Masuri de reducere a emisiilor de poluanti -gazosi si lichizi- proveniti de la SC CHIMOPAR SA Bucuresti

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA FACULTATEA DE IMBUNATATIRI FUNCIARE SI INGINERIA MEDIULUI

Masuri de reducere a emisiilor de poluanti

-gazosi si lichizi-

proveniti de la SC CHIMOPAR SA Bucuresti

CUPRINS

Capitolul 1    Date generale

Capitolul 2    Descrierea amplasamentului

Capitolul 3    Descrierea obiectivului (Activitatilor

Capitolul 4    Emisii in atmosfera

Capitolul 5 Solutii de reducere a oxizilor de azot si a hidrogenului sulfurat

Capitolul 6    Imisii

Capitolul 7    Alimentarea cu apa.Ape uzate evacuate

Capitolul 8    Identificarea si analiza riscurilor accidentale

1.Prezentarea mediului in care este situat obiectivul

A. Descrierea amplasamentului si a mediului acestuia

1. Amplasament

Din punct de vedere teritorial si administrativ, S.C. CHIMOPAR SA S.A. este amplasata in Bucuresti, B-dul Theodor Pallady nr. 50, Sector 3.

Societatea este amplasata in incinta platformei industriale Dudesti care este situata in intravilanul municipiului Bucuresti, in zona de sud-est a acestuia, apatinand bazinului hidrografic Arges, subbazinul Dambovita, intr-o zona de folosinta industriala (ANEXA2.Plan de incadrare in zona).

Obiectivul se incadreaza in vecinatati, astfel:

- pe latura de vest - SC SICOMED SA (situata practic in incinta comuna), SC COMCHIM SA si Unitate pompieri (cca. 20 m), fundatie ONG, teren sport, proprietati particulare;

- pe latura de nord - SC SICOMED SA , SC POLICOLOR SA si SC STIROM SA.

- pe latura de est - SC SICOMED SA si Autobaza Titan, Liceul RATB (cca.500 m), proprietati particulare;

- pe latura de sud - SC SICOMED SA si Statia betoane (cca. 300 m), proprietati particulare iar la cca. 1 km raul Dambovita .

Societatile comerciale aflate in imediata vecinatate desfasoara activitati diverse:

- SC SICOMED SA - cu obiect de activitate sinteza de produse medicamentoase (principii active si intermediari), conditionare medicamente de uz uman si veterinar (comprimate, drajeuri, capsule, opercule, solutii injectabile si buvabile), fabricare truse de

perfuzie si recoltare sange, catgut chirurgical, protoxid de azot medicinal, produse odorante si alte produse chimice, alte activitati precum asimilarea de produse active si intermediare de sinteza, conceperea si fabricarea de ambalaje specifice etc.;

- SC ANTICOROZIVULSA - cu obiect de activitate producerea adezivilor prenadez, codez si a benzilor adezive de tip izoflex, confectionarea de repere din poliester armat cu fibra de sticla,instalatii de ventilatie, pompe si robineti, etc;

- SC STIROM SA - cu obiect de activitate fabricarea articolelor de sticlarie de ambalaj (butelii, borcane, flacoane), de menaj (pahare, castroane, etc) si fiole farmaceutice;

- SC SIN SA - cu obiect de activitate valorificarea superioara a grasimilor si obtinerea produselor chimice de sinteza de mic tonaj, folosite ca aditivi in industria lemnului, metalurgie si la fabricarea maselor plastice.

- SC POLICOLORSA - cu obiect de activitate fabricarea emailurilor, grundurilor, lacurilor, cemelurilor, diluantilor etc.

Suprafata totala ocupata de SC CHIMOPAR SA este de 331 345 mp, din care:

- 236764 mp suprafata construita (toate obiectivele: cladiri, instalatii in aer liber, depozite, parcuri de rezervoare, batal, cai de acces si linii de cale ferata, etc);

- 82 404 mp suprafata libera;

- 12.117mp teren ocupatde calea ferata proprie - de la Gara Catelu si pana in incinta SC CHIMOPAR SA.

Intreaga suprafata este imprejmuita cu garduri din plasa metalica, respectiv din beton si tabla ondulata. Platforma imprejmuita cuprinde atat cladiri si instalatii apartinand SC CHIMOPAR SA cat si SC SICOMED SA.

Amplasamentul este strabatut de o linie de cale ferata pentru transport materii prime si produse finite, aflata in proprietatea SC CHIMOPAR SA.

Zonele de locuit sunt situate fata de S.C. CHIMOPAR SA astfel: spre Vest la cca. 1.200m este amplasat cartierul Titan iar spre Est la cca. 1500m se gaseste satul Catelu.

La distante mai mici de 1.000 m nu exista monumente istorice sau de arta, spitale,

crese, gradinite sau areale de vegetatie sau fauna protejate, Liceul RATB fiind singurul obiectiv protejat din zona.

2 . Istoricul amplasamentului

In 1896 s-a constituit Fabrica de Pulberi a Armatei care a functionat pana in anul 1945. Produsele realizate in acea perioada sunt: azotatulde potasiu, cloratul de potasiu, sulf, carbune vegetal (substante ce intra in componenta prafului de pusca) si metalele sau aliajele din care erau confectionate proiectilele: plumb, alama si fonta .

In 1946 au loc modificari organizatorice si tehnologice ce conduc la infiintarea a doua intreprinderi cu profil chimic si anume:

- Uzina Chimica 9 Mai cu profil de activitate conditionarea si ambalarea insecticidelor si fabricarea amestecurilor de saruri pentru tratamente chimice, electrochimice si termice (cloruri, carbonati, sulfati, azotati, azotiti, de Na, K, Ca, Zn, Ba, Sn, Ni).

- Uzina Dudesti-ICECHIM, formata dintr-un grup de statii pilot pentru cercetari chimice.

In perioada 1950-1969 - au fost.dezvoltate si diversificate cele 2 unitati,fiind puse in functiune prin asimilarea de noi tehnologii, instalatiile:

-stabilizatori PVC (saruri de Pb si anume stearat de Pb);

-saruri borice (borax, acid boric, perborat de sodiu, reactivi pe baza de bor)

-instalatia sublimat coroziv si saruri mercurice (1962)

-instalatia saruri de bariu (1962).

-s-a fundamentat si proiectat instalatia de apa oxigenata si peroxizi organici (sub licenta firmei LAPORTE din Anglia).

In perioada 1969-1973 a avut loc comasarea cu Uzina de Medicamente Bucuresti in care s-a realizat constructia si punerea in functiune a instalatiilor de apa oxigenata si peroxizi organici.

In anul 1973 s-a constituit 'Intreprinderea Chimica Dudesti' prin desprinderea din

Intreprinderea de Medicamente si comasarea a trei intreprinderi: Uzina Chimica 9 Mai, Uzina Dudesti - ICECHIM si a Fabricii Reactivul Bucuresti.

Urmeaza o perioada de dezvoltare si modemizare concretizata prin:

-dublarea capacitatii de productie la produsele apa oxigenata si stabilizatori PVC datorita:

-construirii si punerii in functiune a liniei 2 de producere a H²O²;

-construirii si punerii in functiunea noii hale de fabricatie stabilizatori;

-extinderea instalatiilor de conditionare a produselor fitofarmaceutice;

-punerea in functiune a instalatiei 'Recuperare Ag';

-cresterea de cca. 5 ori a capacitatii de productie a produselor borice (prin construirea noii instalatii de fabricare a aeestor produse) ;

-construirea si punerea in functiune a instalatiei de fabricare a stearatilor de Ca,Zn

- instalatia de esteri glieoli si derivati;

-obtinerea si purificarea sarurilor de Bi - instalatie amplasata in locul instalatiei vechi de borax;

- transferarea instalatiilor de Reaetivi ehimici din Rahova in Dudesti si amplasarea in spatiile disponibile existente.

Perioada 1991 - 1998 se earaeterizeaza prin:

-construirea ~ipunerea in functiune, in 1995, a instalatiei de produeere azot, eu o capacitate de 2 x 1000Nmc/h;

-punerea in funetiune a instalatiei 'Cloruri acide' (a caror proees tehnologic necesita distilare), in cadrul Sectiei Reactivi;

-punerea in functiune a instalatiei de frig prin compresia amoniacului (inlocuieste vechea tehnologie, al carei principiu consta din absorbtia amoniacului in apa), cu o capacitate de 0,5 Gcal/h;

-centrala termica - cu o capacitate maxima de 45 t abur/h.

In aceasta perioada a fost sistata fabricatia in urmatoarele instalatii:

-Instalatia Kreps (macinarea insecticidelor in stare solida, conditionarea acestora prin amestecare cu talc si ambalarea produselor). In prezent aceasta instalatie este in conservare.

-Instalatia ANTU - RODANURA in care se preparau raticide (pe baza de naftil tiouree). Instalatia este in conservare.

-Instalatia de conditionare a insecticidelor si ierbicide (produse lichide). Activitatea consta in conditionare, prin dizolvarea acestora in solventii adecvati, omogenizarea solutiei sau suspensiei respective si ambalarea lor. In prezent instalatia este dezafectata.

-Instalatia 'Cartofin' (fungicid), in care avea loc conditionarea substantei active (esterul metilic al acidului a naftil acetic), utilajele au fost demontate, in prezent cladirea fiind inchiriata de catre Chimopar, prin contract, societatii comerciale POLICHIM SRL (utilizata in prezent ca depozit).

-Instalatia policaprolactama, , este in conservare.

3. Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului

Apele subterane prezente in arealul studiat includ atat ape freatice,cat si ape de adancime, etajate pe orizonturi si suborizonturi sau aflate sub forma de structuri lenticulare.

a) Apele freatice

Apa din albiile minore ale Dambovitei si Colentinei, infiltrata I'n depozitele groase si poroase de lunca si terasa, impreuna cu apa rezultata din precipitatii si infiltrata spre baza stratelor acvifere, asigura debite bogate apelor freatice din zona. In spatiul ocupat de oras se deosebesc trei sisteme principale de acvifer freatic, cantonate in depozitele aluvionare cuaternare:

- stratul acvifer de mare adancime (Stratele de Fratesti), extins la baza complexului marnos care dispune de cantitati mari de apa de calitate superioara;

- stratul acvifer cu adancime intermediara (Stratele de Mostistea-20-30 m), localizat intr-un orizont gros cu nisipuri, care fumizeaza apa de calitate buna;

- stratul acvifer de mica adancime, cantonat in structurile permeabile cunoscute sub denumirea de 'pietrisuri de Colentina'.

Stratele de Fratesti, de varsta Pleistocen inferioara, cuprind, in partea superioara, orizonturi cu nisipuri fine si medii, iar, in baza, nisipuri cu pietrisuri si ,chiar, bolovanisuri. In zona orasului Bucuresti, aceste strate, notate de sus in jos cu A, B si C, sunt exploatate intens de numeroase captari subterane, in special pentru folosinte cu caracter industrial. In zona capitalei, debitul captat din stratele de Fratesti este de aproape 2000 l/s. Aceste strate au calitati potabile foarte bune, cu mineralizare si duritate reduse (300-650 mg/l, 10-13G), si apartin tipului hidrochimic bicarbonatat.

Peste stratele de Fratesti s-au depus stratele de Mostistea si stratele de Colentina. Stratele de Mostistea sunt formate, predominant, din nisipuri si au grosimi de 8-20 m. Intre acestea si stratele de Colentina se afla un orizont argilos de 10-16 m grosime. Apa din aceste strate este exploatata la un debit de circa 1000 l/s.

Cu exceptia acviferelor amintite anterior, ape freatice mai exista si in aluviunile din

luncile raurilor.

Adancimea panzei freatice pe teritoriul municipiului Bucuresti variaza in functie de topografia reliefului. Astfel, in lunca raurilor Dambovita si Colentina, se situeaza intre 0 si 3m, in timp ce pe interfluviul Dambovita- Colentina ea este cuprinsa,mai frecvent,intre 5 si 20 m. Nivelul piezometric al apelor freatice in cadrul interfluviilor este direct proportional cu grosimea stratului de suprafata alcatuit din roci loessoide.

Tipul hidrochimic cel mai raspandit este cel bicarbonatat, cu mineralizatii cuprinse intre 300 si 1500 mg/l.

In ultimul timp, calitatea apei subterane a suferit unele modificari in sens negativ, datorita conexiunii mai multor factori:

-poluarea cu diferite categorii de produse agricole (ingrasaminte chimice, diverse pesticide), folosite indeosebi in cadrul legumiculturii practicate in zona periurbana;

-poluarea menajera si industriala;

-acumularile de suprafata, a caror apa interactioneaza cu apele subterane.

b) Apele de adancime

In zona Bucuresti, apele sunt situate la mari adancimi si au mineralizare putemica, cu exceptia depozitelor pliocene care au ape dulci.

4. Apele de suprafata

Apele curgatoare care dreneaza municipiul Bucuresti apartin bazinului hidrografic al Argesului (cursul inferior).

Reteaua hidrografica din apropierea obiectivului analizat este reprezentata, in principal, de catre cursul Dambovitei si afluentul de stanga al acestuia, Colentina. Fata de raul Dambovita, amplasamentul analizat se afla la o distanta de aproximativ 1 km, nord, iar, fata de Colentina, la circa 4 km sud.

Dambovita izvoraste din estul grupei montane a Fagarasului, de la circa 1800 m altitudine, strabate orasul pe directia VNV-ESE pe o distanta de circa 16 km si are in sectiunea invecinata S.C. CHIMOPAR S.A. (57 m altitudine absoluta in albie) urmatoarele caracteristici bazinale:

-lungimea: L=248 km;

-suprafata bazinului de receptie: S=1581 km2;

-debitul mediu multianual: Q=12,5 m3/s;

Raul Colentina (L=101 km, din care 35 km pe teritoriul orasului Bucuresti;     S= 643 Km²; Q =0,61 m3/s), curs de apa tipic pentru zona de campie, traverseaza orasul aproximativ pe aceeasi directie ca si Dambovita, avand un curs cvasiparalel cu acesta in intravilan. Acesta se varsa in colector (Dambovita) pe partea stanga, la o altitudine de 52 metri, putin in aval de localitatea Cemica. Albia sa este slab inc1inata, cu evidente fenomene de divagare, situatie care a condus la tranformarea acesteia intr-o salba de lacuri care, la ora actuala, sunt amenajate in mare parte. Dintre acestea, mai cunoscute sunt Mogosoaia, Baneasa, Herastrau, Tei, Pantelimon si Cemica. Pe langa rolul turistic care il indeplinesc, lacurile au si functie de regularizare a scurgerii, atat pentru raul Colentina, cat si in cazul Dambovitei, careia ii preia in caz de nevoie surplusul de apa prin intermediul unor canale de legatura.

Repartitia scurgerii in timpul anului este neuniforma, fiind influentata de acumularile realizate in amonte, atat pe Dambovita, cat si pe Colentina. Cea mai mare cantitate de apa se scurge primavara. Urmeaza ca pondere scurgerea din sezonul de vara, iarna si apoi cea de toamna.

Scurgerea minima este caracteristica pentru doua perioade ale anului, in lunile decembrie- februarie si septembrie- octombrie.In mod obisnuit,scurgerea minima produsa la inceputul toamnei (septembrie) este mai accentuata, datorita valorilor scazute ale precipitatiilor si diminuarii depozitelor de apa subterana. Cu toate acestea, debitul mediu lunar minim absolute in cazul Dambovitei s-a inregistrat iama in luna ianuarie 1964 (1,7 m3/s).

Scurgerea maxima este cauzata de ploi abundente, de topirea brusca a zapezii sau de suprapunerea celor doua fenomene, fiind reprezentata de apele mari de primavara si,mai des, de viiturile torentiale de vara. Scurgerea maxima apare primavara, in aprilie, datorita topirii zapezii din zona de izvoare. Totusi, aceasta nu se manifesta foarte pregnant in sectiunea Bucuresti, datorita lacurilor din amonte, care au rol regularizator.

5. Situatia inundabilitatii

Cele mai frecvente inundatii din bazinul hidrografic al Dambovitei se inregistreaza primavara si vara, cand are loc o crestere de nivel si debit, datorita suprapunerii perioadelor ploioase peste intervalele de topire a zapezilor. Cele mai putemice viituri din ultimii 100 de ani s-au inregistrat in iulie 1975, atunci cand s-a inregistrat un debit mai mare de 60 de ori fata cel mediu multianual, respectiv 654 m3/s.

Constructiile hidrotehnice, realizate pentru protectia impotriva inundatiilor, constau in acumuliiri pe cursul superior al Dambovitei si pe aproape intreg sectorul Colentinei, indiguiri pe sectoarele inferioare ale celor doua rauri, regularizari etc. Amenajarea complexa a raului Dambovita a fost realizata pe o lungime de circa 24 km (din care 10 km pe teritoriul orasului), aceasta incluzand acumularea Dambovita (240 ha suprafata, 5-10 m adancime), regularizari si canalizari cu latimi ale albiei de 28 -38 m si o adancime de 2,5 -4,5 m.

Amplasamentul analizat nu se afla situat in aria de inundabilitate a nici unui curs de apa, datorita diferentei relativ mari de altitudine fata de nivelul apei raurilor si datorita amenajarii cursurilor de apa respective.

6. Date meteorologice

Municipiul Bucuresti se incadreaza climatului temperat-continental, cu veri fierbinti si ierni reci si cu inversiuni de temperatura destul de frecvente. Localitatea se afla situata intr~o zona de tranzitie intre influentele aride (estice), cele oceanice (vestice) si cele submediteraneene (sudice).

S.C. CHIMOPAR S.A. este situata la extremitatea sud-estica a Bucurestiului, intrand astfel mai putin sub incidenta topoclimatului urban. Astfel, fata de zona centrala a localitatii, temperatura medie anuala la periferie este mai mica cu circa 0,5C, evidentiindu-se rolul de 'insula termica' pe care zona construita a Bucurestiului il detine in raport cu imprejurimile.

In conformitate cu observatiile actinometrice, potentialul radiativ- caloric (radiatia totala) in zona Bucurestiului se incadreaza valorilor cuprinse intre 125 si 130 kcal/cm². Minima apare in luna decembrie, iar maxima este specifica lunii iulie.

Regimul termic este specific zonei de campie, valoarea medie multianuala a temperaturii fiind de aproximativ 10,5C. Temperaturile medii lunare maxime se imegistreaza in luna iulie (22,8C), iar valorile minime in luna ianuarie (-2,9C), rezultand o amplitudine termica ridicata, de 25,7C. Asemanator cu amplitudinea termica medie anuala, si amplitudinea termica absoluta are o valoare ridicata (73,3C). Cea mai mare temperature medie anuala s-a inregistrat in 1963 (13,lC), iar cea mai mica in 1875 (8,3C). Temperatura maxima absoluta la Bucuresti a fost atinsa in luna august 1945 (41,1C), in timp ce minima absoluta s-a inregistrat in ianuarie 1942 (-32,2C). Durata de stralucire a Soarelui este ridicata, situandu-se in jurul valorii de 2 200 ore/an.

Numarul mediu al zilelor cu inghet este de circa 115 zile. Primul inghet apare, mai frecvent, in prima decada a lunii noiembrie, iar ultimul, in prima decada a lunii aprilie.

Cantitatea medie multianuala a precipitatiilor este de 568 l/m², cu maximul pluviometric in luna iunie (92 l/m²) si minimul in luna martie (27 l/m²).Maxima absoluta lunara la Bucuresti s-a inregistrat in luna iunie 1901 (223 l/m²).Cele mai mari cantitati anuale de precipitatii s-au inregistrat in anii cu predominarea activitatii ciclonice si fronta1e (861 l/m² in 1897). Cea mai mica cantitate anuala de precipitatii s-a inregistrat in anul 1960 (203 11m2).

Datorita climatului temperat - continental, ploile torentiale sunt frecvente vara. Acestea au o semnificatie geografica deosebita prin efectul supraumectarii terenu1ui si a proceselor morfodinamice declan;;ate in albiile raurilor. Ele sunt specifice perioadei calde a anului, cand, alaturi de procesele frontale, se dezvolta si cele convective. In majoritatea cazurilor, durata ploilor torentiale a fost de sub 6 ore. lntensitatea acestor ploi este un indicativ important in stabilirea unor parametri legati de evacuarea apei. Abordarea empirica a indicatorilor legati de acest parametru in activitatea de constructie a canalizarilor este, de altfel, si cauza frecventelor inundatii urbane care apar vara in municipiul Bucuresti.

lntensitatea inregistreaza valori medii cuprinse intre 0,04 si 0,24 l/minut, in cazul ploilor cu durata mai mare de o ora, si poate creste pana la peste 4 l/minut,in cazul unor ploi cu o durata cuprinsa intre 3 si 30 de minute. Cea mai ridicata cantitate de precipitatii inregistrata in 24 h s-a produs in 7 iunie 1910 si a avut valoarea de 136,6 l/m².

Numarul mediu anual al zilelor cu grindina este de circa 1-2 cazuri, in timp ce stratul de zapada se mentine circa 32 zile/an. Grosimea maxima a stratului de zapada inregistrata la Bucuresti a atins valoarea de 106 cm.

Nebulozitatea inregistreaza 0 valoare medie anuala de 5,5 zecimi, iar umiditatea relativa este de 77 % (cu valoarea maxima in decembrie - 89 % si cea minima in iulie - 65%). Ceata se manifesta, in medie, in 63 de zilel an, avand o frecventa mai ridicata in spatiile joase din lunca Darnbovitei si Colentinei.

