca omenirea sa realizeze faptul ca salvarea mediului trebuie considerata un principiu central de organizare al civilizatiei noastre.
    Intensitatea si complexitatea procedeelor economice in conditiile actuale nu pot fi abordate fara a se tine cont si de aspectele ecologice. Ignorarea acestor aspecte duce atat la agravarea dezechilibrelor ecologice existente, cat si la aparitia altora noi. Mediul inconjurator si dezvoltare economica sunt indisolubil legate, primul reprezentand locul in care traim, iar cea de-a doua ceea ce facem pentru imbunatatirea mediului in care traim. Intensificarea activitatii umane, urmata de cresterea economica, creste presiunea asupra mediului inconjurator si in special, asupra mediului natural. Aceasta presiune se manifesta fie prin consumul irational de resurse si spatii, fie prin producerea unor deseuri pe care natura nu le poate absorbi si care au efecte negative asupra mediului.
    In vederea satisfacerii trebuintelor lor, oamenii sunt tentati sa consume cat mai multe resurse naturale, materii prime si energie, fara a se gandi la urmari. Asa se face ca dezvoltarea economica a cunoscut, timp de secole, o crestere exponentiala in intreaga lume. Ea s-a bazat pe tehnologii mari consumatoare de materii prime, energie si resurse. Acest tip de dezvoltare poate fi considerat responsabil pentru multe dintre dificultatile noastre. Aceasta deoarece:

• nu s-a urmarit valorificarea tuturor componentelor materiilor prime intrate in procesul de productie; in consecinta, la o serie de materii prime se utiliza doar un procent mic, restul fiind considerat reziduu / deseu si se deversa in apa, atmosfera sau se depunea direct pe sol, ceea ce avea ca rezultat poluarea solului si a panzei freatice;
• consumul ridicat de materii prime si resurse minerale neregenerabile, a determinat epuizarea intr-un interval de timp relativ scurt a stocurilor de resurse;
• agricultura - datorita utilizarii de utilaje din ce in ce mai specializate si a pesticidelor si ingrasamintelor chimice - a devenit, pe langa consumatoare de resurse neregenerabile si o sursa, deloc de neglijat, de poluare a apelor de suprafata. In unele cazuri, pentru cresterea suprafetelor arabile erau defrisate paduri, ceea ce a avut drept rezultat modificari ale peisajului prin alunecari de teren sau inundatii;
• industrializarea puternica a determinat concentrarea populatiei in mari aglomerari urbane, ceea ce a avut drept consecinta cresterea numarului de agenti poluanti.

Evolutia economica arata ca o astfel de dezvoltare a afectat mediul natural sub mai multe aspecte:

• biologic - infestarea cu substante nocive s.a.;
• estetic - degradarea/disparitia unor peisaje, crearea de peisaje modificate s.a.;
• functional - afectarea factorilor de mediu.

          Dezvoltarea economica ridica nivelul aspiratiilor societatii si genereaza cerinte de imbunatatire ecologica. Sporirea veniturilor si ridicarea nivelului de trai aduc dupa sine satisfacerea nevoilor materiale fundamentale si in felul acesta, cand prezentul este sigur, oamenii, isi pot concentra atentia asupra viitorului, acordand problemelor de mediu importanta cuvenita.
    Desi corelatia dintre cresterea venitului si preocuparile ecologice este aceeasi pe plan international, totusi exista diferente in ceea ce priveste tarile puternic industrializate, tarile Lumii a III-a si tarile foste comuniste. In tarile puternic industrializate, tari cu economie puternica si cu un nivel de trai mai ridicat, tendinta este aceea de a se aloca mai mult timp, mai multe fonduri si resurse problemelor ecologice, ceea ce duce la un mediu mai putin poluat. Pe de alta parte, tarile subdezvoltate - care au de luptat cu saracia, cu datoriile externe si cu grave probleme sociale - nu dispun de timp, fonduri banesti si resurse pentru ocrotirea naturii. Consecintele acestor probleme sunt deosebit de grave: mediul nu este sanatos, factorii de mediu sunt puternic afectati de poluare, iar calitatea vietii populatiei lasa de dorit.
    Expertii apreciaza ca si in tarile subdezvoltate, progresul economic poate realiza o conciliere intre mediul natural si presiunile la care acesta este supus prin reducerea saraciei si limitarea cresterii populatiei. Cresterea necontrolata a populatiei in aceste tari in ultimele decenii a dus la intensificarea presiunilor asupra mediului natural, oamenii au incercat sa-si asigure existenta prin:

• defrisarea masiva a terenurilor impadurite
• utilizarea de substante toxice si a pesticidelor
• activitati industriale puternic poluante s.a.

    Dezvoltarea economica, prin beneficiile aduse apare in relatia prosperitate - progres atat din partea de cerere cat si din partea de oferta: in partea de cerere apare prin beneficiile pe care le aduce - cerinte mai mari in ceea ce priveste calitatea mediului inconjurator in tarile industrializate si reducerea presiunii asupra mediului in tarile subdezvoltate, iar in partea de oferta apare prin faptul ca genereaza resurse financiare pentru ca imbunatatirea calitatii mediului sa fie posibila.
    In concluzie, pentru reducerea presiunilor asupra mediului inconjurator este necesara elaborarea unei strategii de dezvoltare economica care sa fie in acord cu mediul. Pentru aceasta, dezvoltarea economica trebuie sa se bazeze pe administrarea rationala a resurselor naturale (indiferent ca sunt regenerabile sau neregenerabile) si adoptarea unor decizii intelepte cand este necesara extinderea in industrie si agricultura (trebuie evitate atat industriile puternic poluante, cat si agricultura extensiva in care sunt utilizate fara discernamant diferite substante toxice - pesticide, erbicide, fungicide si ingrasaminte chimice - pentru obtinerea de recolte bogate). Daca dezvoltarea economica se realizeaza in consens cu natura, genereaza numeroase beneficii: noi locuri de munca, stabilitate economica, progres social si economic.

Capitolul III

Surse de poluare si influenta lor asupra calitatii mediului.

Agricultura, zootehnia, vanatoarea, silvicultura si mineritul sunt activitati care au o presiune semnificativa asupra florei si faunei. Acestea pot afecta anumite specii de animale, pot reduce sau imbunatati calitatea pamanturilor, pot contribui la eroziune sau pot avea alte consecinte.

Industria, asezarile umane si transporturile pot avea un impact negativ indirect asupra acestor componente ca rezultat al emisiilor in aer si deversarilor in apa.

In cazul atmosferei, se poate face distinctie intre poluare la nivel global si calitatea aerului urban la nivel local. Daca este urmata aceasta cale, calitatea aerului urban poate fi inclusa ca o componenta a asezarilor umane din cauza impactului local. Atmosfera, ca si componenta, poate fi largita pentru a cuprinde calitatea aerului si clima.

Poluarea atmosferei genereaza ca efect acidifierea lacurilor, solurilor si padurilor. Poluarea atmosferei va afecta, eventual, calitatea apei de pe uscat, solurilor, biosferei si a ecosistemelor. Calitatea apei este o problema mai complexa decat calitatea aerului din moment ce multe alte lucruri depind de folosirea apei.

Asezarile umane afecteaza mediul in diferite moduri. Aglomerarile urbane contribuie deseori la poluarea resurselor de apa si pamant. Lipsa serviciilor primare (de exemplu colectarea deseurilor menajere, sistemele de epurare a apei etc.) este o problema serioasa. Cresterea rapida a populatiei, migratia si urbanizarea accentueaza aceste probleme. Poluarea locala a aerului cauzata de numarul mare de autovehicule reprezinta inca un aspect al acestei componente. Un alt aspect al calitatii asezarilor umane este dat de existenta locuintelor sub standardele minime de viata.

