Incendiile de padure

Studiu de caz

in departamentul Isre (Franta)

Departamentul Isre, cu 240 000 ha impadurite, din care 200 000 ha productive, este cel mai important departament forestier al Frantei din regiunea Rhone-Alpes.

Legata din punct de vedere climatic cu Alpii de Nord, cu precipitatii medii anuale de 1 200 mm repartizati aproape uniform pe tot parcursul anului, in Isre nu se cunosc nici caldurile estivale prelungite din sudul tarii, nici afluenta turistilor in sezonul cald.

In padurile productive, soiurile de rasinoase cele mai sensibile sunt localizate in sectoare cu ploi abundente; astfel riscul de incendii nu este preocuparea majora a proprietarilor de paduri si a responsabililor pentru padurile publice. In fiecare an sunt inregistrate numai vreo zece incendii de mica importanta.

Cu toate acestea, in anumite perioade, conditiile climatice devin favorabile izbucnirii focului. Aceasta se intampla indeosebi la sfarsitul iernii, in martie si aprilie: vegetatia ierboasa, uscata de vanturile puternice din sectorul de nord, poate alimenta focuri obisnuite, transformandu-le in dezastre importante, in padurile de rasinoase de la inaltimi medii.

Manifestarile "incendiilor de padure"

Pentru aparitia si propagarea focului sunt necesare trei elemente:

Un combustibil: vegetatia forestiera si subforestiera; padurea va fi cu atat mai combustibila, cu cat copacii au un continut mai mic de apa (uscaciune, varsta, boli etc.).

Un factor de combustie: oxigenul din aer; evolutia focului (intensitate si directie) depinde in mare masura de caracteristicile locale ale vantului, acestea la randul lor fiind influentate de relief.

Un flux de caldura: combustibilul, pentru a lua foc, trebuie sa ajunga la o temperatura suficient de mare ca sa activeze reactia chimica de combustie.

Conditii meteorologice

care favorizeaza

incendiile de padure

Vantul joaca un rol important in formarea si evolutia focului, prin actiunea sa multipla:

activeaza combustia prin aportul de oxigen;

accelereaza raspandirea prin culcarea la pamant a flacarilor si prin transportarea particulelor incandescente;

usuca solul si vegetalele;

este imprevizibil, deoarece viteza si directia sa variaza in functie de relief;

mascheaza contururile focului prin rabatarea fumului.

Seceta se datoreaza pluviometriei scazute, capacitatii reduse de retentie a apei in sol si subsol (teren calcaros sau silicios), caldurii si vantului.

Previziunile

Previziunile sunt furnizate in principal de Meteorologia Nationala, care trebuie sa prevada evolutia diferitilor parametri care favorizeaza incendiile: temperatura, directia si forta vantului, precipitatiile si nivelul higrometric.

In sud-estul Frantei a fost pus la punct un sistem de evaluare a riscului: masuratorile si calculele facute pentru parametrii de mai jos permit elaborarea hartii de risc si formularea unor avize privind importanta acestui risc, pe zone geografice.

0=risc redus

1=risc obisnuit

2=risc sever

3=risc foarte sever

* parametrul luat in consideratie de meteorologie pentru a masura seceta este rezerva de apa in sol (diferenta intre precipitatiile masurate si evaporarea calculata)

Aceste informatii permit organelor de supraveghere si de combatere a incendiilor sa-si moduleze dispozitivele in functie de intensitatea riscului si sa asigure, in caz de necesitate, un caroiaj preventiv al terenului, inainte de inceperea incendiului.

Prevenirea

Pe termen scurt, masurile de prevenire se refera la:

supravegherea padurilor in perioada de risc;

sensibilizarea populatiei - locuitori, turisti (campinguri - focuri de tabara, gratare, tigari, gunoaie etc.;

combaterea cauzelor de incendiu: controlarea operatiu-nilor de exploatare si redarea functiei silvice, in paduri si in imprejurimi, prin activitati agro-pastorale.

Pe termen lung sunt necesare amenajari care sa reduca pe cat posibil capacitate de combustie a padurii, prin:

echiparea padurilor cu piste (pentru accesul pompierilor), cu guri de apa etc;

masuri specifice silviculturii: replantarea cu esente rezistente la foc, gruparea locuintelor, taierea uscaturilor;

masuri de renovare a vietii rurale; reducerea, pe cat posibil, a exodului rural si a abandonarii terenurilor; taierea uscaturilor, replantarea de esente rezistente la foc etc.