Regimul vantului la sol indica directiile din sector estic si vestic ca fiind predominante (nord-est - 21,7 %, est - 15 %, vest - 14 %, si sud-vest - 14 %), in timp ce proportia vanturilor care bat din directie sudica are valoarea cea mai mica (2,8 %) (Fig. nr.1.). Viteza medie la sol pe toate directiile este de aproximativ 2 m/s, avand valori mai mari in cazul vanturilor de nord-est (2,4 m/s), est si nord (2,3 m/s). Calmul atmosferic la Bucuresti are valori medii caracteristice zonelor deschise, cu putine obstacole naturale (19 %). Numarul zilelor cu vant tare (peste 16 m/s) este, in medie, de 14/an. Viteza maxima de 125 km/h a fost inregistrata in iama anului 1954, in conditiile unor vanturi de tip crivat, provenite din aria de maxima presiune a Anticic1onului Siberian. Dintre vanturile cu caracter local, se remarca brizele urbane, care faciliteaza procesul de autoepurare a atmosferei urbane si, mai rar, crivatul si suhoveiul.

Fig.nr.1. Frecventa vantului pe directii

7.Tipurile si caracteristicile solurilor din zona

Geneza invelisului de sol din partea sud-estica a orasului Bucuresti are la baza factorii cunoscuti: litologia, elementele climatice si vegetatia sub care s-au format. Ansamblul conditiilor naturale ale zonei incadreaza invelisul de sol in c1asele molisolurilor, argiluvisolurilor si a solurilor neevoluate.

In zona de lunca, se afla soluri neevoluate, aluviale, cu orizont A in general slab dezvoltat, urmat de materialul parental, iar, pe suprafete restranse, se intalnesc chiar soluri hidromorfe. Soluri aluviale se regasesc spre sud de amplasament, in lunca Dambovitei, acestea nefiind carbonatate ca si in zona interfluviala si avand o textura variabila.

Pe interfluvii si in jurul obiectivului analizat se dezvolta soluri argiloiluviale de tip brun-roscat, iar, pe suprafete mai restranse, cemoziomuri levigate, soluri brun-roscate de padure, podzolite pseudogleizate pe crovuri, dar si protosoluri antropice in zonele industriale.

Analizand hartile pedologice generale si regionale, se constata ca amplasamentul studiat si teritoriile limitrofe sunt ocupate de soluri brun-roscate de padure, care au mare extensiune in Bucuresti si jurul acestuia. Acest tip de sol este specific regiunilor cu clima temperata si influente mediteraneene, cu terenuri iesite mai recent de sub influenta padurii sau chiar aflate sub padure. Solurile dezvoltate pe depozite loessoide (cazul interfluviului Dambovita-Colentina) au o textura lutoasa, in orizontul superficial Ao (25-40 cm), si argilolutoasa, in orizontul Bt (80-140 cm). Structura in partea superioara a orizontului Ao este grauntoasa, iar, spre baza, poliedrica angulara medie si devine prismatica in orizontul Bt. Regimul aerohidric in acest tip de sol este relativ bun, apa acumulandu-se deasupra orizontului impermeabil Bt numai in perioadale cu ploi indelungate. Densitatea aparenta prezinta valori mai mici in orizontul afanat de suprafata (1,30-1,35 g/cm3) decat in orizontul de acumulare a argilei, in care se ating 1,55 g/cm3. Continutul de humus este mediu, avand valori cuprinse intre 2,5 si 3,5 %. Reactia solului este slab acida (pH 6,2-6,7), iar gradul de saturatie in baze de 80-90 %. Din punct de vedere al indicilor de fertilitate, solul brun-roscat de padure se incadreaza solurilor cu fertilitate medie, pretabile pentru cultura majoritatii plantelor agricole din Romania.

Cemoziomurile levigate de panta, apartinand clasei molisolurilor, sunt raspandite imediat la sud de raul Dambovita, pe versantul care margineste interfluviul, existenta acestora in regiune fiind legata de transformarea solurilor de sub paduri, in urma defrisarii acestora. Datorita aprovizionarii ridicate a acestuia cu humus (4-5%), fertilitatea este ridicata. Reactia este slab acida spre neutra (pH 6,7-7,2), iar gradul de saturatie in baze este ridicat (peste 85 %). Cemoziomul levigat este raspandit si la est de Bucuresti, in spre Campia Mostistea.

Protosolul antropic este un sol caracteristic zonelor industriale, unde sunt transportate si depuse cele mai diverse materiale rezultate in urma activitatilor umane (de exemplu material de steril) care, de altfel, stau la baza formarii protosolului antropic. Cu o grosime de cel putin 50 de cm, acest tip de sol este singurul care nu are o succesiune caracteristica de orizonturi.

In zona amplasamentului, datorita pantei reduse, gradul de eroziune a solului prezinta valori minime.

8. Geologia subsolului

Sub raport geologic, zona studiata are in baza un fundament cristalin, situat la adancimi de peste 3000 m, peste care s-a depus o stiva de formatiuni sedimentare paleozoice, mezozoice si neozoice . Cuvertura sedimentara si fundamentul alcatuiesc Platforma Moesica. Succesiunea sedimentarului in cadrul regiunii Bucuresti incepe cu Carboniferul inferior (Paleozoic) si se termina cu formatiunile care apatin Cuatemarului. Stratigrafia nu este una continua, existand cateva discontinuitati stratigrafice atribuite perioadelor de exondare a platformei.

Subasmentul luncii raului Dambovita este constituit din nisipuri, pietrisuri si bolovamisuri cu grosimi de 5-10 m, in timp ce partea superioara include depozite aluviale actuale si subactuale holocene, predominant psamitice, uneori cu intercalatii de maluri, in cadrul carora nisipul, pietrisul si depozitele loessoide (prafuri argiloase cenusii-galbui) sunt rocile predominante.

Terasele inferioare ale Dambovitei Colentinei, sunt constituite din depozite fluviatile de varsta Holocen inferioara, reprezentate prin depozite loessoide si aluviuni grosiere. Depozitele loessoide din structura terasei inferioare sunt alcatuite din prafuri argiloase cenusii-galbui, slab nisipoase, cu grosimi de 10-20 m. Aluviunile grosiere ale terasei joase sunt constituite din pietrisuri si nisipuri, cu o grosime care variaza intre 7 si 12 m. Pietrisurile includ, in numeroase areale, moluste fosile, remaniate din depozitele cretacice si pliocene.

Depozitele superficiale de pe interfluvii apartin, in mare parte, nivelului inalt al Pleistocenului superior si, mai putin, nivelului mediu al acestuia. Nivelul inalt al Pleistocenului superior este reprezentat prin depozite loessoide apartinand Campiei Vlasiei (5- 15 m). Pietrisuri aluvionare apartinand acestui nivel apar si in terasele inferioare ale Dambovitei.

Interfluviul relativ plat dintre raul Dambovita si Colentina (sectorul din estul municipiului Bucuresti) este subunitatea de relief care include amplasamentul analizat si, de aceea, urmatoarele descrieri geologice se vor referi Ja-aceasta subunitate.

Seria stratigrafica incepe cu depozitele care apartin paleozoicului (Carbonifer), alcatuite din calcare, argile compacte, gresii argiloase si calcaroase, cu intercalatii de carbuni. Mezozoicul este reprezentat prin depozite triasice, jurasice si cretacice, in cadrul carora, la anumite nivele, sunt prezente lacune stratigrafice. In cadrul acestei regiuni, triasicul prezinta aceleasi subdiviziuni ca in tot restul Campiei Romane:

-seria rosie inferioara are grosimi mici in sector, reducandu-se pana la disparitie spre nord;

-seria carbonatata, alcatuita din calcare si dolomite;

-seria rosie superioara, care este putemic dezvoltata in sectorul Bucuresti (1000 m grosime), fiind alcatuita de jos in sus din gresii, conglomerate, anhidrite, nisipuri, argile rosii si marne vargate. Grosimea mare a acestor depozite tradeaza o putemica subsidenta in timpul triasicului, in sectorul Bucuresti.

Jurasicul urmaza Triasicului si este constituit dintr-o serie predominant nisipoasa-grezoasa (Jurasic mediu) si calcare si dolomite cu grosimi de circa 900 m (Jurasic superior). Cretacicul este mai slab reprezentat in zona, prezentand numeroase discontinuitati stratigrafice.Intre Cretacicul superior si Tortonian, platforma Moesica a fost scoasa de sub apele marii, rezultand o mare lacuna stratigrafica. Apa a invadat din nou regiunea in a doua parte a Miocenului si s-a mentinut peste platforma pana la sfarsitul Pliocenului. Succesiunea de roci rezultate in aceasta peroada este urmatoarea:

-Miocen - Tortonian: calcare marnoase si gresii;

-Sarmatian: marne compacte, cu intercalatii de nisipuri;

-Pliocen - Meotian-pontian: marne si marne nisipoase;

-Dacian: nisipuri cu intercalatii de mame si argile;

-Levantin- argile, argile nisipoase, cu intercalatii de nisipuri.

In zona Bucuresti adancimea la care se pun in evidenta depozitele care incheie seria pliocena este de 350 m.

Cuatenarulincepe in baza cu stratele de Fratesti (Pleistocen inferior), care la Bucuresti se afla la adancimile 130-180 m si au grosimi de 120-170 m. Aceste strate, depuse in cadrul unui regim fluvial, prezintii numeroase resturi fosile de moluste si mamifere. Succesiunea continua cu complexul mamos, dezvoltat in regim lacustru (pleistocen mediu), cu grosimi de 100-120 m. Pleistocenul Superior este aldituit in baza din nisipuri de Mostistea, urmate de depozite intermediare alcatuite din argile si argile nisipoase (5-10 m grosime), de pietrisurile de Colentina si depozitele loessoide.

Toate rocile care apar la zi in sectorul amintit anterior apartin Holocenului si nivelului inalt al Pleistocenului Superior. Amplasamentul este suprapus depozitelor holocene, in cadrul carora se pot dezvolta procese de tasare in rocile loessoide.

9. Structura tectonica, activitatea neotectonica, activitate seismologica

Din punct de vedere tectonic, se pot face cateva mentiuni pentru regiunea Bucuresti.

Cuvertura prejurasica a platformei prezinta o depresiune putenic subsidenta in zona Bucuresti, flancata de sectoare mai ridicate spre nord si sud. Dintre stilurile tectonice, se remarca dispunerea monoclinala spre Subcarpati a stratelor de varsta cretacica, miocena si pliocena.

Neotectonica indica locatia ca apartinand regiunilor afectate de miscari negative, puse in evidenta prin aparitia lacurilor la gura vailor afluente raurilor mai mari.

Din punct de vedere seismic, arealul aferent municipiului Bucuresti se incadreaza ariei seismice a Vrancei. Seismele cu intensitati mai mari de 5 pe scara Mercalli sunt produse in zona de cutremure intermediare cu focare situate la adancimi de 70-160 km, generate de procesele tectonice de subductie din zona Vrancea. Pe harta zonarii seismice a teritoriului Romaniei (Stas 11100/1-91), unde sunt redate intensitatile seismice exprimate in grade de intensitate MSK (intre 6 si 9 grade), teritoriul orasului Bucuresti este incadrat zonelor cu risc seismic ridicat (un cutremur de 8 MSK la minim 50 de ani). Riscul ridicat se mentine in zona datorita situarii acesteia in calea undelor seismice vrancene, care au o directie de propagare orientata NE- SV. Cele mai putemice cutremure inregistrate in secolul al XX-lea au fost consemnate in 10.01.1940 (7,4 pe scara Richter) si in 04.03.1977 (7,2 pe scara Richter).

Multe dintre depozitele de origine marina situate in adancime sunt bogate in fosile. Cu toate acestea, obiective geologice valoroase nu exista in cadrul amplasamentului ales si nici in apropierea acestuia in cadrul rocilor de suprafata

10. Procese geomorfologice si aspecte ale suprafetei topografice

Amplasamentul studiat este inclus din punct de vedere geomorfologic sectorului sud-estic al Campiei Colentinei (subdiviziune a Campiei Vlasiei), fiind situat pe pseudoterasa Catelu (5-9 m altitudine relativa), din stanga vai Dambovita, la o altitudine absoluta de circa 68-70 m.

Valea Dambovitei este destul de larga in zona capitalei, incadrandu-se, in general, intre 300 si 2200 m latime. Valea Colentinei este mai ingusta (maxim 1500 m) si are un curs mai sinuos. Lunca, mult latita in sudul S.C. CHIMOPAR S.A., a fost putemic modificata antropic prin lucrarile de canalizare si regularizare efectuate. In cadrul acesteia au ramas cateva popine (Mihai Voda, Patriarhie, Catelu etc.) si meandre parasite (cateva dintre acestea sunt amenajate sub forma de lacuri in scop recreativ). Pe alocuri, pe stanga Dambovitei sunt prezente sectoare cu pseudoterase. Versantul drept este mai abrupt decat cel stang, ambii prezentand o serie de pinteni (Dealul Mitropoliei, Dealul Spirii, Dealul Cotocenilor etc.), datorita intensei meanddiri a albiei.

Campia Colentinei are aspect cvasiplan, prezentand o inclinare usoara spre sud-est, de 1-3.Principalele forme de relief sunt crovurile, cu adancimi mici (1-3 m), aparute ca urmare a proceselor de tasare dezvoltate in depozitele loessoide.

In vatra capitalei, relieful a fost putemic modificat antropic, rezultand o serie de forme geomorfologice specifice: deblee, ramblee, indiguiri, cariere, gropi etc.

Relieful, prin altitudine, grad de fragmentare si panta, influenteaza localizarea asezarilor, a elementelor de legatura, cat si modul de valorificare a spatiului. Din acest punct de vedere, spatiul inclus Bucurestiului este favorabil constructiilor diverse, existand, totusi, un impediment legat de fenomenele de tasare dezvoltate, pe alocuri, in rocile loessoide.

11. Informatii despre ecosistemele din zona

a) Vegetatia

Ca urmare a ritmului ridicat de dezvoltare a capitalei din ultimele doua secole, compozitia si structura elementelor de flora si fauna din regiune au suferit modificari majore.

Daca ne referim la vegetatia naturala spontana, teritoriul municipiului Bucuresti se incadreaza subzonei padurilor de stejari submezo-termofili si subzonei silvostepei.

Subzona stejarilor submezo-termofili

In trecut, cea mai mare parte din vatra orasului era ocupata de paduri de Quercinee care, la ora actuala, se mai pastreaza doar sub forma unor pa1curi situate spre est (Padurile Cemica, Pasarea, Pustnicul) si nord (Padurile Baneasa si Snagov) de capitala. Elementele forestiere predominante in aceste paduri sunt reprezentate, in principal, de specii de stejari termo si mezofili: stejar (Quercus robur), cer (Quercus cerris), gamita (Quercus frainetto), dar si carpen (Carpinus betulus) si tei (Tilia argintea). Stratul arbustiv este constituit din corn (Comus mas), singer (Comus sanguinea), soc (Sambucus nigra), paducel (Crataegus monogyna), porumbar (Prunus spinosa), lemn cainesc (Liqustum vulgare). In aceasta subzona se dezvolta pajisti cu asociatii de paius (Festuca valesiaca, Festuca pseudovina).

Padurea are un rol deosebit in mentinerea echilibrului ecologic prin atenuarea eroziunii, influenta asupra calitatii si cantitatii apei, aparitia unor topo- si microclimate purificarea atmosferei, atenuarea zgomotelor si dezvoltarea de habitate pentru diferite specii de animale. De aceea, mentinerea actualelor areale impadurite si continuarea actiunilor de impadurire sunt capitale in mentinerea unui echilibru ecologic intr-o zona cu densitati foarte mari ale populatiei.

Subzona de silvostepa si stepa se regaseste la est si sud de Bucuresti, fiind constituita din stejari subxerotermofili si pajisti cu ierburi xeromezofile.

In lunci si in jurul diferitelor unitati acvatice este prezenta vegetatia azonala, reprezentata prin zavoaie cu salcie (Salix alba, Salix fragilis, Salix triandru, Salix cinerea) si plop (Populus nigra, Populus alba, Populus canescens). Speciile acvatice se grupeaza in trei benzi: vegetatia de mal, alcatuita predominant din stuf, vegetatia plutitoare, formata din nuferi (Nuphar luteum, Nymphaea alba), ciulini (Trapa natans) si broscarita (Potamogeton natans) si vegetatia submersa, cu bradis, pasa, mot, otratel, sarmulita etc. Tot azonal apare vegetatia halofila.

Asociatiile vegetative enumerate anterior se mentin la ora actuala pe mici suprafete, locul lor fiind luat de culturi agricole si spatii ocupate de constructii.

b) Fauna

Fauna cuprinde elemente caracteristice Campiei Romane, incadrate biotopurilor de padure, pajiste si celor acvatice.

Conditiile geografice diverse care participa la alcatuirea biotopului determina o mare varietate si abundenta de specii, mai ales in padurile mai compacte din jurul Bucurestiului.

Fauna biotopului de padure include numeroase mamifere, dintre care valoare cinegetica au exemplarele de caprior (Capreolus capreolus), cerb lopatar si mistret (Sus scrofa), mai rar intalnit. Alaturi de acestea, mai sunt prezente ariciul (Erinaceus europaeus), veverita (Scilurus vulgaris), iepurele de camp (Lepus europaeus), viezurele (Meles meles) si vulpea (Canis vulpes). Ornitofauna este bine reprezentata, fiind identificate in padurile din imprejurimi peste 50 de specii de pasari. Dintre acestea, se remarca prin abundenta speciile familiare etajului stejarului, precum mierla (Turdus merula), sturzul cantator (Turdus philomelos), cinteza (Fringilla coelebs), pitigoiul mare (Parus major), ciocanitoarea mare (Dendrocopos major),ciocarlia de padure (Lulula arborea). Nu lipsesc, insa, nici speciile pentru vanat: sitarul (Scolopax scolopax), fazanul (Phasianus colchicus), prepelita (Cotumix cotumix) sau cele ocrotite prin lege: corbul (Corvus corax) si sorecarul comun (Buteo buteo) etc.

Fauna de camp, specifica zonelor de silvostepa si stepa, se mai mentine in putine locuri, datorita inlocuirii acestui habitat cu terenuri agricole. Mai bine reprezentate sunt rozatoarele (popandaul, harciogul, soarecele de camp, iepurele de camp) si pasarile (prepelita, prigoarea, dumbraveanca, ciocarlia de camp, heretele alb).

Fauna acvatica include numeroase exemplare de pasari cu habitatul pe baltile din jurul Bucurestiului (diferite specii de rate, gaste, starci, corcodei precum si exemplare de nagat, lisita etc).

Ihtiofauna este foarte slab reprezentata in sectorul din raul Dambovita care strabate Bucurestiul, dar variata in lacurile din imprejurimi, incluzand, atat specii rapitoare (stiuca, salaul, somnul), cat si fitofage si omnivore (carasul, linul, rosioara, platica, crapul etc).

c) Ecosistemele de pe amplasament

Intrucat zona de amplasare a obiectivului este urbana si de folosinta industriala ecosistemele pe amplasamentul analizat sunt putin reprezentate. Se pot gasi doar elemente de microflora sau microfauna sau mezoflora / mezofauna si aceasta, in special in zonele amenajate ca spatii verzi din incinta S.C. CHIMOPAR S.A.

In zona nu se gasesc exemplare de vegetatie sau fauna protejata.

III. Descrierea obiectivului

A.Descrierea activitatiilor

Activitatea desfasurata de S.C. CHIMOPAR S.A. conform statutului societatii este 'Obtinerea de diverse produse chimice de uz industrial, produse utilizate in industria farmaceutica, reactivi chimici si substante de inalta puritate, produse chimice ca bunuri de larg consum, comercializare, executare de lucrari, prestari servicii, activitate de import export, transporturi interne si externe cu mijloace auto proprii si activitate de recuperare si preparare din/si cu metale pretioase.

Caracteristica activitatii societatii este productia de mic tonaj, intr-o forma diversificata, de peste 700 produse.

Modul de organizare a activitatii

Din punct de vedere organizatoric, activitatea se desfasoara in cadrul sectiilor de productie si serviciilor administrative:

- Sectia Organica

- Sectia Reactivul (care inglobeaza in prezent si fosta Sectie Anorganica)

- Sectia Peroxizi

- Sectia MEA

- laborator de cercetare

- laborator incercari fizico-chimice

- compartiment mediu - calitate cu laborator ecologie

- compartiment comercial - aprovizionare, desfacere si transport

- compartimente: productie, marketing, investitii, financiar- contabil , administrativ

Regimul de lucru : 5 zile/saptamana pentru instalatiile cu procese discontinue si 7zile/saptamana pentru instalatiile cu flux continuu; pentru comenzile mari se lucreaza in regim de campanie.

I. SECTIA ORGANICE

In cadrul Sectiei Organice, produsele se realizeaza pe instalatiile pentru productia de eteri glicoli si derivati, care cuprind urmatoarele linii generale de fabricatie:

1. Sinteza eterglicolilor pe baza de propenoxid (propoxilarea metanolului)

2. Separarea prin rectificare a produsilor de sinteza (obtinerea methoxipropanol si MPG).

3. Distilarea sub vid a rezidiilor rezultate la rectificare (obtinerea polieterilor MPP si a reactivului de flotatie AGF 250).

In afara acestor principale linii de fabricatie, in cadrul Sectiei Organice, exista linii tehnologice pentru :

4. Fabricatia lichidelor de frana

5. Fabricatia lichidelor de racire

6. Fabricatia lichidelor de spalare parbrize

II. SECTIA REACTIVUL

In cadrul secsiei REACTIVUL se obtin urmatoarele tipuri de produse :

- reactivi chimici (de diferite calitati: pentru analize, puri, de uz farmaceutic , de uz alimentar)

- produse tehnice

Reactivii obtinuti in cadrul acestei sectii pot fi clasificati dupa cum urmeaza:

dupa natura lor:

- reactivi organici

- reactivi anorganici: substante colorate, substante albe;

dupa modul de obtinere:

- reactivi obtinuti prin sinteza

- reactivi obtinuti prin purificarea produselor tehnice

In functie de natura lor si de tehnologia de obtinere, aceste substante se obtin pe instalatii specifice sau pe instalatii universale.