Se vorbeste despre poluare a mediului, atunci cand una sau mai multe substante sau amestecuri de substante straine sunt prezente in mediu, in cantitati sau pe o perioada care le face periculoase pentru oameni, animale sau plante si contribuie la punerea in pericol sau vatamarea, activitatii sau bunastarii persoanelor. ( definitie data de Organizatia Mondiala a Sanatatii - O.M.S.)

Poluarea poate fi:

-naturala (polenul plantelor si florilor, care provoaca alergii, emisii vulcanice naturale, etc.)

-artificiala (ca urmare a interventiei umane - materii chimice reziduale, deseuri industriale, gaze de esapament, deversari accidentale, etc.), aceasta din urma producandu-se datorita depasirii capacitatii de autoepurare.

In prezent, majoritatea produselor sunt obtinute prin prelucrarea unor materiale brute si au ca rezultat, in afara de produsul finit, numeroase deseuri mai mult sau mai putin toxice, care afecteaza la diferite niveluri invelisul terestru. Efectele poluarii sunt resimtite pana pe intinderile, pana ieri imaculate, ale Antarcticii. S-a calculat ca in ultimul deceniu al mileniului II, excesele civilizatiei noastre au provocat mediului natural pagube mai mari decat intr-un mileniu. Milioane de hectare de teren, ce pana ieri erau socotite inerte pe vecie, in paralel cu alte milioane de hectare dintre cele aflate in productie, devin improprii cultivarii datorita tot actiunii omului. De cand omul a inceput sa lupte impotriva naturii, suprafata deserturilor a crescut cu un miliard de hectare si procesul avanseaza intr-un ritm accelerat.

Capitolul IV

Preocupari nationale si internationale privind protectia mediului inconjurator.

Mult timp, calitatea mediului Inconjurator a fost perceputa ca o grija nefondata a unor indivizi bogati, dar acum aceasta constituie una din cele mai stringente probleme globale ale omenirii, deoarece nu mai este vorba numai de conservarea cadrului natural, ci este pusa sub semnul Intrebarii Insasi supravietuirea speciei umane.

Daca ieri, manifestarile antinucleare apareau ca lupta unor pacifisti care erau confundati cu cei ce se alarmau de soarta unor balene sau rinoceri, astazi militantii ecologi au devenit o forta politica In peisajul politic mondial.Explozia unui reactor nuclear In mijlocul unei regiuni fertile si populate a determinat constientizarea pericolului tehnologic, iar numarul crescand al catastrofelor naturale evidentiaza costul impactului uman asupra naturii.

Dezechilibrarea tot mai accentuata a raportului dintre economie si mediu Indeamna la regandirea relatiilor dintre activitatea economica si mediul Inconjurator, formarea constiintei ecologice, dezvoltarea stiintei economia mediului si modificarea atitudinii fata de natura.

Din prezentarile anterioare s-a retinut necesitatea elaborarii unei Strategii de Protectia Mediului, ca o componenta a "Dezvoltarii Durabile".

Este deja acceptat faptul ca prin protectia mediului se intelege totalitatea actiunilor menite sa asigure conservarea resurselor naturale si protej area calitatii componentelor mediului inconjurator.Coreland cele doua notiuni, rezulta ca prin strategii de protectia mediului putem intelege arta de a coordona ansamblul actiunilor, la nivel national si la nivel local, menite sa asigure conservarea resurselor naturale si protej area calitatii tuturor componentelor mediului inconjurator, precum si a mediului, in ansamblu.

Serviciul Comisiei Uniunii Europene responsabil de mediu, de securitate nucleara si de protectie civila se numeste DG 11 si Isi are sediul In Belgia, cu principala sucursala la Luxembourg.Modul de abordare a problematicii strategiilor de mediu poate fi bine perceput prin prezentarea experientei Comunitatii Europene pe aceasta directie.Cu ocazia primei Conferinte a Natiunilor Unite privind mediul Inconjurator, de la Stockholm, din iunie 1972, Comunitatea Europeana a adoptat primul sau Program de Actiuni pentru Protectia Mediului pe o perioada de 5 ani Atat primul cat si al doilea Program de Actiune (1978-1982) au stabilit liste detaliate de masuri ce trebuie Intreprinse pentru controlul poluarii.