Parcul de rezervoare este destinat stocarii materiilor prime lichide, utilizate in instalatia de sinteze organice de cloruri acide (triclorura de fosfor) si in instalatia de purificari prin distilare (acetona, toluen, xilen) dar si pentru depozitarea in vederea comercializarii (ulei aromatic).

III. SECTIA PEROXIZI

In cadrul sectiei PEROXIZI nu se mai fabrica in prezent peroxizi organici, instalatia

fiind dezafectata dar se realizeaza urrnatoarele produse:

Apa demineralizata

Apa distilata

Amoniac sol. 25 % CP

Amoniac sol. 27 % cosmetic

Apa oxigenata 30 %

Apa oxigenata 35 %

Apa oxigenata 50 %

Apa oxigenata farrnaceutica

In afara acestor produse, in cadrul sectiei peroxizi se mai realizeaza depozitarea in vederea comercializarii de peroxizi proveniti din import ( in depozite specifice care asigura conditiile de siguranta necesare pentru stocarea acestora) si neutralizarea apelor provenite din instalatiile sectiei.

B.Descrierea proceselor

I. SECTIA ORGANICE

Sinteza eterglicolilor pe baza de propenoxid consta in propoxilarea metanolului si0 se realizeaza in reactoare tubulare, in prezenta de catalizator anionic NaOH, in conditii de temperatura si presiune prescrise. In functie de natura componentilor ce se doresc a fi obtinuti produsul de sinteza poate fi monopropoxilat (sinteza MP + MPP) sau tripropoxilat (sinteza MP + AGF 250).

Separarea produsilor de sinteza se realizeaza intr-un sistem de trei coloane de rectificare operate in serie. Procesul de rectificare decurge in flux continuu.

Distilarea sub vid a rezidiilor rezultate pe linia de rectificare se realizeaza pe doua

blaze de distilare care functioneaza in regim discontinuu. In functie de natura produsului

monopropoxilat sau tripropoxilat prin distilarea sub vid a rezidiilor se obtin polieteri metal polipropilenglicolici (MPP) respectiv AGF. Polieterii metil polipropilenglicolici se amesteca in rapoarte bine stabilite cu metiltriglicol (MTG), metiltriglicol borat (MTGB) si poliglicoli, inhibitori de coroziune, agenti antioxidanti, obtimtindu-se lichidele de frana.

In instalatia eteri glicoli se-utilizeaza distilarea sub vid inaintat pentru prelucrarea finala a rezidiilor propoxilate in scopul obtinerii polieterilor PEMP pentru lichidul de frana si a produsului finit AGF 250 :

- distilarea rezidiului monopropoxilat polieter PEMP brut pentru eliminarea

catalizatorului remanent - obtinere PEMP;

- distilarea rezidiului tripropoxilat pentru eliminarea fractiunii de varf (capul de distilare) in scopul reducerii concentratiei de MDPG pana la un continut de max. 6-8 % obtinere AGF 250. In acest caz catalizatorul ramane in produsul finit.

Dupa terminarea distilarii propriu-zise, produsele ramase in blaz se racesc prin recircularea continua a uleiului timp de 3-4 ore, pe toata aceasta perioada pompele de vid

ramanand in functiune.

Dupa 5-6 distilari succesive blazele se spala cu apa calda pentru curatirea fascicolului incalzitor pozitionat in interiorul utilajului. Acest lucru este necesar pentru a se asigura un transfer termic optim in timpul procesului de distilare si evitarea supraancalzirii uleiului.

In urma prelucrarii alcoolului metilic propoxilat pe coloanele de distilare si separarea produselor METHOXYPROPANOL (MP) si MPG, rezulta rezidii de blaz in functie de varianta de operare pentru obtinerea MP. Aceste rezidii se supun unui proces de propoxilare in vederea obtinerii polieterilor pentru lichidul de frana (PEMP) ~i a produsului AGF 250,astfel incat din instalatie nu rezulta deseuri.

Rezidiul de blaz rezultat la fabricarea methoxypropanolului cu recuperare PE se monopropoxileaza cu propenoxid pe linia de sinteza. Scopul acestei monopropoxilari este

acela de a transforma izomerul (iMPG) in dieter (MDPG) si o parte din dieter in trieter (MTPG) incat punctul de fierbere al amestecului polieteric final sa fie cuprins intre 195-200^oC.Polieterii PEMP sunt transvazati din vasele de colectare in rezervorul de polieteri si sunt utilizati la fabricarea lichidului de frana.

Rezidiul de blaz rezultat la fabricarea methoxypropanolului cu recuperare AGF este

supus unui proces de propoxilare succesiva in trei etape - tripropoxilare.

AGF 250 se transvazeaza in rezervorul de produs finit de unde se livreaza la beneficiari. Pentru prevenirea deteriorarii calitatii materiilor prime, manipularea, depozitarea si ambalarea acestora se realizeaza in conditii specifice si totodata cu respectarea conditiilor de PM si PSI.

Depozitarea materiilor se face in vase destinate stocarii unui singur produs, pentru a

impiedica eventual a impurificare cu alte substante straine; dad produsele sosite sunt ambalate in propriul ambalaj, atunci se vor depozita in spatii special amenajate pentru a preveni deprecierea sau deteriorarea lor inainte de procesare.

Conditiile de depozitare ale materiilor prime asigura securitatea si protectia impotriva riscurilor de mediu. Metodele si mijloacele de depozitare ale produselor iau in

considerare organizarea si functionarea unor zone cu conditii specifice produselor chimice, materialelor, intemperiilor. utilajelor, aparatelor, protejarea produselor impotriva degradarii sau intemperiilor

Substantele periculoase utilizate in cadrul sectiei sunt depozitate dupa cum urmeaza:

Propilen oxidul se depoziteaza in doua rezervoare cilindrice orizontale din otel inoxidabil, cu capacitatea de 60 mc fiecare avand D= 3,2 m si L=7,6 m. Sunt amplasate in cuva de retentie, prevavute cu perna de azot la o presiune de 0,2-1 ata reglata automat si stropire cu apa pentru racire.

Oxidul de propilena se aduce de la furnizor in cisterne de cale ferata de capacitate 40 - 50 1. Cisterna se descarca de la rampa CF in rezervoare. Se racordeaza cisterna CF (printr-un furtun flexibil de otel inoxidabil sau din cauciuc special cu insertie interioara metalica) la conducta de aspiratie, se racordeaza conducta de azot, se face legatura la impamantare la cisterna si se efectueaza transvazarea cu ajutorul pompei centrifuge. Pe tot parcursul descarcarii se respecta instructiunile specifice de operare.

Metanolul se depoziteaza in doua rezervoare cilindrice verticale din otel inoxidabil, cu o capacitate de 50 mc fiecare avand dimensiunile D=4 m si H= 4 m. Sunt amplasate in cuve de retentie si prevazute cu sistem de racire prin stropire cu apa. Metanolul este aprovizionat cu autocistene de unde este descarcat prin pompare in rezervoarele de stocare.

Rezervorul bicompartimentat pentru combustibil lichid usor este destinat aprovizionarii cu combustibila Statiei de Incalzirea uleiului- instalatia eteri - glicoli. Capacitatea maxima de depozitare este de 40 tone, dar cantitatea maxima care este stocata in rezervor este de 20 tone (doar unul din compartimente).Rezervorul este amplasat orizontal, fiind incadrat pe toate laturile in pereti de beton pentru protectie.

II. SECTIA REACTIVUL

In cadrul sectiei REACTIVUL, sintezele de produsi organici au loc in instalatii specifice, astfel:

- Sinteza eterului etilic - presupune etape de sinteza si de purificari succesive; instalatia cuprinde coloane de distilare - rectificare, vase de purificare cu agitare si de decantare succesiva. In cadrul instalatiei au fost prevazute condensatoare cu agent de transfer termic apa, dublate de racitoare cu sola (asigurata de un grup frigorific propriu), in vederea eliminarii totale a pierderilor prin emisii gazoase (COY-uri).

- Sinteza de cloruri acide - este o instalatie specifica, proiectata si realizata sa

functioneze in sistem inchis :

reactoarele de sinteza au condensator de reflux cu agent frigorific de -10oC,care condenseaza COY-urile ce ar putea iesi din sistem;

coloanele de distilare functioneaza sub vid realizat cu ejectoare cu abur in doua trepte, abur care inainte de a condensa trece printr-un scruber in care urmele de gaze antrenate din coloane sunt spalate prin absorbtie in contracurent cu apa;

-Purificarile (distilari) de produse organice se realizeaza pe instalatii universale (mai multe produse diferite,pe aceeasi instalatie) - in general se utilizeaza instalatiide distilare/anhidrizare.

Aceste instalatii, care lucreaza fie la presiune atmosferica, fie sub vid, au in componenta lor, condensatoare si racitoare suplimentare, astfel incat nu exista emisii la o

functionare normala.

Capetele si cozile de distilare, se utilizeaza pentru obtinerea reactivilor de calitate inferioara. Deoarece procesul de purificare al alcoolilor si solventilor consta in principal in anhidrizarea si distilarea lor, blazele de distilare se spala o data pe an cu foarte multa apa, doar pentru eventualele urme de depuneri mecanice.

In aceste instalatii se purifica: alcool etilic, alcool izo-propilic, alcool n-butilic, acetona, toluen, xilen, acetat butil, acetat etil, acid acetic, cloroform, dicloretan, clorura de metilen, eter petroltricloretilena, acid formic.

Reziduul rezultat la purificarea acidului acetic, ce contine Cr3+,este diluat si adus la concentratie sub 0,7 mg/dm3, neutralizat cu var (de la anhidrizari) si evacuat la canalizarea chimic impura.

Acetona rezultata de la centrifugarea monocloracetatului de sodiu, cu urme de apa si acid monocloracetic, este distilata si refolosita si se recupereaza acidul monocloracetic cristal continut.

Ambalarea produselor organice se efectueaza in camere specifice, prevazute cu ventilatie.Depozitarea triclorurii de fosfor se face intr-un rezervor cilindric orizontal din OL plumbuit cu o capacitate de 15 mc avand dimensiunile D=2,2m si L= 3,9 m. Este amplasat in cuva de retentie sub copertina pentru a evita contactul direct cu razele solare. Aerisirea este racordata la sistemul de ventilare si spalare a gazelor acide.

Rezervoarele cu substante inflamabile (metanol, acetona, toluen , xilen, alcool etilic) au cuve de retentie din beton, cu un volum calculat sa poata prelua lichidul corespunzator volumului rezervorului respectiv. Cuvele sunt racordate la canalizarea chimic impura printr-un racord cu robinet normal inchis. Au in dotare pompe de transvazare in alte rezervoare in caz de scurgeri.

Produsele cu care se lucreaza in cantitati mici ( dicloretan, tricloretilena, azotit sodiu, azotat sodiu ) se depoziteaza in ambalaj original ( butoi tabla, butoi PE sau saci) in incaperi ferite de caldura excesiva si tinand cont de incompatibilitati.

Rezervoarele pentru lichide caustice sau corosive au cuve de retentie corespunzatoare ca volum cu volumul rezervorului respectiv. Cuvele sunt betonate, iar cele pentru acid azotic si sulfuric sunt placate antiacid. Au pompe transversale in caz de scurgeri.

III. SECTIA PEROXIZI

Obtinerea solutiilor apa oxigenata

In cadrul sectiei Peroxizi, se realizeaza dilutia peroxidului de hidrogen cu concentratia de 70%, obtinandu-se urmatoarele produse :

• apa oxigenata 30%
• apa oxigenata 33%
• apa oxigenata 50%

Materiile prime pentru obtinerea solutiilor de apa oxigenata sunt, peroxidul de hidrogen cu o concentratie de 70%, importat de la firma SOLVEY - Germania si apa demineralizata, obtinuta in cadrul sectiei.

Peroxidul de hidrogen 70 %, aprovizionat cu cisteme pe calea ferata, este stocat in rezervoare din aluminiu (3 buc.) cilindrice verticale cu capacitati de cate 50 me fiecare avand fiecare dimensiunile D=3,6 m si H= 5 m..

Realizarea solutiilor de apa oxigenata se face In rezervoare de dilutie din aluminiu (3 buc.) cu capacitati de cate 12 mc prin dozajul apei demineralizate peste apa oxigenata.

Rezervoarele de dilutie sunt prevazute cu sisteme de suflare aer si pompe de recirculare

pentru omogenizarea solutiilor. Toate rezervoarele sunt amplasate in aer liber pe platforma betonata.

Solutiile de apa oxigenata se realizeaza in loturi de cate 1000 kg conform retelei de fabricatie. Ambalarea si livrarea solutiilor de apa oxigenata se realizeaza in bidoane din PE de 60l sau vrac direct din sectia de productie. Pentru apa oxigenata de uz farmaceutic (30%), ambalarea se realizeaza in bidoane PE de 50 1 sau flacoane PE de un litru, depozitate pana la livrare, in conditii controlate de temperatura si lumina, in depozitele de peroxizi ale sectiei.

Obtinerea solutiilor amoniacale

Obtinerea solutiilor amoniacale se realizeaza prin barbotarea amoniacului lichefiat in apa demineralizata. Amoniacul lichefiat este aprovizionat de la SC AMONIL Slobozia pe calea ferata.

Solutiile amoniacale se obtin prin procesul de barbotare a amoniacului lichefiat (din

rezervorul aferent statiei de frig) in apa demineralizata, proces ce se realizeaza intr-un vas de reactie racit cu metanol (agent de racire de la statia de frig - agregatul cu freon - din cadrul sectiei Peroxizi), amplasat in aer liber.

Omogenizarea solutiei de amoniac se realizeaza cu o pompa care recircula permanent solutia amoniacala in vasul de reactie. Excesul de vapori de amoniac este refulat prin conducta de aerisire a vasului de reactie, si absorbit intr-un vas tampon cu apa demineralizata.

Intreg procesul de obtinere a solutiilor amoniacale se desfasoara in circuit inchis si controlat prin sisteme AMC.

Toate echipamentele sunt pozitionate pe platforma betonata prevazuta cu canalizare, pentru evacuare in statia locala de preepurare.

Ambalarea si livrarea solutiilor amoniacale se realizeaza la temperaturi de cca. 10C (pentru diminuarea emisiilor de amoniac in atmosfera) in bidoane din PE de 25 sau 50 1 sau flacoane PE de un litru depozitate pana la livrare in conditii controlate de temperatura si lumina. Procesul de ambalare se realizeaza de cca. 2 ori pe luna.

Rezervorul de amoniac lichefiat are o capacitate de 10 mc (max 6 t) si prezinta urmatoarele caracteristici :

D= 1,5m si L= 5 m

presiunea maxima admisa 16 bar

temperatura admisa max./min. +40C/-20C

Rezervorul de amoniac este prevazut cu supape de siguranta reglate pentru presiunea de 16 bar. In cazul depasirii acestei presiuni are loc emisia amoniacului in atmosfera printr-o coloana de aerisire cu diametrul de 22 mm, aflata la 7 m fata de sol.

Alimentarea rezervorului cu amoniac lichid se realizeaza din autocisteme sau butelii, prin racorduri etanse.

4. EMISII IN ATMOSFERA

Conform Ordinului nr.462/1993, emis de M.A.P.P.M., prin emisie de poluanti se intelege eliminarea in atmosfera a unor poluanti solizi, lichizi si gazosi din surse punctiforme sau de suprafata, deci din surse stationare (fixe) sau mobile care evacueaza in atmosfera noxele rezultate din diferitele activita,tisocio-economice.

Emisiile sunt deci de doua feluri:

- dirijate (evacuare prin cosuri de dispersie, guri de ventilatie, guri de aerisire, tevi de esapament, etc.) ;

- difuze (evacuare necontrolabila inregistrata la manipulari de substante si produse cu volatilitate diferita,incarcare -descarcare rezervoare, neetanseitati, etc.).

SC CHIMOPAR SA Bucuresti evacueaza in atmosfera diferiti poluanti, in mod dirijat prin surse punctiforme (fixe) cat si difuz.

Efluentii gazosi reziduali care rezulta in urma proceselor sau diferitelor operatii

tehnologice pot contine poluanti ca :

- pulberi si gaze arse : CO, S0₂, NO, NO₂, CO₂ insotite de O₂, N₂, vapori de apa rezultati in urma arderii combustibilului gazos sau lichid - Centrala termica, cuptor de la

instalatia de Eteri glicoli.

- metanol, etanol, acid acetic, sulfati,hidrogen sulfurat,amoniac, pulberi de la diferite procese - operatiile tehnologice in sectiile / atelierele aferente.

OUG 243/2000 modificata si aprobata prin Legea nr. 655/2001 limiteaza emisiile dirijate in atmosfera atat in cazul proceselor tehnologice cat si in cazul instalatiilor de ardere prin valorile limita de emisie 'VLE' care depind de toxicitatea poluantului si de debitul masic orar evacuat.

OUG 243/2000 modificata si aprobata prin Legea nr. 655/2001 introduce notiunile de Prag de Alerta - PA - care reprezinta 70% din VLE si Prag de Interventie - PI - care este egal cu VLE din OUG 243/2000 modificata si aprobata prin Legea nr. 655/2001.

-vapori de apa cu urme de acizi (H₂SO₄ si acid acetic) de la insalatia de saruri de cupru si plumb.

-vapori de apa cu urme de acid acetic si NH₃ de la instalatiaAlbe-Bismut-Purificari.

Din operatiile de manipulare a materiilor prime si a produselor finite, din fazele de uscare, macinare si conditionare sau datorita eventualelor neetanseitati ale instalatiilor apar emisii difuze in aer care pot contine urmatorii poluanti : COV-uri, pulberi, HCI, H₂SO₄, acid acetic, NH₃,NOx,CO, S0₂, propen oxid, eteri glicoli.Astfel s-a impus efectuare urmatoarelor investigatii

-Instalatia Albe-Bismut-Purificari : determinarea poluantilor: acid acetic, amoniac,

pulberi - 3 surse;

-Instalatia Colorate-saruri de cupru/plumb : determinarea poluantilor: acid acetic,

acid sulfuric (exprimat in S0₂) -1 sursa

-Instalatia Alcooli-Solventi-ROI:

- ambalare eter etilic, alcooli-solvienti (alcool etHic abs, metanol, acetona, acetat de butil, clorura de metilen, ciclohexanona, formaldehida, 1,2 dicloretan, toluen, eter de petrol, cloroform, fenol ) - 1 sursa

- distilare alcooli-solventi (alcool etilic abs, metanol, acetona, acetat de butil, clorura de metilen, ciclohexanona, formaldehida, 1,2 dicloretan, toluen, eter de petrol, cloroform, fenol) - 1 sursa

-InstalatiaAnorganica - cloruri - determinarea poluantilor: acid clorhidric - 1 sursa

-Instalatia Lurom - determinarea poluantilor: pulberi -1 sursa

-Instalatia de Var sodat - determinarea poluantilor: pulberi - 1 sursa

-InstalatiaAnhidrida borica - determinarea poluantilor: gaze de ardere - 1 sursa

-Instalatia Recuperare argint - determinarea poluantior:gaze de ardere - 1 sursa

-Instalatia Eteri glicoli - determinarea poluantilor: gaze de ardere - 1 sursa

-Centrala termica principala - determinarea poluantilor: gaze de ardere - 1 sursa.

-Centrala termica (incalzire sectia organica) - determinarea poluantilor: gaze de

ardere - 1 sursa.

Datorita programului de fabricatie care se adapteaza in functie de comenzile primite, in perioada in care s-au efectuat investigatiile au functionat numai urmatoarele instalatii :

-Centrala termica principala- determinarea poluantilor:gaze de ardere - 1 sursa

-Instalatia Eteri glicoli- determinarea poluantilor:gaze de ardere - 1 sursa

-Instalatia Albe-Bismut-Purificari: determinarea poluantilor: acid acetic, amoniac, pulberi -2 surse;

-Instalatia Colorate-saruri de cupru/plumb : determinarea poluantilor: acid acetic, acid sulfuric(exprimat in 802) -1 sursa

-Instalatia Alcooli-8olventi-ROI- ambalare, alcooli-solventi ( metanol, etanol ) 1 sursa

-Instalatia Lurom- determinarea poluantilor:pulberi -1 sursa

OUG 243/2000 privind protectia atmosferei modificata si aprobata prin Legea nr. 655/2001 limiteaza emisiile dirijate in atmosfera atat in cazul proceselor tehnologice cat si in cazul instalatiilor de ardere prin valorile limitade emisie 'VLE' care depind de toxicitatea poluantului si de debitul masic orar evacuat .

OUG 243/2000 privind protectia atmosferei modificata si aprobata prin Legea nr. 655/2001 introduce notiunile, de prag de Alerta - PA - care reprezinta 70% din VLE si prag de Interventie - PI - care este egal cu VLE.

In tabelele nr.11.10 si nr.11.11,sunt prezentate PA si PI pentru instalatiile de ardere ce folosesc combustibil lichid si au o putere termica mai mica de 50 KW

In tabelul nr.11.12, sunt prezentatePA si PI pentru acid acetic, acid

sulfuric (exprimat in S0₂), metanol, etanol, amoniac si pulberi

Tabel nr. - Focare alimentere cu conbustibil lichid - Praguri de alerta   

centrale termice cu putere termica mai mica de 50 KV

Tabel nr. - Focare alimentere cu conbustibil lichid - Praguri de interventie   

centrale termice cu putere termica mai mica de 50 KV

Tabel nr. - Praguri de alerta si interventie pentru procese tehnologice

In scopul determinarii nivelului emisiilor dirijate generate de sursele stationare punctiforme de la SC CHIMOPAR SA Bucuresti, s-au efectuat masurari de emisii in vederea caracterizarii fizico - chimice a efluentilor gazosi reziduali.

Emisiile provenite de la surse dirijate de poluare a atmosferei din incinta SC CHIMOPAR SA pentru care au fost efectuate masurari pe 30.09.2006 sunt :

CO, NOx,S0₂ , pulberi insotite de CO₂,0₂ ,N₂ de la arderea combustibilului lichid- la Centrala termica , care are in dotare pentru producerea agentului termic necesar -abur - patru cazane : trei cazane de tip ABBA si un cazan de tip Kessel; combustibilul folosit este pacura. Capacitatea instalatiei este de 45 t/h abur supraincalzit. La momentul efectuarii masuratorilor centrala termica a functionat cu un singur cazan.Combustibillul utilizat a fost pacura cu procent de sulf de 1%.

Gazele reziduale sunt evacuate printr-un cos de dispersie de inaltime de la sol de 55 m , diametru la baza de2 m, diametru la varf de 1,4 m.

CO, NOx,502, pulberi insotite de CO2,O2,N2de la arderea combustibilului lichid - la instalatia de eter glicoli , care este dotata cu a statie de incalzire a uleiului mineral -agentul termic. Instalatia este prevazuta cu un arzator tip Soake B19. Combustibilul utilizat este, CLU - combustibil lichid usor. Gazele arse sunt evacuate in atmosfera printr-un cos cu inaltimeade 38 m diametrul la baza de 1,25m si diametrul la varf de 0,25 m.

NH₃ - Instalatia Albe-Bismut-Purificari: la purificarea Clorurii de amoniu, emisiile sunt evacuate dirijat prin 2 tubulaturi de evacuare cu sectiunea 0,125 m² si inaltimea de la sol de 6 m (tubulatura spate) si de 10m (tubulatura fata).

Acid acetic - Instalatia Albe-Bismut-Purificari: la obtinere Acetat de zinc, emisiile sunt evacuate dirijat prin 2 tubulaturi de evacuare cu sectiunea 0,125 m² si inaltimea de la sol de 6 m (tubulatura spate) si de 10m (tubulatura fata).

Acid sulfuric (exprimat in S0₂) - Instalatia Colorate: la obtinerea sulfatului de cupru, emisiile sunt evacuate printr-o tubulatura de evacuare cu sectiunea 0,06 m² si inaltimea de la sol de 8 m

Pulberi - Instalatia Colorate - instalatia Lurom: la macinare/ ambalare, emisiile sunt evacuate dirijat printr-o tubulatura de evacuare cu sectiune de 0,30 m² si inaltimea de la sol de 9 m.

Emisiile provenite de la surse dirijate de poluare a atmosferei din incinta SC CHIMOPAR SA pentru care au fost efectuate masurari pe 16.11.2006 sunt :

• Metanol - Instalatia Alcooli - Solventi: la ambalare alcooli, emisiile sunt evacuate dirijat printr-o tubulatura de evacuare cu sectiunea de 0,24 m² si inaltimea de la sol de 14m
• Etanol -Instalatia Alcooli-Solventi: la ambalare alcooli, emisiile sunt evacuate dirijat printr-o tubulatura de evacuare cu sectiunea de 0,24 m²     si inaltimea de la sol de 14m.

Pentru determinarea concentratiilor de noxe evacuate in atmosfera s-au aplicat urmatoarele metode :

• metoda automata pentru gazele de ardere folosind Analizorul TESTO 350 XLdotat cu senzori electrochimici de CO, O₂, NO, N0₂, S0₂. Fiecare masurare a durat minim 30 minute, valorile tabelate reprezentand media a 4 valori inregistrate in acest interval. Analizorul TESTO 350XL este de productie germana generatia 2004, fiind conceput in regim de asigurare a calitatii si avand certificare ISO 9001/EN 29001. Analizorul asigura atat recoltari izocinetice cat si posibilitatea raportarii masurarilor de concentratie exprimate

in ppm sau in mg/mc, la conditii normale de temperatura si presiune (0⁰C si 1013 mbar) si continutul de oxigen de referinta care are valoare proprie, functie de tipul de combustibil

• metode de laborator :

Pentru pulberi s-au respectat prevederile Ord. 592 / 2002. si SR ISO 9096/2003, prelevarea realizandu-se in conditii izocinetice, pulberile fiind captate pe filtre aduse in prealabilla masa constanta.

Prelevarea pulberilor a durat 20.;-30minute, determinarea cantitativa fiind finalizata in laboratorul INCD ECOIND. S-au facut doua prelevari pentru fiecare sursa de pulberi, prelevarea insumand minim 50 minute.

Acidul sulfuric/sulfatul. Se aspira efluentul gazos captand H₂SO₄, intr-un vas de recoltare,continand apa drept solutie absorbanta. lonii S0₄ reactioneaza cu BaCl₂ rezultand precipitatul de BaS0₄ . Opalescenta solutiei este proportionala cu concentratia de S0₄^-2 si se determina spectrofotrometric la 420 nm.

Amoniac.Amoniacul retinut in solutie absorbanta ca ioni NH4⁺ rectioneaza cu tetraiodmercuriatul dipotasic - rectivul Nessler formand un amestec in proportii variabile de iodura amidomercurica si triiodura amidomercurica, solubil, de culoare galben - bruna. Intensitatea culorii este proportionala cu cantitatea de amoniac si prezinta absorbtie maxima, in vizibil, la 440 nm.

Etanol. Etanolul este oxidat cu bicromat de potasiu in solutie acida in exces. Se determina spectrofotometric, la lungimea de unda de 430 nm excesul de bicromat de potasiu care este proportional cu continutul de etanol din proba de analizat.

Metanol. Se aspira efluent gazos in 2 vase de recoltare legate in serie continand ca solutie absorbanta apa .Metanolul este oxidat cu KMn0₄ la formaldehida care, cu fenilhidrazina, formeaza fenilhidrazona. Prin oxidarea acesteia cu K₃Fe(CN)₆ ,in mediu acid, rezulta un complex colorat in rosu-visiniu a carui intensitate este proportionala cu concentratia de metanol si prezinta absorbtie maxima la 530 nm.

Acid acetic. Acidul acetic absorbit intr-o solutie de azotat de lantan, in prezenta alcaliilor, formeaza acetatul bazic de lantan. Aceasta, absorbind iod, da o coloratie albastra-verde si prezinta absorbtie maxima, in vizibil, la 625 nm.

Laboratorul si metodele pentru gaze de ardere si poluantii aferenti proceselor tehnologice sunt acreditate conform SR ISO CEI 17025.

Calcule si formule

Dat fiind ca in unele cazuri masuraile se pot efectua si/sau pe traseul care conduce efluentul gazos la gura de evacuare, pentru raportarea la Ordinului nr.756/1997 - Reglementari privind evaluarea poluarii mediului, si efectuarea calculului de dispersie trebuie efectuate o serie de calcule si transformari.

Astfel, pentru masurarile de gaze de ardere (efectuate cu analizorul TESTO 350 XL), daca rezultatul masurarilor se exprima in ppm transformarea in mg/Nmc se realizeaza prin inmultirea cu factorii corespunzatori raportati la conditiile normale de temperatura si presiune (0^oC si 1013 mbar). Acesti factori sunt: 2,05; 2,93; 1,25 pentru NOx, S0₂ si respectiv CO. Datorita faptului ca valorile limita de emisii (VLE) sunt raportate la un continut de oxigen de referinta de 3% (volum) pentru combustibilul lichid, rezultatele masurarilor trebuie raportate la acest continut cu ajutorul formulelor:

[Noxa]mg/Nmc_{cu 3%O2}= x [noxa] mg/Nmc

in care

[Noxa]mg/Nmc_{cu 3%O2}=concentratia de noxa exprimata conform

Ordinului nr.756/1997;

21 = continutul volumetric de oxigen in aer;

3% = continutul volumetric de oxigende referinta pentru combstibil lichid; [O₂] = continutul volumetric de oxigen masurat in efluentul gazos,in %;

[noxa] mg/Nmc = concentratia de noxa exprimata in mg/Nmc;

Raportarea debitului volumetric la conditiile normale se face cu ajutorul formulei:

Q_v / T = Q_vo / T₀

in care: Q_v si Q_vo - sunt debite volumetrice corespunzatoare temperaturilor;

T si T₀ - temperaturile exprimate in grade Kelvin;

Pentru calculul erorilor, tinand cont de erorile de masura ale Analizorului TESTO 350 XL si de influenta pe care o are eroarea de masura a continutului de oxigen asupra rezultatului masurarilor, se aplica formula:

in care: - _rel - eroarea relativa a masurarii transformata (raportata) la

concentratia de referinta de oxigen, exprimata in %;

- _rel m- eroarea relativa a rezultatului masurarii, netransformat, in %;

- _rel O₂- eroarea relativa a masurarii continutului de oxigen, in %;

- K =0₂/(21-0₂) - factor de corectie depinzand de concentratia masurata

de oxigen in efluentulgazos -O2 -.

Tinand cont de:

- _rel NOx= 5% (conform date tehnice aparat);

- _rel S0₂= 5% (conform date tehnice aparat);

- _rel CO= 5% (conformdate tehnice aparat);

- _rel O₂= 0,2% (conform date tehnice aparat);

- _rel pulberi= 10% (conform Ordinului nr.756/1997

se obtine

in care semnificatiile sunt aceleasi ca la formula anterioara.

Trebuie subliniat ca in legislatia privind emisiile in atmosfera aferente centralelor termice concentratiile masice de poluanti sunt raportate la mg/Nmc cu continut de oxigen de referinta specific combustibilului folosit.

Masurari de emisii dirijate de poluanti in efluentii gazoai reziduali

Rezultatele masurarilor de concentratii de poluanti sunt centralizate in tabelul nr.... iar cele de parametri fizici ai efluentului gazos rezidual si parametrii geometrici ai sursei fixe in tabelul nr.......

3 pagini cu tabele pg nr.33,34,35

Analizand rezultatele masurarilor de emisii in atmosfera comparativ cu limitarile conform Ordinului nr.756/1997 in cazul SC CHIMOPAR SA Bucuresti, se constata ca pentru :

1. Centrala Tennica ( a functionat numai cazanul nr.4, cu pacura )

- NOx depaseste de 1,7 ori pragul de Interventie.

2. Instalatia Eteri-glicoli( instalatie incalzire agent tennic)

- NOx depaseste de 1,1 ori pragul de Alerta ;

- CO depaseste de 1,5 ori pragul de Interventie ;

3. lnstalatia alcooli - solventi - ambalare

- metanolul depaseste de 1,4 ori Pragul de Alerta si se situeaza la limita

Praguluide Interventie;

4.3.2.Calculul concentratiilor efluentilor gazosi reziduali la cosul de dispersie in concordanta cu prevederile Ordinului nr.756/1997

Pe baza masurarilor individuale s-au calculat concentratiile medii ale poluaniilor in efluentul gazos rezidual.

In interpretarea rezultatelor masurarilor de emisii atmosferice, Ordinului nr.756/1997 impune luarea in consideratie a erorilor de masurare. Erorile de masurare analiza calculate cu formulele de la subcapitolul ......sunt

pentru:

1. Centrala Termica: K=1,1042 : _gaze = 5 % si _pulberi = 10 %

2. Instalatia Eteri glicoli(instalatia incalzire agent termic):K=1,2364 : _gaze = 5 %

si _pulberi = 10 %

Pentru procese tehnologice eroarea de masurare este de 20%.

Tinand cont de aceste erori si de concentratiile medii, se obtin rezultatele centralizate in tabelul nr. .......

Tabel nr.    - Rezultatele masurarilor de emisii dirijate exprimate in concordanta

cu legislatia de mediu

Avand in vedere rezultatele obtinute si interpretate conform reglementarilor in vigoare se defineste indicele de conformare - I_c - calculat cu relatia:

in care C_{noxa admisa} = VLE

Fata de Ordinul184/1997 I_c se poate afla in una din urmatoarele situatii:

- I_c < 0,7 care indica o poluare nesemnificativa - PN;

- 0,7 < I_c < 1 care indica o poluare potential semnificativa - PPS;

- 1< I_c < 5 care indica o poluare semnificativa de gradul I - PS I.

- 5 < I_c < 10 care indica o poluare semnificativa de gradul ll - PS II.

- I_c > 10 care indica o poluare semnificativa de gradul lIl - PS III.

Valorile I_c calculate pentru toti poluantii masurati la SC CHIMOPAR SA Bucuresti sunt centralizate in tabelul nr....

Tabel nr.. - Valorile I_c calculate

4.4.1 MODELAREA MATEMATICA A DISPERSIEI POLUANTILOR EMISI IN ATMOSFERA DE SURSA STATIONARA AFERENTA CENTRALEI TERMICE, INSTALATIEI ETERI GLICOLl, INSTALATIEI ALCOOLl-SOLVENTI-ROI A SC CHIMOPAR SA BUCURESTI

4.4.1.1 Caracterizarea climatologica si de dispersie

0 masa de poluanti evacuata in atmosfera este supusa unui proces de dispersie care determina scaderea concentratiei de poluanti pe masura departarii de sursa. Dispersia poluantilor depinde de o serie de factori care actioneaza simultan :

- factorii ce caracterizeaza sursa de emisii, respectiv : inaltimea fizica a cosului de evacuare, diametrul la varf al acestuia, viteza si temperatura de evacuare a gazelor, cantitatea de poluant evacuata in unitatea de timp si proprietatile fizico - chimice ale poluantului ;

- factorii care caracterizeaza mediul aerian in care are loc emisia si care determina imprastierea orizontala si verticala a poluantilor (factorii meteorologici)

- factorii care caracterizeaza zona in care are loc emisia (orografia si rugozitatea terenului).

Diversele zone au posibilitati diferite de dispersie, astfel incat aceeasi cantitate de noxe evacuata in atmosfera in conditii similare are ca rezultat atingerea unor concentratii la sol diferite de la o zona la alta, in functie de caracteristicile atmosferice si orografice ale zonei respective.

Cunoasterea proportiei in care se realizeaza intr-o zona data acele caracteristici atmosferice care franeaza sau favorizeaza difuzia poluantilor permite estimarea posibilitatilor de dispersie precum si determinarea calitativa si cantitativa a concentratiilorde poluanti.

Dintre factorii meteorologici care determina dispersia poluantilor, hotaratori sunt vantul, caracterizat prin directie si viteza si stratificarea termica a atmosferei.

Directia vantutui este elementul care determina directia de deplasare a masei de poluant. Concentratia poluantilor este maxima pe axa vantului si descreste odata cu departarea de ea. Difuzia poluantilor nu are loc imediat ce acestia parasesc cosul. Datorita vitezei proprii de iesire a jetului de gaze, a diferentei de temperatura dintre cea de evacuare a gazului si cea a mediului, pana de poluant isi va continua miscarea ascendenta pana isi pierde viteza initiala, iar temperatura sa o egaleaza pe cea a mediului. Inaltimea fizica a cosului plus supraanaltimea penei de poluanti datorita efectelor termice si dinamice constituie inaltimea efectiva a cosului.

Viteza vantului determina valoarea concentratiei de poluant atat direct cat si prin intermediul inaltimii efective a penei de poluant. Valoarea concentratiei la nivelul solului este, in anumite limite, invers proportionala cu valoarea vitezei vantului. In acelasi timp, o crestere a vitezei vantului are ca efect o scadere a inaltimii efective a penei de poluant si in consecinta o crestere a concentratiei. Astfel, exista o valoare critica a vitezei vantului specifica fiecarei surse de poluare, pentru care se obtine cea mai mare concentratie de poluant.

Un alt parametru determinant in difuzia poluantilor este turbulenta care este intim legata de structura verticala a temperaturii aerului. Aceasta determina starea de stabilitate a atmosferei care, la randul ei, genereaza miscarile verticale ale aerului. Exista trei tipuri principale de stratificare: stabila, neutra si instabila.

Din punct de vedere microclimatic, zona studiata primeste influente atat ale climatului urban, cat si ale campiei Bucurestiului. Astfel, climatul zonei studiate se incadreaza in tipul temperat - continental cu usoare nuante excesive, atenuate de influente urbane. In oras, datorita proceselor industriale, arderilor menajere precum si datorita constructiilor si solului pavat aproape in totalitate, se

produce asa numita 'Insula de caldura urbana' temperatura aerului avand valori mai ridicate decat in zonele limitrofe unde predomina culturile agricole. Pentru caracterizarea zonei s-au folosit datele statistice multianuale de la statia meteorologica Afumati ce este amplasata de asemenea, intr-o zona limitrofa a municipiului Bucuresti, unde valorile parametrilor meteo masurati sunt determinate atat de clima specifica orasului, cat si de cea specifica campiei in care se incadreaza.

Temperatura aerului in zona studiata prezinta valori medii lunare cuprinse in intervalul 3,5C (ianuarie) si 22,2C (iulie).Valoarea medie anuala a temperaturii aerului este de 0,2C, iar amplitudinea termica este de 25,5C.Variatiile temperaturii aerului in functie de presiune si inaltime reprezinta unul din factorii importanti care intervin in deplasarea maselor de aer si, implicit, de raspandirea in atmosfera a poluantilor. Marirea variatiei temperturii aerului cu

inaltimea se numeste Gradient vertical de temperatura si, in functie de marime, se pot deosebi mai multe tipuri de stratificari sau stari ale atmosferei. Instabilitateaeste caracterizata printr-o scadere a temperaturii cu inaltimea mai mare decat media gradientului vertical. Aceasta conditie se realizeaza cel mai frecvent in zilele senine de vara cand incalzirea rapida a solului, datorita insolatiei, incalzeste straturile de aer de langa suprafata rezultand un amestec vertical pronuntat si curenti ascendenti puternici. Aceasta stare favorizeaza dispersia substantelor nocive pe verticala. Stabilitatea se caracterizeaza printr-o scadere a temperaturii mai mici decat media gradientului vertical. In acest caz , masa de aer in ascensiune, prin destindere adiabatica se va raci cu mai putin decat media gradientului vertical de temperatura. Atmosfera inconjuratoare considerata in repaus dispune de o energie termica mai mare decat masa de aer in deplasare. Aceasta masa de aer va fi dirijata spre nivelul sau initial, frand miscarile ascendente ale atmosferei. Tendinta de a rezista deplasarilor verticale este caracteristica stabilitatii, starea atmosferica in care difuziunea este aproape

absenta, ceea ce defavorizeaza raspandirea poluantilor. Starea atmosferica indiferenta sau neutra prezinta o scadere a temperaturii cu inaltimea, dupa relatia adiabatica, adica intre repartitia verticala a temperaturii aerului din atmosfera inconjuratoare si din masa de aer supusa deplasarii nu exista nici o diferenta.Stari atmosferice diferite sunt izotermiile si inversiunile termice. In cazul izotermiilor, temperatura este stationara cu inaltimea, in cazul inversiunilor, temperatura aerului creste cu inaltimea, ceea ce implica un gradient vertical de

temperatura negativ.lnversiunea termica actioneaza ca un ecran care nu permite dezvoltarea convectiei si nici amestecul vertical. In acest caz dispersia noxelor pe verticala este impiedicata aproape total.

Umiditatea relativa a aerului este parametrul meteorologic care are 0 evolutie diuma inversa fata de temperatura, deci cu valori minime ziua - la amiaza - si valori maxime noaptea si dimineta inainte de rasaritul soarelui.

Valorile medii lunare se inregistreazs in decembrie (90,9%), iar cele minime in iulie (69,6%) si august (69,9%). Umiditatea relativa ridicata determina aparitia cetii,in special in sezonul rece, fapt defavorabil dispersiei noxelor in atmosfera.

Nebulozitatea - gradul de acoperire a cerului cu nori - este strans legata de natura maselor de aer care se vehiculeaza in zona, la care se adauga influenta locala a suprafetei subadiacente, Astfel, nebulozitatea totala in zona studiata prezinta valori medii lunare cuprinse in intervalul 8,0 (decembrie) si 4,3 (august; septembrie) cu o medie anuala de 6,1. Nebulozitatea atmosferica ridicata este un factor negativ in procesul de dispersie al noxelor in atmosfera, deoarece franeaza dezvoltarea curentilor termodinamici ascendenti de natura

convectiva care contribuie la transportul maselor de aer la inaltime.

Precipitatiile atmosferice reprezinta un parametru meteorologic important in procesul de deplasare locala prin efectul de spalare a aerului in stratul sau inferior, unde au loc activitati industriale.ln zona studiata, cantitatea medie anuala de precipitatii este de 539,9 mm. Cantitatea maxima de precipitatii se inregistreaza in luna iunie (92 mm) iar cea minima in luna februarie (21,9 mm).

Regimul eolian este determinat de pozitia pe care o ocupa zona studiata, de tranzitie intre oras si campul limitrof. Dinamica generala a atmosferei indica, ca dominante masele de aer de origine polar - maritime si continentale de provenienta estica 63,3%, urmate de cele tropical - maritime si tropical - continentale 15,8%.

Din datele statistice multianuale inregistrate la statia meteo Afumati rezulta urmatoarea distributie a directiilor si vitezelor de vant : in tabelul nr....

Tabel nr... - Vantul la sol frecventele de aparitie si vitezele medii pe directii

de vant

In vederea calculului de dispersie in atmosfera a emisiilor produse de sursele stationare s-a tinut cont de:

- conditiile climatice specifice zonei;

- nivelul emisiilor caracterizat prin parametrii fizici ai efluentului gazos (viteza si temperatura la gura de evacuare), debitul volumetric si debitul masic al fiecarui poluant.

- parametrii geometrici ai surselor (inpltime cos si sectiunea la varful cosului de dispersie).

Marimile necesare modelarii dispersiei sunt centralizate in tabelul nr.. si nr.....