Dupa 1990, in Romania, politica de mediu a devenit o componenta a politicii de ansamblu, recunoscandu-se importanta acesteia pentru dezvoltarea armonioasa a societatii.Evolutia acestei politici, chiar daca a cunoscut perioade de cautari, de incoerenta, s-a indreptat spre coordonatele imprimate de UE si astazi putem afirma ca, cel putin din punct de vedere legislativ, suntem aproape de atingerea acestui obiectiv. Desigur problemele de implementare a prevederilor legislative si de imbunatatire continua a lor ramane inca un deziderat pentru care trebuie facute eforturi deosebite.

Se poate exemplifica efortul pe linie legislativa prin prezentarea unui extras din Planul Strategic de Actiune pentru Protectia Mediului, preluat din Hotararea de Guvern 3 2/2002 privind aprobarea Planului de Actiune pe anii 2002 - 2003 al Programului de Guvernare.

Capitolul V

Influenta calitatii produselor si serviciilor asupra calitatii mediului inconjurator.

Mondializarea pietei si concurenta acerba de pe piata internationala, determina ca rolul calitatii la acest inceput de secol sa reprezinte o conditie esentiala in asigurarea liberei circulatii a produselor si serviciilor romanesti.

Tarile Comunitatii Economice Europene, ale caror produse sunt de multe ori superioare calitativ sau mai ieftine decat produsele romanesti, considera ca din acest motiv  Romania este o piata buna de desfacere a produselor lor.

Calitatea produselor asigura:

- supravietuirea intreprinderilor pe o durata mai mare de timp

- obtinerea unui profit suficient de mare

- adaptarea permanenta a produselor intreprinderii, la evolutia pietei si la dezvoltarea ei

Dintre masurile practice care trebuie luate pentru a se ajunge la imbunatatirea calitatii si la cresterea profitului, se remarca implementarea managementului total al calitatii si obtinerea excelentei. Pentru aplicarea acestor masuri insa, exista mai multi factori de care trebuie sa se tina cont, printre care unul deosebit de important este "cultura organizationala".

Cultura organizationala se refera la strategia si structura organizatiei, la personalitatea managerilor, la cultura indivizilor structurata pe cunostinte, principii morale si de drept, pe criterii estetice, pe traditii si pe alte valori spirituale individuale.

Daca nu se au in vedere aceste elemente, organizatiile vor intampina greutati in efortul de implementare al Managementului Calitatii Totale (TQM), din cauza, in principal, a inertiei angajatilor de la toate nivelele, de a pastra obisnuintele anterioare.

 TQM trebuie introdus pe un teren pregatit, in care sa existe un mediu cultural al organizatiei, respectiv o cultura a calitatii.

Cultura calitatii este un sistem de valori organizationale care rezulta dintr-un mediu orientat catre mentinerea si imbunatatirea continua a calitatii.   

Un bun manager trebuie sa acorde o importanta mare gestiunii resurselor umane. Dezvoltarea spiritualitatii lumii moderne, a valorilor morale ale tinerei generatii, constituie parametrii prin care se poate aspira cu siguranta la imbunatatirea calitatii vietii, la o dezvoltare durabila si la integrarea in Uniunea Europeana.

BIBLIOGRAFIE:

Brown R.L.-"Probleme globale ale omenirii "

"Managementul calitatii si protectia consumatorilor"-editura ASE Bucuresti 1997

Lect.univ.dr. Giani Ggradinaru - "Bazele statisticii mediului" Editura ASE - Bucuresti 2005

Stanciu I. -"Bazele merceologiei"

-"Fundamentele stiintei marfurilor"