Tabel nr..- Frecventele de aparitie a claselor de stratificare termica a atmosferei

in care

1.Foaste stabil    2.Instabil 3.Usor stabil 4.Neutru 5.Usor stabil 6.Stabil

7.Foarte stabil

Table.............pg 43

Mentionam ca debitul masic Q_m ,in mg/s introdus in calculul dispersiei s-a calculat cu relatia:

Q_m =Q_VN ( C_noxa + _rel.noxa )

in care:

Q_m - debit masic, in mg/s;

Q_VN - debit volumetric,in conditii normale (0⁰C si 1013 mbar),in Nmc/s

C_noxa-valoarea concentratiei medii a noxei in mg/Nmc; _rel.noxa-eroarea relativa a masuratorilor corectate cu factorul K.

Calculul concentratiilor in atmosfera a fost facut cu un model gaussian de dispersie, pe axa vantului, model care permite cunoasterea concentratiilor la nivelul solului la diferite distante de surse si pentru diferite situatii meteorologice. Ecuatia de calcul a dispersiei este:

C(X,Y)= [Q/(2 x _y x _x x U)] x exp(-0,5 xY²/ _y ) x exp(-0,5 x H²/ _x

in care:

C(x,y) - concentratia de poluant in punctul x,y;

Q - debit masic;

H - inaltimea efectiva a sursei de poluare functie de inaltimea cosului,     diametrul la varf al acestuia, viteza si temperatura de evacuare a gazelor, stratificarea aerului;

_{X y} - parametrii de dispersie functie de distanta sursa -receptor, stratificarea aerului in care are loc dispersia poluantilor (urban-rural);

U - viteza vantului la inaltimea sursei;

Pentru calculul inaltimii efective ale surselor de poluare si pentru parametrii de dispersie s-au utilizat formulele elaborate de Briggs in 1982.

Pentru calcul s-a considerat o zona de 2000 x 2000 m, cu pasul de 200 m, unitatea fiind situata in zona hasurata.

Folosind modelul climatologic si de dispersie s-au calculat concentratiile maxime si medii anuale pentru NO₂ (figurile nr.1 si 2) si concentratile maxime si medii anuale pentru CO(figurile nr.3 si 4) si concentratiile maxime si medii anuale pentru metanol (figurile nr.5 si 6).

Analizand rezultatele modelarii dispersiei se constata ca, pentru:

1) Dioxidul de azot

- valorile concentratiilor ating un maxim de 0.09 g/mcpe distante cuprinse intre 50 m si 250m in jurul unitatii(fig. 1).

- valorile concentratiilor medii anuale sunt 0 atat in incinta unitatii,cat si in afara ei (fig.2);

2) Monoxidul de carbon

- valorile concentratiilor ating un maxim de 0,03 g/mc pe o distanta de aproximativ 100 m in partea de N si S de unitate.(fig. 3)

- valorile concentratiilor medii anuale sunt 0 atat in incinta unitatii cat si in afara ei (fig. 4);

3) Metanol

- valorile concentratiilor ating un maxim de 0,15 g/mc pe o distanta de aproximativ 300 m in partea de N fata de unitate.(fig. 5)

- valorile concentratiilor medii anuale ating 0,001 g/mc la o distanta 150 m in partea de S a unitatii; la o distanta de 100 m in partea de NE a unitatii ; la o distanta de 200 m in partea de E a unitatii(fig. 6)

Analizand rezultatele modelarii dispersiei din curbele de izoconcentratii se constata ca pentru poluantii masurati la emisii/imisii, se ob'in concentra'ii care se situeaz[, cu mult sub Valorile Limita aferente diferitor timpi de mediere.

5.SOLUTII DE REDUCEREA OXIZILOR DESULF SI A HIDROGENULUI SULFURAT

5.1. Implicatii ale generarii dioxidului de sulf

Arderea combustibililor fosili conduce la evacuarea in atmosfera a unor volume importante de oxizi gazosi de sulf. In urma precipitatiilor chimice si a transformarilor pe care Ie sufera in atmosfera, acesti oxizi devin sursa precipitatiilor acide, forma sub care isi exercita la nivelul solului actiunea distrugatoare asupra vegetatiei perene. In acelasi timp, in conditiile specifice (temperatura si presiunea ridicata, prezenta umiditatii,alaturi de particule de cenusa) ce caracterizeaza circulatia gazelor arse dinspre instalatia de

ardere spre cosul de evacuare in atmosfera, oxizii gazosi exercita o puternica actiune coroziva asupra instalatiilor ce compun circuitul gazelor arse. Asttel se intensifica uzura instalatiilor.

Intr-oprima faza, bioxidul de sulf da nastere acidului sulfuros care, prin oxidare sub actiunea radiatiei solare, se transforma in acid sulfuric. Actiunea poluatoare a H₂SO₄ se exercita sub forma ploilor acide, principalul factor generator al 'mortii padurilor' ,in tarile industrializate din Europa de vest si centrala. Intrand in circulatia atmosferica zonala, S0₂ exercita efectul poluant nu numai in regiunea sau tara in care este generat, ci si in alte regiuni sau tari aflate pe directia vanturilor dominante. Acest proces este favorizat de construirea unor cosuri inalte (peste 200 - 250 m) prin intermediul carora gazele arse, avand o temperatura ridicata (160 - 175 C) si o viteza de evacuare mare, sunt conduse prin intermediul cosurilor inalte la o inaltime egala in medie, cu dublul inaltimii cosului (cca. 500m de la nivelul solului).

5.2. Metode de retinere a dioxidului de sulf

Cu exceptia unor procese chimice speciale, arderea combustibililor fosili reprezinta principala sursa de dioxid de sulf (S0₂). Se deosebesc trei cai principale de reducere a emisiei de S02, respectiv: desulfurarea combustibililor, alegerea corespunzatoare a combustibilului, desulfurarea gazelor de ardere. Retinerea bioxidului de sulf poate avea loc in toate fazele folosirii combustibilului, incepand cu pregatirea lui inaintea arderii, in timpul arderii si dupa ardere (prin actiuni asupra gazelor de ardere).

In carbune, sulful este prezent sub 3 forme:

1) sulf organic;

2) radical sulfat;

3) pirita.

In pacura, sulful poate fi doar sub forma de sulf organic si radical sulfat. In general, combustibilii gazosi naturali au un continut neglijabil de sulf. Gazele de sonda sau de rafinarie contin hidrogen sulfurat (H₂S), precum si dioxid de carbon (CO₂) si mercaptan. De exemplu, gazul de gazogen din carbune contine circa 1% H₂S si 6 % CO₂.

Sulful organic, care face parte integranta din diagrama Fe-carbon si care nu

poate fi extras prin segregare fizica directa, reprezinta 30 - 70 % din totalul de sulf. In general, raportul sulf organic/sulf total este mai ridicat la combustibilul cu continut scazut de sulf si scade cu cresterea continutului de sulf. Continutul de sulf din radicalul sulfat este, in general, inferior, 0.05%. Pirita, in carbune, se afla sub forma de particule discrete si chiar microscopice. Este un mineral greu, cu o densitate de aproximativ 5.0, in timp ce carbunele are o densitate maxima de numai 1,8kg/dm3.

Continutul in pirita al carbunelui poate fi usor redus prin reducerea granulatiei , urmata de o separare gravitationala. In general, cantitatea de pirita retinuta creste pe masura ce carbunele este macinat in particule cat mai fine si densitatea la care se produce separarea scade. Particulele de carbune, cu continut redus de pirita si particulele de cenusa vor cadea cu particulele minerale pure. De aici rezulta un produs mai curat, insa cu pierderi mai ridicate de energie sau de caldura. Cand aceste particule sunt foarte fine, metoda de segregare gravimetrica devine mai putin rentabila. In cazul utilizarii carbunelui, desulfurarea combustibilului este relativ dificila:in focarele de mare capacitate, cu accent asupra acelora din centralele termo-electrice, utilizarea unor combustibili cu continut scazut de sulf, dar mai scumpi, nu reprezinta o solutie viabila intotdeauna. Din acest motiv, pentru reducerea emisiei de S0₂ se realizeaza o desulfurare a gazelor de ardere.

Rafinarea petrolului brut este insotita si de o productie de hidrogen sulfurat, care difera tn functie de caracteristicile petrolului brut. Pentru eliminarea sulfului din petrolul supus rafinarii, se introduce un gaz bogat in hidrogen, ceea ce faciliteaza formarea hidrogenului sulfural. Procedeul este cunoscut sub denumirea de hidrorafinare, care permite totodata si retinerea altor impuritati (azot, apa, oxigen), intr-un reactor cu catalizatori adecvati.

In procesul de rafinare, continutul de sulf din combustibili lichizi usori este reglat prin amestecul mai multor sorturi, cu concentratii diferite de sulf. In plus, combustibilul lichid usor poate fi desulfurat prin hidrogenare (desulfurarea combustibilului).

Desulfurarea are loc in prezenta unor catalizatori, de cele mai multe ori cobalt si molibden, pe un suport de alumina, la temperaturi si presiuni de 320 - 420 C, respective 25 - 70 bar. In timpul procesului, sulful este eliminat prin hidrogenare sub forma de hidrogen sulfurat, care este transformat ulterior in sulf elementar. Eliminarea sulfului si azotului are ca efect si distrugerea unui insemnat numar de molecule grele, obtinandu-se astfel cresterea ponderii produsilor usori.

Introducerea hidrogenului se poate realiza in toate fazele prelucrarii petrolului, care poate conduce la cresterea gradului de retinere a sulfului pana la circa 65 %. Pentru desulfurarea combustibilului gazos, procedeele constau in extragerea, concentrarea si retinerea hidrogenului suIfurat, H₂S, care urmeaza a fi tratat conform unor procedee specifice.

Din hidrogenul sulfurat, aflat in faza gazoasa, se recupereaza sulful, printr-o

spalare cu amine, urmata de procedee de tip Claus, realizand o retinere a sulfului in proportie de 95 %. Se mai utilizeaza si o recuperare complementara a sulfului din gazele iesite din recuperatorul Claus, cu un randament de 4 - 4.9 %, iar restul se arde, producand S0₂.

Reziduurile solide din epurarea carbunelui pot fi grosiere sau fine si sunt compuse din deseuri de carbune, ardezie, sisturi de carbune, de pirita si argila. 0

metoda de a scapa de aceste deseuri ale carbunelui brut consta in depozitarea in strat pe un teren netezit, compactarea, acoperirea cu pamant si apoi replantarea cu vegetatie. Aceste metode sunt menite sa impiedice aprinderea spontana si infiltrarea apei. Reziduurile fine sunt, de obicei, deversate in bazine de decantare sub forma de noroi sau deshidratate si adaugate la gramada de reziduuri grosiere. 0 posibilitate de a reduce emisia de S0₂ este alegerea unui anumit combustibil (in faza de proiectare) sau schimbarea celui utilizat in mod curent in exploatare (alegerea combustibilului). De exemplu, in ultimii ani utilizarea gazului natural a crescut considerabil in instalatiile de mica si medie capacitate.

Cum continutul de sulf din gazul natural este practic neglijabil, emisia de S0₂ a fost redusa pe aceasta cale. 0 alta posibilitate de limitare a emisiei, dar numai pana la jumatate din cea naturala se poate obtine prin insuflarea de aditivi in focar, in timpul arderii, fie sub forma de praf de dolomita injectat cu praful de carbune, fie sub forma unor emulsii de particule in hidrocarburi, dozate in combustibilul lichid.

5.3. Reducerea dioxidului de sulf prin injectie de calcar in focar

Pudra de calcar este injectata in focar, unde este calcinata la CaO, care

reactioneaza cu S0₂, rezultand CaS0₄. Produsul desulfurarii si aditivul care nu a reactionat sunt colectate in precipitator, impreuna cu aerul de combustie. Metoda a avut eete mai bune rezuttate deoareee calcarul este injectat la o temperatura favorabila si acolo se afla o presiune suficienta, datorata aerului de la partea superioara a arzatorului, pentru a distribui bine aditivul. Functie de sarcina cazanutui, eficienta reducerii atinge valori de 50 -70%.

Avantajele injectiei de calcar sunt: proces simplu, realizare rapida, costul investitiei scazut, consum mic de energie, disponibilitatea instalatiei ridicata.

Dezavantajele metodei sunt: grad de desulfurare limitat, tendinta de zgurificare in focar, manipulare dificila a cenusei.

5.4. Procedee de desulfurare

Normele foarte severe de emisie, care coboara valoarea de la 2-3.5g/m3, la numai 0.4 g/m3, cum este exemplul pentru Japonia, SUA, Germania, impun neaparat folosirea unor instalatii chimice de desulfurare a gazelor, la toate cazurile de ardere a carbunelui, in cazane cu focare clasice sau a pacurii cu continut ridicat de sulf.

In ultimete doua decenii au fost dezvoltate mai multe procedee de desulfurare, dintre care eele mai importante sunt:

> procedeul umed, in care se introduce ca agent activ o solutie de hidroxid de calciu si carbonat de sodiu, obtinand ca deseu namoluri nerecuperabile sau cel mult cu posibilitate de extractie de gips.

> procedeul semiuscat, in care se introduce ca agent activ o solutie concentrata de amoniac sau hidroxid de calciu, in filtru avand loc evaporarea completa a apei.Produsele sulfatice sunt recuperate in stare uscata, permitand reintroducerea lor in circuitul economic.

> procedeul catalitic, cu producere de sulf, aplicat la o temperatura ridicata a gazelor de ardere. Cea mai larga implementare industriala o are procedeul umed.

Prin spalarea sau umidificarea aerului, se obtine o racire a gazelor pana la 50-60C la procedeul umed si la 70-100C la cel semiuscata. In aceste conditii, ridicarea penei de fum se limiteaza si dispersia este dezavantajata. Efectul de reducere a fondului de S0₂ in atmosfera ramane, in acest caz, sa se resimta numai pe ansamblul teritoriului, la distante mari.

Coborarea temperaturii sub temperatura punctului de roua acida atrage coroziuni inacceptabile, sub aspectul fiabilitatii traseului de gaze, motiv pentru care este necesara reincalzirea gazelor, fie cu abur, fie regenerativ, fie cu amestec de gaze fierbinti, fie prin caldura obtinuta prin arderea de combustibil suplimentar.

Instalatiile de desulfurare uscata si semiuscata sunt utilizate mai rar, in special pentru centralele mici, datorita pericolului intoxicarii cu amoniac. Principala caracteristica a desulturarii umede este reducerea simultana a S0₂ si producerea de gips si, de asemenea, controlul alimentarii cu calcar, esential pentru a invinge fructuatiile sulfului continut In combustibil. Gazele de ardere de la electrofiltru sau de la iesirea din preancalzitorul de aer regenerativ sunt introduse in scruber (epurator de gaz cu ajutorul unui jet de apa) prin intermediul a doua ventilatoare inaintase, cate unul pe fiecare linie.

Inainte de primul scruber este instalat un schimbator de caldura gaz/gaz, care raceste gazul cu continut de S0₂, inainte de intrarea in scruber si incalzeste gazul curat pana la aproximativ 100C.

Gazul din linia a doua este introdus direct in cel de-al doilea scruber si apoi, fara a fi reincalzit, se amesteca cu gazul curat (reincalzit la 100C), de la primul scruber. Astfel, rezulta o temperatura a gazelor la cos de circa 80C. Gipsul produs e subtiat pana la 30% continut solid si ulterior, e uscata pana la 15 % umiditate, intr-un filtru cu vacuum. Preaplinul concentratorului si produsul filtrarii sunt circulate complet in proces. Nu se produce apa uzata, iar 25 % din gipsul rezultat este utilizat in fluxul tehnologic al inteprinderii

In Tabelul nr.. sunt prezentate schematic principalele procedee comerciale

de desulturare a gazelor de ardere.

Tabel nr..ProcedeeIe comerciale de desulfare a gazelor de ardere

5.5. Desulfurarea gazelor de ardere

Sistemele de desulfurare a gazelor de ardere cel mai des utilizate sunt descries schematic prin diagrame in figura nr......

Figura nr. ... - Sisteme de desulfurare a gazelor de ardere

In desulfurarea uscata S0₂ si S0₃ sunt retinute prin procese fizice (adsorbtie) sau chimice (absorbtie si reactii chimice).

In adsorbtia uscata, agentul de adsorbte este dirijat sa intalneasca gazele ce trebuie desulfurate. Apoi, agentul este reactivat in regenerator si este trimis inapoi in procesul de adsorbtie. In adsorbtia uscata, agentul de adsorbtie este pulverizat in gazele de ardere.

In procedeele semiuscate, o suspensie alcalina sau alcalino-pamantoasa este adusa in contact cu gazele de ardere de desulfurat. In gazele de ardere fierbinti se formeaza un produs uscata de reactie, care este colectat apoi in filtrele de particule.

Desulfurarea umeda a gazelor de ardere are loc in turnuri de injectie, numite scrubere. In acest caz, o solutie sau suspensie alcalina sau alcalino- pamantoasa este dispersata in gazul de desulfurat sau este adusa intr-un contact omogen cu acesta, astfel incat oxizii de sulf sunt indepartati prin absorbtie. Spalarea gazului cu apa este posibila, dar tendinta gazelor de a se dizolva in apa este relativ redusa.

O metoda de desulfurare uscata a gazelor de ardere, bazata pe adsorbtie fizica,utilizeaza aditivi solizi. Pe acest principiu se bazeaza indepartarea combinata a oxizilor de sulf si de azot cu cocs active.O alta posibilitate, in special pentru instalatii mici si mijlocii (intre 50 - 100 MW), este absorbtia chimica a S0₂ de catre aditivi uscati, active din punct de vedere chimic. Adaugarea de aditivi uscati pulverizati, pe baza de calciu sau magneziu, pentru reducerea emisiilor de componente acide ale gazelor (S0₂,dar si HCI si HF),este cunoscuta de mult timp si reprezinta, de catva timp, un procedeu obisnuit aplicat in numeroase focare.

Aditivii pot fi injectati in diferite puncte ale arderii, sau in diferite puncte ale traseului gazelor de ardere.

Figura nr... - Posibilitati de injectie a aditivilor in cazane

Procesele in care aditivuI este adaugat intre generatorul de abur si filtrul de

particule este cel mai des intalnit, intrucat este insotit de modificari minimale ale instalatiei existente (camera de ardere, constructia cazanului). In unele cazuri, aditivul este introdus la sfarsitul traseului gazelor de ardere, respectiv intre filtrul de particule si cos; in acest caz sunt necesare filter de particule suplimentare.

In cazul arderii carbunelui brun si la arderea in strat fluidizat s-au obtinut rezultate bune prin dozarea aditivului in combustibil.

In figura de mai jos se arata gradul de absorbtie a S0₂ corespunzator diferitilor aditivi uscati, in functie de temperatura. La temperaturi ridicate, aditivii pe baza de magneziu se caracterizeaza prin grade mai reduse de absorbtie si intervale active de temperatura mai inguste.

Figura nr. - Dependenta de temperatura a absorbtiei de SO₂ pentru

diferiti aditivi uscati

De asemenea, eficienta absorbtiei de S0₂ cu ajutorul aditivilor uscati depinde si de alti factori, precum: timpul de rezidenta, gradul de amestecare a aditivului cu gazelle de ardere, de dimensiunile particulelor si de porozitate.

In cazul metodelor uscate, nu se produc ape reziduale. Utilizarea produselor solide rezultate depinde de compozitia lor chimica si de modul de retinere al acestora.

Procesele semiuscate s-au dezvoltat pe baza faptului ca, absorbtia S0₂ pe

particulele de calcar poate fi imbunatatita prin umidificarea acestora. In aceste procese,agentul de absorbtie, in general o suspensie de var sau de carbonat de sodiu ori o lesie de soda caustica, este pulverizata in gazele de ardere fierbinti dispersate extrem de fin. In urma acestui proces, apa din absorbant vaporizeaza si S0₂ reactioneaza cu agentul de absorbtie.Reactiile care au loc sunt prezentate in diagrama din figura nr....

Figura nr. - Mecanismul retimerii SO₂ in procesul semiuscat de absorbtie prin

pulverizare

Procesul de vaporizare dureaza pana cand produsii de reactie iau forma unei pulberi uscate. Aceasta poate fi indepartata apoi din gazele de ardere cu ajutorul unei instalatii clasice de desprafuire (electro filtru sau filtru sac).

In figura nr.., este prezentat procesul de desulfurare a gazelor de ardere prin acest procedeu. Produsul final este alcatuit din gips, la care se adauga sulfit si oxid de calciu. De aceea, cateodata, sa realizeaza o tratare termica ulterioara, in scopul majorarii continutului de gips. Produsele de reactie, cu un continut ridicat de gips, pot fi utilizate in industria betoanelor si a materialelor de constructii. Altfel, reziduurile pot fi folosite in acelasi mod ca cele rezultate in urma proceselor uscate de desulfurare.

Fig.nr. - Schema procesului de desulfurare semiuscata a gazelor de ardere

Principalul avantaj al procedeului de absorbtie prin pulverizare este acela ca, apa necesara vaporizeaza, nerezultand ape reziduale. In general, gazele de ardere nu trebuie reincalzite din nou. In comparatie cu procedeul uscat, prin cel semiuscat se ating grade superioare de absorbtie a S0₂, cu un exces mai redus de aditiv.Totusi,cheltuielile de investitie sunt mai ridicate.

5.6. Desulfurarea umeda

Procesele de absorbtie umeda pot utiliza diversi absorbanti, alcalini, alcalinopamantosi sau alti absorbanti. Solubilitatea in apa a absorbantilor alcalini este mult mai mare decat a celor alcalino-pamantosi. In grupul de proeese utilizand alti absorbanti, lichidul de spalare este, in principal, o solutie acida. Factorul comun pentru toate aceste procese este utilizarea instalatiilor in care se realizeaza contactul intre gaz si lichid.Aceste instalatii creeaza o suprafata mare de contact, realizand transferul de masa al S0₂ catre faza lichida.

In cele ce urmeaza este prezentat procesul de desulfurare cu oxid de calciu.

Dezvoltarea procedeelor de desulfurare umeda a gazelor de ardere de la

centralele electrice, pe baza de CaO, a inceput in SUA,in cadrul preocuparilor pentru eliminarea simultana a particulelor si a dioxidului de sulf printr-o metoda umeda. Astfel, scruberele Venturi de desprafuire umeda au inceput sa fie utilizate si la desulfurarea gazelor de ardere. Aceasta a condus, in multe cazuri, la reactii intre particulele de cenusa si oxidul de calciu sau calcarul utilizat, avand drept consecinta infundarea scruberelor, a conductelor si a pompelor. De aceea, electrofiltrul era situat inaintea scruberului de tip Venturi. Numai in acest mod se obtine un gips pur, care poate fi revalorificat.

Scruberele Venturi nu au fost, in general acceptate, deoarece realizau pierderi mari de presiune, respective consum ridicat de energie.Intre timp,au fost dezvoltate alte tipuri de scrubere, precum turnuri de spalare cu tub Venturi integrat sau alte componente. Turnurile alcatuite din componente simple, pentru minimizarea pierderilor, s-au dovedita fi solutia cea mai buna.

Fig.nr.. -Turn de absorbtie prin pulverizare pentru desulfurarea umeda a gazelor

Astfel, turnurile de spalare de constructie mai noua nu contin decat cateva nivele spatioase de pulverizare si separatoare de picaturi, instalate orizontal. Aceasta a condus la minimizarea pierderilor de presiune.

Un turn de spalare este alcatuit din trei parti principale:

• zona inferioara de drenaj;
• zona de contact gaz Iichid;
• zona de gaze de ardere curate;

In zona de drenaj, suspensia rezultata din spalare este colectata, amestecata, ventilata si imbogatita cu absorbant proaspat. Volumul acestei zone este determinat, in principal, de viteza de dizolvare a absorbantului, precum si de cantitatea de S0₂ ce trebuie inlaturata.

In zona mijlocie a scruberului, zona de contact gaz/Iichid, gazele sunt aduse in contact cu suspensia de spalare, in contracurent, si astfel sunt spalate. Lichidul de spalare este distribuit uniform, pe mai multe nivele de pulverizare. Astfel, se creeaza un spatiu de amestec omogen gaz lichid, in care are loc transferul de masa de la gazelle de ardere la lichidul de spalare.

In partea superioara a scruberului (zona de gaze de ardere curate), gazeIe de ardere trec printr-un separator de picaturi, in care se retin picaturile fine de lichid pe care Ie-au antrenat. Pentru curatare, separatorul de picaturi este spalat cu apa de sus in jos, intr-o anumita succesiune a sectoarelor acestuia, cu ajutorul unor pulverizatoare.

In figura de mai jos este prezentata schema unei instalatii modeme de desulfurare a gazelor de ardere, cu oxidare integrata, folosind calcar drept absorbant. Astfel de instalatii sunt in functiune in centralele noi din Germania.

Gazele care trebuie curatate sunt racite in schimbatorul regenerativ de caldura , gaze - gaze si trec prin turnul de spalare, in contracurent fata de absorbent.Pentru a se evita suprasaturarea cu vapori de apa, gazelle curate sunt reincalzite in schimbatorul de caldura pana la aproximativ 90C. Eficienta scruberului este de circa 92 - 98%, astfel incat se poate respecta, fara vreo dificultate, nu numai norma de 400 mg S0₂/m3, dar si alte cerinte, mai restrictive, privind emisiile de S0₂.

Lichidul de spalare are o evolutie ciclica. Calcarul macinat fin este preluat din siloz si preparat cu apa (apa reziduala), rezultand o suspensie care alimenteaza continuu zona inferioara a scruberului. Pe de alta parte, suspensia de gips este evacuata din scruber. Separarea cristalelor mai mari de gips, micsorarea lor ulterioara si procesarea acestora, se face intr-un hidrociclon. Particulele fine de gips, care nu pot fi deshidratate atat de bine, sunt trimise inapoi in ciclul absorbantului, sub forma de cristale de samanta.

Apa reziduala, evacuata din ciclu trebuie tratata datorita continutului sau ridicat de ioni si de metale. Unul dintre parametrii cei mai critici, care determina cantitatea de apa uzata, este continutul de cloride din gazul de evacuare si apa de proces, deoarece concentratia de cloride afecteaza nivelul de coroziune si calitatea gipsului.

Odata ce caracteristicile apei uzate sunt bine determinate, poate fi proiectat un sistem de tratare a apei uzate. In general, este sufficient un tratament chimic standard pentru a satisface cerintele de protectie a mediului.

Fig.nr. - Schema unei instalatii de desulfurare a gazelor cu oxidare integrata

Gipsul rezultat ca produs secundar este folosit in industria materialelor de constructii. Gradul de calitate al gipsului este un factor important pentru proiectarea sistemului.

Gipsul pentru pereti trebuie sa fie de o calitate ridicata, o puritate inalta, umezeala scazuta, un continut foarte mic de compusi sulfiti neoxidati si de substante dizolvate. Gipsul pentru ciment este tot un gips de calitate ridicata, totusi de o puritate mai scazuta decat in cazul anterior. Continutul de umezeala trebuie sa fie scazut si la fel trebuie sa fie continutul de compusi sulfiti neoxidati si de substante dizolvate.

In general, gipsul este uscat de abur, aeesta fiind apoi trecut printr-o masina de brichetat si apoi depozitat in saci sau silozuri. Gipsul recuperat prin oxidare, intr-o singura bucla, are o puritate mai redusa si o umezeala mai mare, comparative cu cel obtinut prin oxidarea in doua bucle.

In cazul deseurilor, gipsul poate fi amestecat cu cenusa zburatoare de catre o masina de amestecat si apoi depus intr-o groapa dedicata, care asigura pentru acest produs final conditii sigure de depozitare din punct de vedere ecologic.

Desulfurarea hidrogenului sulfurat

Principalele procedee de tratare a hidrogenului sulfurat, H₂S, sunt: extragerea si concentrarea H₂S, in vederea unei conversii ulterioare; conversia hidrogenului sulfurat

in sulf, prin metoda Claus sau procedee de tip Redox; cataliza heterogena (Sulfreen) sau in mediu lichid (Clauspol); procedee diverse bazate pe carbine activ, spalare, schimb molecular.

Extragerea si concentrarea hidrogenului sulfurat

Extragerea si concentrarea hidrogenului sulfurat se poate face prin procedee bazate pe absorbtie chimica, fizica sau fizico-chimica.

Absorbtia chimica se bazeaza pe o reactie exoterma de tipul:

H₂S+ R ↔ R - SH₂+ q,

unde q este o anumita cantitate de caldura dezvoltata prin reactie.

O faza lichida, continand reactivul, circula in contracurent cu faza gazoasa care trebuie epurata. Reactia chimica intervine dupa disolutia hidrogenului suIfurat, continut in faza gazoasa, in mediul lichid. Este necesara o foarte buna desprafuire a gazelor, pentru a evita fenomenele de colmatare in reactori.

Absorbtia este realizata la presiune medie sau ridicata si la temperatura joasa, iar regenerarea reactivului implica reducerea presiunii si cresterea temperaturii. Reducerea presiunii partiale a H₂S se poate obtine prin detenta sau prin diluarea cu un gaz.

Solutia utilizata pentru fixarea hidrogenului sulfurat se poate baza pe alti compusi existenti in gazul tratat, cel mai adesea pe CO₂.

Reactivii utilizati trebuie sa aiba o putere de absorbtie ridicata, sa fie regenerabili, cu costuri reduse, sa nu fie toxici sau corozivi. Printre reactivii utilizati sunt aminele si carbonatul de potasiu. Absorbtia H₂S in solutie de amine are loc la temperaturi medii de 20 - 50 C si se bazeaza pe reactiile:

2R₂NH + H₂S ↔ ( R₂NH₂)₂S.

( R₂NH₂)₂S + H₂S ↔ 2 R₂NH₂HS

In cazul adsorbtiei fizice, solventul extrage hidrogenul sulfurat din gaze prin contact fizic si il elibereaza printr-o detenta ulterioara, la joasa presiune.

Performantele procedeului depind, In mare parte, de presiunea gazului tratat; o presiune ridicata si o temperatura coborata favorizeaza adsorbtia fizica. Avantajele adsorbtiei fizice constau in aceea ca, fenomenele de coroziune sunt mai reduse,consumul de energie pentru regenerare este mai mic si solventii sunt mai putin toxici.

Dezavantajele principale sunt: adsorbtia, depinde mult de presiunea partiala a H₂S gazos, de coadsorbtia altor hidrocarburi si cost ridicat al solventului.

Procedeele bazate pe absorbtie fizico-chimica sunt intermediare intre absorbtia fizica si chimica, utilizandu-se ca solventi: sulfolan + amine, in procedeul Sulfinol; metanol + amine, in procedeul Amisol.

5.7.2.Conversia hidrogenului sulfurat in sulf

Conversia hidrogenului sulfurat in sulf se poate face prin urmatoarele metode generale: pe cale termica, cuplata cu o cataliza heterogena gaz - solid, prin procedeul Claus; prin procedee bazate pe o spalare chimica oxidanta, cunoscute ca procedee Redox.

Procedeul Claus este cea mai raspandita metoda de obtinere a sulfului elementar, plecand de la hidrogenul sulfurat, permitand simultan o reducere a emisiei de oxizide sulf de la rafinarii sau extractii de gaze.

Prima etapa a procedeului Claus consta in combustia, la 850 - 900C, a H₂S,dupa reactia:

H₂S + 3/2 O₂ ↔ H₂O + S0₂

Gazul obtinut are o compozitie apropiata de cea stoichiometrica a reactiei Claus:

2H₂S + O₂ ↔ 3/n S_n + 2H₂O

Echilibrul acestei reactii depinde de temperatura. Sulful format (aproximativ 60%), in stare lichida este recuperat intr-un prim condensator. Gazele sunt apoi reincalzite si trecute printr-un reactor catalitic, unde reactia Claus poate continua,

recuperand inca circa 30% din sulf, intr-un condensator secundar. Dupa aceasta, gazul poate fi din nou reancalzit si trecut printr-un al doilea reactor catalitic, unde se mai poate recupera circa 6 % din sulf. Un al treilea etaj catalitic poate recupera inca 3 % din sulf.

La iesirea din unitatea de tip Claus gazul contine sufficient H₂S, S0₂, CO₂, CS₂, sulf elementar, astfel ca, inainte de evacuarea in atmosfera este tratat termic sau catalitic.

Principalele adaptari ale procedeului de baza, Claus, au ca obiective:

~ tratarea gazului, pentru a evita formarea ulterioara de acizi care sa afecteze catalizatorul, realizata, in principal, prin ridicarea temperaturii de combustie intr-o camera de ardere adaptata special;

~ admiterea in unitatea de tratare, simultan cu H₂S si a S0₂;

~ marirea fiabilitatii procesului, prin prevederea a doua unitati in paralel;

~ conditionarea gazului, pentru tratarea ulterioara a acestuia;

~ marirea flexibilitatii unitatii, care sa poata functiona cu un continut de H₂S intre 5-100% si la sarcini intre 5-100;

~ prevederea unor solutii de siguranta, in caz de probleme, la unitatea de tratare.

Fig.nr. - Conversia H₂S in functie de temperatura

Principalele procedee propuse au in vedere inlocuirea aerului de ardere cu oxigenul, in procedeul OxyClaus si COPE (Claus Oxygen - based Process Expansion),sau cu un amestec de 0₂/S0₂, in procedeul NOTICE (NO Tie in Claus Expansion process) si HCR (High Claus Ratio).

Procedeele de tip Redox utilizeaza solutii apoase, pe baza de fier feritic, care retin, prin schimb de masa, hidrogenul sulfurat si alti compusi, separand, in final sulful, pe baza diferentei de presiuni partiale. Recuperarea sulfului se face prin filtrare sub vid,sub presiune, spalare, etc.

Primul procedeu de tip Redox comercializat a fost, in 1959, procedeul Stretford,care utilizeaza un lichid continand carbonat de sodiu, vanadiu pentavalent , acid antraquinon 2.7- disulfonic (ADA) si acid citric anhidru (ACA).

Deoarece vanadiul tetravalent este mai putin solubil decat cel pentavalent, se adauga acid citric pentru a evita precipitarea, iar prin actiunea catalitica a ADA, se realizeaza reoxidarea vanadiului tetravalent in pentavalent. Sulful este retinut prin flotare, iar ADA este regenerat cu ajutorul oxigenului din aer.

O ameliorare a procedeului de baza a fost obtinuta prin utilizarea, ca agent activ,a acidului 1.4 naphtaquinan 2-sulfonic, care are un potential de reducere dublu fata de ADA. Aceasta metoda este cunoscuta ca procedeul Takahax.

Procedeul Hiperion este o imbunatatire a metodei Takahax, prin utilizarea pentru regenerare a chelatului metalic.

Etapele de reducere sunt:

1) disolutia H₂S in solutie alcalina;

2) formarea sulfului;

3) regenerarea catalizatorului si formarea peroxidului de hidrogen;

4) reducerea peroxidului de hidrogen, la apa, cu HS- ;

Un alt procedeu de tip Redox este Sulfolin, care se bazeaza pe utilizarea unei solutii apoase,continand carbonat de sodiu si sare de vanadiu. Regenerarea solutiei se face prin aerare.

Tratarea catalitica

Tratarea catalitica poate fi heterogena (gaz/solid), aplicata in cazul procedeului Sulfreen sau in mediu lichid, la procedeul Clauspol. Procedeul Sulfreen de tratare catalitica heterogena se aplica gazului la iesirea dintr-o unitate de tip Claus. Hidrogenul sulfurat si dioxidul de sulf, continut in gaze este convertit in sulf, conform reactiei lui Claus:

2H₂S + S0₂ ↔ 3S + H₂O

prin utilizarea unui catalizator solid si la temperatura normala de iesire, de 125-135C,care este sub temperatura punctului de roua acida.

Sulful format este absorbit in porii catalizatorului, astfel ca, este necesara regenerarea acestuia dupa o anumita perioada de functionare. Regenerarea catalizatorului se face prin desorbtie termica a sulfului. Rezulta un proces alternativ de functionare,cu o succesiune de faze de adsorbtie,desorbtie si racire.

Procedeul Clauspol de tratare catalitica in mediu lichid, se bazeaza pe trecerea in contracurent a gazului ce trebuie tratat printr-o solutie lichida, continand ca solvent glicol de polietilena sau un compus comercial denumit PEG. Reactorul in care se desfasoara reactia are la partea inferioara, pe unde se introduce gazul, mai multe straturi de sare in ceramica, avand si rol de distributie a gazului. Inconvenientul principal este acela ca, temperatura de reactie trebuie mentinuta intre 120 - 122C. Variantele imbunatatite contin si o bucla de desaturare a solventului in sulf.

Asocierea unei unitati de tip Claus cu una de tip Clauspol permite reducerea cu 90% a emisiilor de Sox.

Procedee diverse

Reducerea hidrogenului sulfurat se mai poate face prin utilizarea carbunelui

activ, a spalarii cu soda si carbonat de soda si schimb molecular.

Adsorbtia hidrogenului sulturat pe carbune activ este relativ slaba, numai de 0,1 - 0,2% din masa sa. Prin impregnarea carbunelui cu un catalizator pe baza de iodura de potasiu, se permite ridicarea cu 50% a ratei de retinere, prin favorizarea oxidarii hidrogenului sulfurat in sulf.

Reactia globala de reducere este:

H₂S+ 1/2 O₂ ↔ H₂O+ S

Carbunele activ, care are o rata de retentie a sulfului de maxim 50%, nu se poate regenera si, prin urmare, trebuie inlocuit dupa saturare. Eficacitatea de retinere a carbunelui activ se reduce atunci cand in gazele tratare sunt si COV.

Reducerea hidrogenului sulturat prin spalarea cu soda si carbonat de sodiu se bazeaza pe neutralizarea acestuia, conform reactiilor:

H₂S + NaOH ↔ NaHS + H₂O

H₂S+ 2 NaOH ↔ Na₂S+H₂O

H₂S+ Na₂C0₃ ↔ Na₂S+ H₂O+ CO₂

CO₂+ 2NaOH ↔ Na₂C0₃ + H₂O

Din aceasta metoda rezulta ca subprodus o solutie continand NaS₂, NaHS si NaCO2. Rata de reducere a hidrogenului sulturat depaseste 95%,dar apare un consum substantial de soda si carbonat de sodiu.

Reducerea hidrogenului sulfurat prin schimb molecular se bazeaza pe utilizarea zeolitilor. Zeolitii sunt alumino-silicati cu o structura microporoasa care permite tormarea unor canale regulate de dimensiuni moleculare.

Schimbul molecular este bazat pe doua principii: retinerea tuturor moleculelor care depasesc dimensiunea canalului; adsorbtia in zeolit, datorita afinitatii pentru hidrogenul sultural. Schimbul molecular are o mare afinitate pentru moleculele polare precum cele de H₂S, apa, mercaptani, dioxid de carbon. Reactivii utilizati sunt in general, in functie de compusii gazosi ce trebuie retinuti.

Aceasta legatura este data de diametrul porilor zeolitului care trebuie sa corespunda cu diametrul cinetic al moleculei de compus gazos retinut. Ca zeoliti, au tost folositi pentru temperatura inalta ,ZnO, ZnTi0₂ si Ti0₂.

Pentru ca procesele de desulturare la temperatura inalta sa fie economice, absorbantul trebuie sa fie regenerabil si trebuie sa-si mentina activitatea de-a lungul mai multor cicluri de sulfurare - regenerare.

6.IMISII IN ATMOSFERA

6.1.Generalitati si regelmentari normative

In vederea stabilirii nivelului de poluare atmosferica in zonele invecinate SC CHIMOPAR SA Bucuresti, in ziua de 30.09.2006, concomitent cu masurarile de emisii, s-au efectuat recoltari si masurari pentru a stabili concentratiile de poluanti, in aer, la nivelul solului (imisii). Prin imisii se intelege transferul poluantilor in atmosfera catre un receptor (omul si factorii sistemului sau ecologic , bunuri materiale, etc.).Imisiile intr-un anumit punct / zona reprezinta o insumare a emisiilor dirijate (fixe sau mobile) si difuze generate de activitatile socio-economice, traficul rutier avand o pondere substantiala.

Ordinul MAPPM nr. 756/1997 care introduce notiunile de:

- prag de Alerta - PA - care reprezinta 70% din CMA;

- prag de Interventie - PI - care este egal cu CMA din STAS 12574/87.

In tabelul nr...sunt prezentate limitarile pentru poluantii masurati la SC CHIMOPAR SA Bucuresti, conform Ordinului MAPM nr. 592/2002 corelat cu Ordinul MAPPM nr. De comun acord cu reprezentan tii unitatii s-au efectuat masurari de 1 h pentru N0₂ si S0₂, 8 h pentru CO si de 13 h pentru pulberi PM1O.

Tabel nr.. - Valori limita si marje de toleranta (Conform Ordinului MAPM

nr.

In vederea cuantificarii imisiilor de poluanti s-au stabilit urmatoarele puncte de recoltare-masurare:

- Punctul1 - Poarta2 (poarta de acces)

- Punctul 2 - Limita incintei, langa calea ferata-tanc petrolifer.

6.2 Metode de recoltare si analiza

Pentru poluantii masurati s-au aplicat metodele fizico-chimice prezentate in continuare:

- Pulberi PM10 au fast determinate conform SR EN 12341:2002.

Metoda consta in aspirarea aerului la un debit de 38,33 I aer/min cu un aparat de prelevare TCR Tecora - ECHO - PM. Ambient Sampler. Masa pulberilor se determina gravimetric prin cantariri repetate pana la masa constanta. Diferenta de greutate raportata la volumul de aer in conditii normale de 20^oC si 1013 mbar, aspirat, reprezinta concentratia de pulberi PM10 exprimata in mg/mc.

- Monoxidul de carbon - CO - a fost m[surat in teren, la fata locului folosind analizoarele automate Monitor Europe model 9830B. Analizorul ML 9830B este produs de MONITOR EUROPE LTO. Marea Britanie si este in conformitate cu urmatoarele directive CE:

- 89/336/EEC cu privire la compatibilitatea electromagnetica;

- 72/23/EEC cu referire la echipamentele electrice de joasa tensiune.

Aparatul a fost testat/ validat de AQL-EMC Ltd. Wimborne Marea Britanie si INTERTest Systems, Inc. Colorado USA. Analizorul ML 9830B pentru monoxid de carbon este un fotometru nedispersiv in infrarosu (IR) care masoara cu fidelitate si incredere concentratii mici de CO, folosind tehnologie electronica si optica. Analizorul genereaza radiatii in IR care sunt absorbite de monoxidul de carbon. Filtrarea gazului asigura eliminarea interferentelor si realizeaza o banda de trecere limitata care permite masurarea numai in banda de lungime IR in care CO este sensibil. Continutul probei de CO este masurat continuu printr-un curent de aer asigurat de utilizator, din care instrumentul extrage 1 I / min. Aparatul dispune de un filtru de aer catalizator care asigura analizorului un aer fara continut de CO. Microprocesorul reseteaza automat citirile de zero dupa ce analizorul a extras gaz de proba din acest convertor. Aparatul realizeaza automat compensarea valorilor masurate cu temperatura si presiunea. Exactitatea de masurare este de 0,1 ppm sau 1% din valoarea masurata, iar domeniul de masurare este 0.200 ppm cu o rezolutie de 0,01 ppm.

- Dioxidul de azot -N02-se determina conform unei metode de analiza emisa de MICh si aprobata de Ministerul Sanatatii. Probele de aer sunt aspirate cu un debit de 0,37-0,35 l/min,in microimpingere ce contin solutie absorbanta de iodura de potasiu. NO₂ absorbit formeaza cu - naftilamina un complex rosu - visiniu a carui absorbanta maxima se inregistreaza la 530 nm si este proportionala cu concentratia de NO₂ din aer.

- Dioxidul de sulf - S0₂ - se determina conform unei metode de analiza emisa de MICh si aprobata de Ministerul Sanatati. Probele de aer sunt aspirate cu un debit de 1 I /min, in microimpingere ce contin solutie absorbanta de clorura mercurica, clorura de sodiu si EDTA. S0₂ absorbit formeaza cu EDTA un complex visiniu a carui absorbanta maxima se inregistreaza la 548 nm si este proportionala cu concentratia de S02 din aer. Aceste metode de incercare/analiza au fost supuse schemelor de comparari interlaboratoare pentru evaluarea performantelor si sunt metode acreditate RENAR, mai putin metoda de determinare a dioxidului care este supusa validarii interne (poluant instabil).

6.3 Masurari de imisii

In tabelul nr. . sunt concentrate rezultatele masurarilor efectuate la imisii in cele doua puncte.

Tabel nr... - Concentratii in aer la nivelul solului pentru vecinatatile

SC CHIMOPAR SA Bucuresti

Analizand rezultatele masurarilor etectuate comparativ cu limitarile din Ordinul MAPPM nr. 592/2002, se constata ca, in cazul tuturor poluantilor pentru care s-au etecfuat masurari la SC CHIMOPAR SA Bucuresti , concentratiile masurate s-au situat sub limita maxima admisa.

7. ALIMENTARE CU APA. APE UZATE EVACUATE

7.1 Date generale

Pentru alimentarea cu apa si evacuarea apelor uzate, SC CHIMOPAR SA detine urmatoarele contracte :

- Contract nr. 118137/3.11.2005 incheiat cu SC APA NOVA Bucuresti SA pentru bransare , racordare si utilizarea serviciilor publice de alimentare cu apa si de canalizare , respectiv alimentarea cu apa din reteaua Apa Nova si canalizare.

- Contract 115250/3.11.2005 incheiat cu SC APA NOVA Bucuresti SA pentru alimentare cu apa din foraje si canalizare.

- Contract 97736/3.11.2005 incheiat cu SC APA NOVA Bucuresti SA pentru alimentare cu apa din foraje si canalizare.

- Contract 3821/16.06.2005 incheiat cu SC APA NOVA Bucuresti SA privind efectuarea analizelor de laborator pentru apa uzata.

- indicatorii de calitate urmariti pentru apele uzate evacuate prin racordurile finale RA si RC sunt TOC, pH, materii in suspensie, CCOCr, azot amoniacal, sulfati, substante extractibile, detergenti, cloruri

frecventa de monitorizare este lunara probe de tip momentan

Pentru evacuarea apelor uzate din amplasamentul propriu, SC CHIMOPAR SA,a detinut contractul 97736/2000 incheiat cu RGAB, cu Accept de evacuare al apelor uzate nr. 2320/2000 (Anexa 20), valabil pana la data de 18.05.2009.

Conform acceptului de evacuare ape uzate nr. 2320/2000, concentratiile, maxim admise pentru indicatorii de calitate prevazuti sunt :

- pH 6.5-8.5

- materii in suspensie 300 mg/l

CCOCr 500 mg/l

- CBO5 300 mg/l

- Substante extractibile 20 mg/I

Urmare investitiilor facute de SC CHIMOPAR SA in perioada 1998-2005, societatea are in prezent sisteme proprii si independente de alimentare cu apa si canalizare,fiind intrerupte orice conexiuni cu retelele SC SICOMEDSA.

Astfel, in prezent alimentarea cu apa este asigurata prin :

- bransament la conducta principala zonala din reteaua oraseneasca Bucuresti

- 8 foraje de medie adancime (si 6 foraje in conservare pentru viitoare dezvoltari ale societatii)

- racord la conducta de apa industriala provenita din lacul Cernica (pentru refacerea rezervei de incendiu)

Evacuarea apelor uzate din platforma,inainte de separarea retelelor proprii de cele ale SC SICOMEDSA, se realiza in comun :

- prin sistemul de canalizare unitar in colectorul orasenesc B7 (prin 3 puncte de evacuare R3, R4 si R5)

- prin sistemul de canalizare unitar in caseta Dambovita prin punctul R6 - ape chimic impure, ape uzate menajere si ape pluviale (in comun cu SC SICOMED SA).

6.2 Alimentarea cu apa

6.2.1. Consumatori actuali, consumatori specifici si cantitati de apa necesare

Necesarul de apa, realizat conform normelor specifice de consum ale S.C. CHIMOPAR S.A. a fost determinat analitic,diferentiat pentru fiecare folosinta si cuprinde urmatoarele categorii de apa

• apa potabila pentru :

- scop menajer ;

- instalatia de demineralizare

• apa provenita din foraje (consum industrial) pentru :

- consum tehnologic in produs ;

- consum tehnologic spalari echipamente, pavimente;

- consum tehnologic pentru procese de racire ;

- atelier mecanic.

- apa dedurizata pentru Centrala termica.

• apa pentru stingerea incendiilor (industriala - din lacul Cernica).

Apa pentru consum menajer

Pentru consumul de apa igienico-sanitara se iau in considerare urmatorii consumatori:

- personal administrativ = 120 pers. intr-un schimb ;

- muncitori = 260 pers. din care 200 in schimbul 1, 30 in schimbul 2, 30 in schimbul 3.

In tabeluI nr.. se prezinta calculul cerintei de apa in scop menajer :

TabeIul nr.. Calculul cerintei de apa in scop menajer

Cantitatile de apa necesare la consumatori in mc/zi si sursa de apa corespunzatoare se prezinta in tabeluI nr... :

Cerinta de apa la surse se prezinta in tabelul urmator, considerand Ks = 1.02 si Kp=1.10:

TabeI nr.. Cerinta de apa la surse

TabeI nr. Volume de apa caracteristice pentru platforma industriala CHIMOPAR

Schema tehnica generala a sistemului de alimentare cu apa

Cuprinde urmatoarele:

Sursa de apa

Apa potabila este asigurata de reteaua oraseneasca a municipiului Bucuresti, printr-un bransament la conducta principala de alimentare cu apa a zonei.Din aceasta sursa se asigura debitele pentru consumul igienico-sanitar al personalului administrative si al muncitorilor, pentru sectia PEROXIZI la instalatia de demineralizare si pentru MEA la centrala termica si atelierul mecanic.

Schema de alimentare cu apa din reteaua municipiului Bucuresti este prezentata

in figura IV.5.1.Din datele de consum inregistrate la apa potabila preluata din reteaua SC APA NOVA SA, media lunara realizata pentru ultimele 12 luni a fost de 3684 mc.In conditiile unei productii lunare de apa demineralizata de :

- 200 mc - vrac

- 100>mc ambalata

- 120 mc ambalata la fIacoane

- 2890 mc utilizata in cadrul societatii la procese tehnologice:

- dilutii pentru obtinerea apei amoniacale

- dilutii pentru obtinerea solutiilor de apa oxigenata

- procese de purificare de produse care implica dizolvare in apa

demineralizata,tratare cu reactanti si apoi cristalizareprin uscare- apa

fiind evaporata din produsul final,

Restul de 374 mc apa potabila fiind utilizata la regenerarea masei schimbatoare de ioni si pentru nevoi igienico-sanitare.

Debitul de apa potabila preluat din reteaua SC APA NOVA SA este inregistrat cu

un contor tip WOLTEX.

Apa industriala este asigurata din acviferul de medie adancime prin 8 foraje, apartinand S.C. CHIMOPAR S.A. Apa din puturi este utilizata la alimentarea sectiilor productive si a gospodariilor de recirculare a apei. Se mentioneaza ca S.C. CHIMOPAR S.A. detine inca 6 foraje, cu o capacitate totala de 18.3 l/s, echipate cu pompe submersibile si care, in prezent, sunt mentinute in stare de conservare in vederea punerii in functiune la o viitoare dezvoltare a acitivitatii.

Debitele de apa provenita din foraje sunt inregistrate unitar cu contoare tip MEINECKE montate pe unitar pe fiecare foraj.

Schemele de alimentare cu apa din foraje sunt prezentate in figurile IV.5.2 -IV.5.7.

In tabelul nr.. se prezinta situatia celor 14 foraje si principalele lor caracteristici :

TabeI nr.. Caracteristicile forajelor din incinta SC CHIMOPAR SA

Toate forajele sunt omologate, au perimetrul de regim sever imprejmuit cu gard, iar apa lor este folosita numai ca apa industriala.

Apa necesara refacerii rezervei de incendiu este asigurata printr-un racord la conducta de apa industriala din zona, provenita din sursa lac Gernica.

Inmagazinarea

Sistemul de alimentare cu apa al platformei CHIMOPAR are 2 rezervoare de inmagazinare : de 300 mc pentru compensarea consumului orar de apa potabila si de 500 mc pentru stocarea rezervei intangibile de incendiu.

Asiaurarea presiunii apei la consumatori

Presiunea apei in reteaua de apa potabila se asigura printr-o statie de pompare, amplasata la circa 20 m distanta de rezervorul de 300 mc. Statia de pompare a fost reechipata recent cu pompe centrifuge orizontale, cu caracteristicile corespunzatoare numai pentru consumul de pe platforma S.C. CHIMOPAR S.A.

Presiunea in punctele de consum a apei industriale, provenita din acviferul subteran,se asigura de pompele submersibile tip HEBE65 X6 montate in foraje.

Aductiunea debitului de refacere a rezervei de incendiu, de la conducta de apa industriala din sursa Cernica si pana la rezervorul de 500 mc, este asigurata de presiunea existenta in punctul de racord. Lungimea conductei de aducttune este de 120m.

Distributia

Distributia apei la punctele de consum se face prin 10 retele de distributie independente, corespunzatoare celor 10 surse de apa. Lungimea totala a distributiei, inclusiv conductele de recirculare apa, este de 6124 m.

In tabelul nr..,, se prezinta situatia actuala a retelelor de distributie

Reteaua de distributie a sistemului de alimentare cu apa a platformei industriale S.C. CHIMOPAR S.A se compune din conducte ingropate si conducte supraterane termoizolate, montate pe estacade.

7.3 Evacuarea apelor uzate

7.3.1 Surse de apa uzata

Apele uzate rezultate din activitatile productive ale SC CHIMOPAR SA pot prezenta debite si incarcare cu poluanti cu mari fructuatii datorita functionarii instalatiilor in regim de campanie, in functie de solicitari, precum si ca urmare a regimului discontinuu de fabricatie, pentru multe dintre produsele realizate.

Surse de apa uzata sectia Reactivul

Apele reziduale din cadrul Sectiei Reactivul sunt in cantitati mici, fiind in general slab acide sau alcaline. Pot contine de asemenea urme de solventi organici, de acizi organici, de anhidrizanti, de substante pentru neutralizare etc.

Din etapele proceselor tehnologice rezulta ape mume de la centrifugari, ape de racire, ape de spalare in contracurent a gazelor, in scrubere, ape de la spalarea blazelor de distilare, ape de spalare a utilajelor sau a pavimentelor.

Cantitatile mici de ape evacuate in prezent de sectia Reactivul sunt justificate atat prin modul in care sunt conduse procesele tehnologice cat si prin faptul ca instalatiile functioneaza sub capacitate, cu program de productie inconstant.

Apele mume rezultate de la centrifugari sunt reutilizate in anumite sinteze, inlocuind stoechiometric o parte din apa.

Apele usor acide sunt aduse la dilutie infinita, neutralizate si evacuate la canalizarea chimic impura. Neutralizarea se realizeaza prin curgerea apelor in cuve perforate ce contin var rezultat de la anhidrizarile alcoolilor, var ce se improspateaza zilnic.

Apele slab alcaline sunt aduse de asemenea la dilutie infinita si evacuate la canalizarea chimic impura.

Apele de spalare de la sulfat de bariu, carbonat de calciu (instalatia Albe/ Bi / Purificari),sunt foarte diluate (10 m³/o spalare), neutratizate cu var (rezultat de la anhidrizari) si evacuate la canalizarea chimic impura.

Apele de spalare de la fabricarea molibdatilor sunt lasate in decantare pana cand analiza de laborator indica absenta ionului Mo⁺⁶.Apele mume rezultate la centrifugare sunt prelucrate separat si se recupereaza acest ion.

Apele rezultate de la centrifugarea produselor instalatiei recuperare argint se recircula in centrifuga pana cand analiza de laborator indica absenta ionului Ag⁺, apoi sunt diluate si evacuate in basa de decantare.

Spalarea filtrelor se realizeaza la intervale mari de timp, cu multa apa, care se evacueaza la canalizarea chimic impura.In canatizarea chimic impura sunt evacuate si ape cu continut de hidroxid de sodiu, folosit pentru neutralizarea oxizilor de azot in scruberul instalatiei de obtinere a sarurilor de bismut; solutia epuizata de NaOH este diluata la infinit si evauata la canalizare.

In sectia REACTIVUL se gasesc 2 bazine decantoare, la instalatia COLORATE si la instalatia Cloruri acide. Acestea preiau apele provenite de la scrubere, apele de spalare, apele de racire, de la distilare. Din bazinele decantoare apa trece in base de neutralizare in care varul se schimba zilnic. Bazinele decantoare sunt curatate de cca 2 ori/an, iar namolul, dupa uscare, este dus la halda.

Surse de ape uzate sectia Organica

Apele uzate din cadrul sectiei Organica provin de la instalatia de eteri glicoli si derivati si sunt in cantitati mici, continand in concentratii reduse produse organice cum ar fi: polieteri, eteri, alcooti si eventual alcalinitate indusa de prezenta catalizatorului NaOH .Aceste ape pot proveni din trei surse principale:

- spalarea tehnologica a utilajelor cu referire expresa a blazelor de distilare sub vid;

- spalarea accidentala a platformelor in cazuri accidentale de deversari;

- inelul de apa al pompeior de vid;

TabeI nr. ... Debite. compozitii. Surse

Apele chimic impure sunt colectate intr-un bazin de retentie general cu capacitate de 60 m³ si apoi directionate in canalizarea chimic impura a platformei eteri glicoli. Aceste ape impurificate sunt dirijate in canalizarea generala a platformei.

Cantitatile mici de ape evacuate in prezent din Sectia Organica se datoreaza in buna masura si functionarii sub capacitate a instalatiei eteri - glicoli, respectiv:

* pentru cantitatea de 400 to PEMP se executa maxim o spalare / luna

* pentru capacitatea actuala a instalatiei, pompele de vid functioneaza 80-100 ore /luna.

Surse de apa uzata sectia Peroxizi

Instalatia de apa demineralizata - din etapele de regenerare si de spalare a excesului de regenerant rezulta ape uzate si solutii slab acide, respectiv slab bazice.

Tabel nr... - Surse de apa uzata

Instalatia de apa dedurizata - de la filtrele de dedurizare a apei se deverseaza

la canalizarea chimic impura 5mc/24h saramura de concentratie 5%.

Instalatia de obtinere a apei oxigenate - rezulta ape uzate cu continut de peroxid de hidrogen de cca. 3%, rezultate de la igienizarea instalatiilor (cca. 5 mc/luna), evacuate in statia de preepurare a sectiei.

Instalatia de obtinere a solutiilor amoniacale - ape uzate cu continut de amoniac, rezultate de la igienizarea instalatiilor si scaparile accidentale de la faza de ambalare, cantitatea rezultata fiind de cca. 10 mc/luna (ape uzate diluate, cu continut scazut de amoniac).

Instalatia neutralizare peroxizi - instalatie cu functionare pe o durata de 6 luni/2006

- ape uzate de la scruber - Debit: 2 mc/3sarje ; 0,67 mc/sarja;

Compozitie :

- hidroxid de sodiu : 0,05 kg/sarja (se va neutraliza reciproc cu apele de la instalatia de apa demineralizata)

- decanoat de sodiu : 0,01 kg/sarja (in dilutia existenta este biodegradabil)

- ape uzate rezultate de la spalarea eventualelor scapari de produse pe pardoseala.

In compozitia apelor de spalare rezultate pot intra:

- decanoat de sodium - urme nedetectabile;

- peroxid de dedecanoil - urme nedetectabile;

- hidroxidde sodiu - pH: 7-7,1

Nu se poate prezenta o compozitie, catitatile fiind numai rezultatul scaparilor

accidentale

- condens provenit de la incalzirea celor 3 vase de reactie : 3 mc/sarja

Apele uzate rezultate din instalatie : ape de la spalari accidentale si ape de la scruber vor fi conduse la canalizarea de apa chimic impura existenta in zona si de aici la Statia de epurare locala.

Debitul apei uzate provenite de la instalatia de neutralizare si valorificare a deseurlor de peroxizi organici care va intra in statia de epurare locala va fi de cca. 0,5 mc/h.

Surse de apa uzata sectia MEA

Centrala Termica. Apele uzate provin din purje si sunt evacuate in canalizarea platformei.Volumul de evacuare pentru functionarea la capacitate maxima este de 37 mc/zi.

Statia de frig. Apele uzate, provenite din fabricatia de frig, cu posibile urme de ulei, sunt deversate intr-un bazin de omogenizare si neutralizare din cadrul sectiei Peroxizi, dupa care sunt deversate in canalizarea chimic impura a platformei

Statia de azot. Apele uzate, ape de racire a compresorului, de spalare a instalatiei pot contine urme de ulei de compresor numai in situatii accidentale, deoarece compresoarele au ungeri (mers) uscate.

7.4 Instalatii si echipamente de preepurare locala a apelor uzate

Pentru apele uzate provenite de la anumite sectii (cu continut ridicat de suspensii, pacura, impurificate chimic), exista instalatii de preepurare locala, cu functia de reducere a concentratiilor de substante poluante.

Instalatiile de preepurare locala functionale in prezent sunt :

a. Sectia REACTIVUL

Basa de decantare - instalatia COLORATE

- in zona atelierelor aferente instalatiilor de productie saruri diverse a fost

executat un canal in exteriorul atelierului, pe o lungime de 10m, cu adancime de 30 cm,

prevazut cu gratar metalic, pentru preluarea apelor uzate, respectiv ape tehnologice, ape de racire utilaje si spalare pavimente.Canalul exterior deverseaza intr-o canalizare subterana cu evacuare intr-o basa decantoare constituita in perioada 2001-2002.Basa este prevazuta cu 2 compartimente cu rol de decantare a materiilor in suspensie, cu un volum utiI de cate 15 mc.

Apele uzate care intra in basa de decantare sunt ape evacuate in regim intermitent (datorita functionarii in campanie a instalatiei) cu un debit mediu estimat la cca. 2-3 mc/h, provenite din:

- ape spalare produse - de ex. oxid de cupru, stearati, azotat de Pb etc.,

- ape de racire - de ex. etapa de dilutie acid sulfuric, racire cristalizoare

- ape de spalare echipamente si pavimente. .

Aceste ape uzate pot prezenta un continut de saruri scazut, deoarece toate vasele instalatiei sunt emailate sau din inox si inainte de spalare sunt bine curatate pentru recuperarea produselor (produse scumpe), iar apele uzate sunt evacuate colectiv cu ape conventional curate provenite de la raciri utilaje realizandu-se si o dilutie avansata.

Namolurile depuse in basa sunt evacuate dupa uscare la halda de gunoi orasenesc - foarte rar (o data-de doua ori pe an). Cantitatea de suspensii depuse in basa este foarte mica datorita faptului ca sarurile continute in apele uzate sunt solubile.

Camin de neutralizare ape uzate - instalatia Alcooli -Solventi

- apele uzate (ape acide) provenite din instalatia Alcooli - Solventi sunt neutralizate prin dozare manuala si control manual al pH-ului, intr-un camin aferent sectiei, dupa care sunt evacuate in canalizarea interna.

Apele uzate care intra in caminul de neutralizare sunt numai ape provenite de la

etapa de spalare cloroform - ape acide si ape cu continut de KOH. Aceste ape se neutralizeaza reciproc, cantitatile de ape acide si alcaline fiind echivalente. Cantitatea de ape uzate este de 400 l / luna - apele de spalare colectate in butoaie inainte de deversare fiind : 200 I sol acid sulfuric 10-20% si 200 l solutie KOH 10-20%; frecventa operatiei - o data pe luna.

Basa pentru neutralizare ape uzate - hala purificari

- basa circulara cu diametrul de 80 cm si adancimea de 100 cm este situata in interiorul halei purificari pentru preluarea apelor acide de la spalarea sulfatului de bariu.

Pentru neutralizarea apelor acide, in interiorul basei se introduce o cuva cu var epuizat de la instalatia eter etilic si izopropilic.

Debitele de ape evacuate prin basa sunt de cca. 7 mc/h - in special ape care nu necesita neutralizare (provenite de la racire cristalizoare). Apele care necesita neutralizare sunt doar apele acide provenite de la spalarea sulfatului de bariu, cca. 7-8

mc x 10 spalari pentru o productie de 500 kg sulfat de bariu. Precizam ca sulfatul de bariu se lucreaza in campanie, nefiind o productie cu flux continu, la nivelul anului 2005

productia find de 4000 kg sulfat de bariu.

- apele uzate acide provenite de la instalatiile de acid azotic si eteri sunt neutralizate local, inainte de evacuarea in canalizarea platformei.

Instalatii de preepurare in regim de conservare -Sectia Reactivul

- decantor, instalatie in regim de conservare

Decantorul are volumul de 25 mc, este o constructie circulara, ingropata, din beton armat placat antiacid, amplasat in aval de instalatia ' Saruri diverse' (prelua apele de la fabricatia de rodanura - sistata in prezent); decantorul a fost proiectat pentru Q mediu intrare 2.5 mc/h si timp de retentie 10 h, eficienta de retinere a suspensiilor fiind de 94%.Namolul rezultat din decantarea suspensiilor este evacuat periodic (2 transporturi /an) la halda de gunoi orasenesc.

statia locala de la instalatia cloruri acide - instalatie in regim de conservare

Apele provenite de la instalatia Cloruri Acide (scrubar spalare gaze si reziduri de la

distilare cu continut de acid clorhidric, acizi organici, cloruri acide si eventual anhidrida acidului organic corespunzator) sunt evacuate intr-un bazin bicompartimentat cu volumul de 15 mc. Bazinul este din beton protejat cu o folie de cauciuc lipita etans pe beton (Iipire cu rasini insolubile in acizi si faze organice) si un strat de caramida cu mortar si chituri antiacide. Peretele vertical ce imparte bazinul in cele 2 compartimente este din caramida antiacida.

Bazinul este situat in cladirea instalatiei sub cota 0. La nivelul pardoselii, bazinul este acoperit cu o placa PVC si folie de tabla. In perioadele de functionare, pe sub capac este introdusa in permanenta apa pentru realizarea unei dilutii avansate a reziduurilor acide deversate.

Din bazin, apa uzata diluata intra intr-o basa acoperita cu capac metalic, amplasata subteran in exteriorul cladirii, unde se realizeaza si neutralizarea cu var a acesteia prin dozare manuala. Din basa apele uzate (dupa o eventuala decantare de suspensii daca este cazul) sunt deversate in canalizarea aferenta instalatiei.

In cazul functionarii la capacitate maxima a instalatiei cloruri acide, apele uzate

pot prezenta debite medli de cca. 5 mc/h, apele provenind in special de la :

- coloanele de distilare (ape de racire - ape conventional cutate)

- ape acide de la scrubarul de spalare gaze

- ape spalare pavimente

b. Sectia PEROXIZI

Statia locala de preepurare a apelor uzate provenite din sectia peroxizi, este formata dintr-un bazin de omogenizare si un bazin de neutralizare.

- Bazinul de omogenizare de 460 mc volum util, este o constructie circulara, ingropata, din beton armat si amplasats aval de instalatia 'Apa demineralizata' Sectia Peroxizi. In continuarea fIuxului, apa trece intr-un bazin de neutrafizare de 25 mc.

Bazinul de omogenizare - aerare a fost proiectat si realizat pentru omogenizarea apelor uzate provenite din fabricatiile de peroxizi organici :

- Q_mediu 41 mc/h - intrare bazin omogenizare (timp de omogenizare de 11.2 h)

- dotare 3 agitatoare tip turbina

Bazinul de neutralizare a fost proiectat pentru un Q_mediu de 41 mc/h (volum util de 18 mc) si un timp de neutralizare de 26 minute, procesul de neutralizare realizandu-se sub control automat de pH.

Neutralizarea apelor uzate se realizeaza cu sol. acid sulfuric 30% sau solutie hidroxid de sodiu 25% din rezervoarele instalatiei de demineralizare. Adaosul solutiilor pentru neutralizare se realizeaza in mod automat prin ventile automate care se deschid sau se inchid la semnalul sondei de pH din bazin.

In prezent apele care intra in statia de preepurare provin in special de la fabricatia apa demineralizata - etapa de regenerare a coloanelor cu rasini schimbatoare de ioni, ape uzate acide si bazice fara inarcare organica, care se neutralizeaza reciproc intr-un singur bazin din cadrul statiei.

Productia de apa demineralizata a scazut foarte mult (se lucreaza la cca. 10% din capacitate), iar operatiile din care se evacueaza ape uzate sunt:

- regenerare filtre cationice (o data pe saptamana)

- regenerare fitlre cationice - ape acide cu continut acid sulfuric 1.14% - 35 mc/ saptamana

- spalare filtre cationice - ape uzate cu urme de acid sulfuric - 14 mc/saptamana

- afanare filtre cationice - ape uzate cu urme de acid sulfuric - 7 mc/saptamana

- regenerare filtre anionice (de 2 ori pe saptamana)

- regenerare filtre anionice ape cu continut de hidroxid de sodiu 1.26% - 8.8 mc/ saptamana

- spalare filtre anionice - ape uzate cu urme de hidroxid de sodiu - 56 mc/ saptamana

- afanare filtre anionice - ape uzate cu urme de hidroxid de sodiu - 28 mc/ saptamana

- spalari zilnice coloane - cca. 50 mc/ saptamana

- spalari filtre de dedurizare apa

- ape uzate cu continut de clorura de sodiu - cca. 35mc/ saptamana

Total ape uzate cu continut de acid sulfuric, hidroxid de sodiu si cloruri - cca.935

mc/luna.

c. Sectia ORGANICA

- Pentru apele provenite de la instalatia eteri - glicoli din Sectia Organica, exista un bazin de colectare final din beton (60 mc) pentru separarea apelor uzate de emisiile accidentale de uleiuri (eventualele colectari de ulei sunt evacuate in butoaie de tabla spre valorificare)

d. Sectia MEA

- Bazin pentru separarea produselor petroliere amplasat subteran in cuva betonata cu hidroizolatie exterioara, in gospodaria de pacura. Constructia bazinului este de forma rectangulara, cu capacitatea de 160 mc si dimensiunile: L= 20 m, B= 3.0 m

si H = 3.5 m. Bazinul are hidroizolatie exterioara si este echipat cu 3 garzi hidraulice, capacitatea maxima proiectata fiind de 35 mc/h.

- Separator ulei amplasat in garajul auto. Separatorul are capacitatea de 2 mc si dimensiunile L =4m si I =3m, fiind destinat situatiilor accidentale de scapari uleiuri minerale. Apele uzate, dupa separarea fractiei de ulei, sunt evacuate in canalizarea platformei, iar uleiul este colectat si stocat in butoaie de tabla in vederea valorificarii prin

terti.

Nu se realizeaza monitorizarea calitativa si cantitativa a apelor uzate la intrare si iesire din statiile locale de neutralizare. Monitorizarile de ape uzate se realizeaza pe racordurile finale de evacuare Ra, Rc si cand se constata depasiri ale concentratiilor maxim admise pentru indicatorii de calitate urmariti se procedeaza la monitorizarea evacuarilor din instalatii pentru determinarea sursei poluante. Ultimele date privind monitorizarea calitativa a evacuarilor din instalatii sunt la nivelul anului 2002.

Prin evacuarea colectiva a apelor uzate provenite din fabricatii impreuna cu ape conventional curate, provenite de la raciri sau purje, se realizeaza o dilutie care conduce la incadrarea valorilor indicatorilor de calitate ai apelor uzate in limitele maxim admise de normativele in vigoare.

7.4. Retele de canalizare

Platforma industriala are doua retele de canalizare independente de evacuare in colectorul orasenesc B7. Canalizarea a fost realizata in sistem unitar, cu conducte de diametre de 150 - 500 mm.

Schema retelelor de canalizare.

Lungimile celor doua retele sunt:

- 1240 m, pentru reteaua din zona sectiei PEROX/ZI ;

- 6580 m, pentru restul platformei ;

Total: 7820 m.

Evacuarea apelor uzate si meteorice se face gravitational,fara pompari, deoarece topografia terenului permite acest tip de transport.

7.4.1. Debite si volume caracteristice

Apele uzate colectate prin reteaua de canalizare de pe suprafata platformei industriale S.C. CHIMOPAR S.A. sunt constituite din urmatoarele categorii :

• ape uzate igienico-sanitare :

Q _{zi med} = 0.8 x 18.0 = 14.4 mc/zi

Q _{zi max} = 0.8 x 21.5 = 17.2 mc/zi

Volum anual evacuat = 4472 mc/an

• ape uzate industriale rezultate din procesele de productie si spalari :

Q _{zi max} = 0.8 x (4602 - 500 - 21.5) = 3264 mc/zi

Volum annual evacuat = 848.64 mii mc/an

• ape meteorice (provenite din ploi si topirea zapezilor):

Se apreciaza ca prin reteaua de canalizare se evacueaza circa 50 % din precipitatiile medii multianuale, 0.50 x 400 mm =200 mm / an, precipitatii cazute pe suprafata platformei, S =336000 m².

Volum anual evacuat = 336000 mp x 0.20 m = 67200 mc

Volum total de ape uzate si meteorice evacuate = 919.10 mii mc/an

Procentul de deversare al apelor uzate, conform contractelor incheiate cu SC APA NOVA SA, este de 10% din consumul total de apa potabila si respectiv de 56% din consumul de apa industriala.

Monitorizarea efluentilor finali

Monitorizarea calitatii efluentilor de ape uzate evacuati din amplasamentul SC CHiMOPAR SA se realizeaza in prezent pentru :

- racordurile finale de evacuare in colectorul orasenesc:

RA - ape uzate de la sectia PEROXIZI si Statia de Frig (amplasat in dreapta

cladirii Biomasa)

RC - ape uzate de la sectiile REACTIVUL si ORGANICA (amplasate lateral dreapta fata de calea ferata, la cca. 20 m fata de limita de proprietate spre strada Nicolae Teclu)

Pentru analiza apelor uzate, pentru cele doua racorduri finale RA si RC sunt prelevate probe de tip momentan, cu o trecventa lunara. Indicatorii de calitate urmariti sunt pH, materii in suspensie, CCOCr, azot amoniacal, sulfati, substante extractibile, detergenti.

De asemenea, societatea aplica un plan de automonitorizare a calitatii apelor uzate evacuate astfel :

- pentru racordurile finale RA si RC

- probe momentane cu trecventa bilunara sau saptamanala in functie de activitatile productive desfasurate

- indicatorii de calitate urmariti sunt : pH, materii in suspensie, CCOCr, CBO5, azot amoniacal, cianuri, sulfiti, sulfati, fenoli, detergenti, substante extractibile, plumb, cadmiu, crom trivalent, crom hexavalent, cupru, zinc, nichel, mangan.

In tabelul nr....sunt prezente valorile minime si maxime ale indicatorilor de calitate urmariti prin automonitorizare si cele inregistrate prin verificarile facute de SC APA NOVA SA pentru cele doua racorduri de evacuare finala - 2005.

Tabel nr.. - Valorile minime si maxime inregistrate in perioada ian - oct. 2005

pentru indicatorii de calitate urmariti in apele uzate evacuate final

Analiza datelor de automonitorizare pentru anul 2005 prezentate, privind caracterizarea apelor uzate evacuate final din societate, releva pentru majoritatea Indicatorilor de calitate urmariti o incarcare moderata cu poluanti,sub Iimitele impuse prin Acceptul de evacuare al apelor 2320/2000 - valabil pana la 18.05.2005, cu exceptia indicatorului de calitate Cu (o singura depasire de 3.3 ori inregistrata pentru Rc - 23.08.2005 ).

Comparativ cu NTPA 002/2005, unde unele limite maxime admise au fost modificate fata de NTPA 002/1997 - valabilla data acceptului,se inregistraza usoare depasiri ale limitelor impuse pentru indicatorii de calitate sulfiti si clor liber.

Astfel, pentru indicatorul de calitate clor liber comparativ cu limitele maxim admise prin NTPA 002/2005,in cursul anului 2005 s-au inregistrat doua depasiri, 0.55 mg/l (23.08.2005 Rc) si 0.8 mg/l (03.08.2005 Ra) fata de limita maxim admisa de 0.5 mg/l, iar pentru indicatorul de calitate sulfiti - depasiri de cca. 1.65 ori in mai multe randuri pentru ambele racorduri.

7.5.1 Caracterizarea fizico-chimica a apeIor uzate

Pentru evaluarea calitatii apelor uzate evacuate in canalizarea urbana, la nivelul lunilor septembrie - noiembrie 2005 a fost realizat un studiu in scopul de a demonstra sau nu necesitatea proiectarii si realizarii unei statii de preepurare.

In cadrul studiului, pentru evaluarea gradului de incarcare si al nivelului de conformare al efluentilor generali evacuati prin cele 2 racorduri finale (RA si RC), cu limitele impuse de normativele in vigoare,s-au prelevat probe momentane de ape reziduale.In tabeluI nr...sunt prezentate fabricatiile din data recoltarii probelor.

Tabel nr... - Fabricatii de produse in perioada de prelevare a probelor de ape uzate

Probele au fost analizate la indicatorii : pH, MTS, CCOCr, CBO₅, N-NH₄⁺, CN_t^- SO₃^2-, SO₄^2-, fenoli, detergenti, substante extractibile, Pb, Cd, Cr³⁺,Cr⁶⁺,Ni, Cu, Zn, Mn clor liber.

In tabelul nr... sunt prezentate domeniile de variatie ale indicatorilor analizati pentru probele de ape uzate prelevate din racordurile RA si RC, comparativ cu limitele impuse la evacuare.

Tabel nr.. - Domeniile de variatie ale indicatorilor analizati,comparativ

cu limitele impuse

Se remarca incarcarea redusa cu poluanti a apelor uzate evacuate prin cele doua racorduri, valorile inregistrate pentru indicatorii urmariti fiind situate cu mult sub valorile limita admise prin acceptul de evacuare 2320/2000 si NTPA002/2005.

Cauzele principale ale valorilor mici determinate pentru indicatorii de calitate urmariti, in conditiile unui profil de productie foarte diversificat,se pot datora :

nivelului scazut de productie/sinteza.

aplicarii unor masuri de recuperare a produselor utile (valorificare ape mume,eliminarea pierderii de produs prin curatire utilaje: vase de reactie, filtre,centrifuge).

utilizarii curente a dilutiei la sursa.

In perioada de realizare a studiului s-a evidentiat evacuarea clandestina de ape reziduale cu incarcare organica de la SC SICOMED SA in canalizarea SC CHIMOPAR SA. In urma realizarii studiului, s-a concluzionat ca, in conditiile mentinerii profilului si nivelului actual de productie nu este necesara o statie de epurare.

* *

In urma analizei datelor existente privind alimentarea cu apa si evacuarea apelor uzate din amplasamentul SC CHIMOPAR SA, rezulta urmatoarele concluzii :

- apele uzate rezultate din activitatile productive ale SC CHIMOPAR SA pot prezenta debite si incarcare cu poluanti cu mari fluctuatii datorita functionarii instalatiilor in regim de campanie, in functie de solicitari, precum si ca urmare a regimului discontinuu de fabricatie, pentru multe dintre produsele realizate.

- nu se realizeaza monitorizarea calitativa a apelor uzate la intrare si iesire din statiile locale de neutralizare. Monitorizarile de ape uzate se realizeaza pe racordurile finale de evacuare Ra, Rc si cand se constata depasiri ale concentratiilor maxim admise pentru indicatorii de calitate urmariti se procedeaza la monitorizarea evacuarilor din instalatii pentru determinarea sursei poluante.

- nu sunt masurate debitele de ape uzate la evacuarea finala in canalizarea oraseneasca

- datele de monitorizare realizata de SC APA NOVA si rezultatele analizelor efectuate in cadrul studiului elaborat, pentru evacuarile finale de ape uzate in racordurile Ra si Rc, indica incadrarea indicatorilor de calitate urmariti sub limitele impuse prin NTPA 002/2005

- datele de automonitorizare pentru calitatea apelor uzate evacuate din platforma prin racordurile finale RA si RC releva o incarcare moderata cu poluanti fara depasirea limitelor impuse prin NTPA 002/2005, cu exceptia unor depatiri usoare si ocazionale la indicatorii de calitate Cu, sulfiti si clor liber.

- prin evacuarea colectiva a apelor uzate provenite din fabricatii impreuna cu ape conventional curate, provenite de la raciri sau purje, se realizeaza o dilutie care conduce la incadrarea valorilor indicatorilor de calitate ai apelor uzate in limitele maxim admise de normativele in vigoare.

8. Identificarea si analiza riscurilor accidentale

Descrierea detaliata a scenariilor posibile de accidente, probabilitatea producerii acestora sau conditiile in care acestea se pot produce.

In continuare se desoriu scenarii de accidente posibile, conditiile in care acestea se pot produce si o evaluare calitativa a probabilitatii de producere precum si a gravitatii consecintelor, pentru fiecare din sectiunile de siguranta identificate.

I. Sectia Organice

1. Scurgeri de lichide periculoase pe sol. Toate instalatiile si utilajele unde se utilizeaza lichide periculoase sunt amplasate pe suprafete impermeabilizate prin betonare conectate la canalizarea chimic impura a societatii iar rezervoarele de stocare sunt amplasate in cuve de retentie. Ca atare scurgerea acestora pe sol este improbabila iar efectele nesemnificative.

2. lncendii la instalatia de incatzire a uleiului. Uleiul termic utilizat este combustibil dar se aprinde foarte greu iar instalatia este astfel conceputa incat acesta sa circule in sistem inchis si etans. Incalzirea acestuia se face indirect cu schimbatoare de caldura. Combustibilul lichid usor utilizat in camera de ardere este inflamabil dar in zona acestei instalatii este depozitat in cantitati reduse, stric necesare functionarii la parametri tehnologici. Ca atare un asemenea accident este putin probabil iar consecintele minore.

3. Avarii, incendii sau explozie la rezervoarele de propilen oxid. Rezervoarele de propilen oxid sunt de constructiei speciala fiind sub incidenta ISCIR iar manipularea si depozitarea se face conform normelor specifice numai de personal special instruit si autorizat,deci accidentele majore sunt putin probabile. Cantitatea relativ mare continuta de fiecare rezervor face ca eventualele avarii soldate cu emisii in atmosfera sa poata produce concentratii toxice pe arii extinse si deci consecintele pot fi considerate majore, cu intoxicatii sau chiar decesul persoanelor surprinse de norul toxic. Personal de operare instruit si autorizat, respectarea stricta a parametrilor de operare si a regulilor de depozitare si manipulare, verificarea ISCIR a recipientilor reduce considerabil riscul unor asemenea evenimente.

4. Avarii, incendii sau explozie la rezervoarele de metanol . Rezervoarele de metanol sunt de constructiei speciala iar manipularea si depozitarea se face conform normelor specifice numai de personal special instruit si autorizat, deci accidentele majore sunt putin probabile. Cantitatea relativ mare continuta de fiecare rezervor face ca eventualele avarii soldate cu emisii in atmosfera sa poata produce concentratii toxice pe arii extinse si deci consecintele pot fi considerate majore, cu intoxicatii sau chiar decesul persoanelor surprinse de norul toxic. Personal de operare instruit si autorizat, respectarea stricta a parametrilor de operare si a regulilor de depozitare si manipulare, verificarea periodica reduc considerabil riscul unor asemenea evenimente.

5. Emisii de poluanti din procesele de fabricatie. Procesele de fabricatie se desfasoara in instalatii amplasate in aer liber. Cu toate ca se vehiculeaza permanent lichide inflamabile si toxice si se lucreaza cu utilaje incalzite cu ulei, aceste instalatii sunt perfect etanse iar controlul proceselor este automatizat ceea ce face ca probabilitatea unor astfel de accidente sa fie foarte redusa iar eventualele consecinte sunt minore (chiar daca se produc, sunt de scurta durata si implica cantitati mici de substante periculoase) si pot duce eventualla intoxicatii ale personalului aflat in imediata apropiere. 0 probabilitate ceva mai mare o au emisiile prin supapele de siguranta dar in acest caz este vorba de cantitati foarte mici in emisii de foarte scurta durata. Instruirea corespunzatoare a personalului, etenseitatea utilajelor, verificarea stricta a tuturor utilajelor si echipamentelor, utilizarea uleiului cald ca agent de incalzire si automatizarea procesului, reduc considerabil riscul acestor emisii .

6. lncendiu la rezervorul de combustibil usor. CLU este o , substanta inflamabila dar care se aprinde destul de greu. Deoarece este depozitata intr-un rezervor special destinat iar manipularea se face ingrijit, cu utilaje specifice si cu respectarea stricta a procedurilor,probabilitatea de producere a incendiilor este mica. Consecintele unui astfel de accident trebuie considerate minore datorita cantitatilor relativ mici depozitate si a modului special de amplasare in cuva de beton. Instruirea corespunzatoare a personalului, respectarea stricta a procedurilor de lucru si a normelor PSI si dotarile existente reduc substantial riscurile unui astfel de accident.

II. Sectia reactivul-parc rezervoare

1. Avarii la rezervorul de triclorura de fosfor. Rezervorul de triclorura de fosfor este confectionat din otel plumbuit rezistent la coroziune si este amplasat sub o copertina care iI fereste de expunere directa la razele de soare. Avariile majore la acest rezervor sunt putin probabile dar prin cantitatea relativ mare continuta de rezervor, eventualele avarii soldate cu emisii in atmosfera pot produce concentratii toxice pe arii extinse si deci consecintele pot fi considerate majore, cu intoxicatii sau chiar decesul persoanelor surprinse de norul toxic. Personal de operare instruit si autorizat, respectarea stricta a parametrilor de operare si a regulilor de depozitare si manipulare, verificarea periodica a rezervorului reduc considerabil riscul unor asemenea evenimente.

2. Incendii sau explozii la rezervoarele de produsi inflamabili.Deoarece depozitarea

lichidelor inflamabile se face in rezervoare special destinate iar manipularea se face ingrijit,cu utilaje specifice si cu respectarea stricta a procedurilor, probabilitatea de producere a incendiilor in aceasta zona este destul de redusa. Consecintele unui astfel de accident trebuie considerate minore datorita cantitatilor relativ mici depozitate. Instruirea corespunzatoare a personalului, respectarea stricta a procedurilor de lucru si a normelor PSI si dotarile existente reduc substantial riscurile unui astfel de accident.

3. Scurgeri de lichide periculoase pe sol. Toate instalatiile si utilajele unde se utilizeaza lichide periculoase sunt amplasate pe suprafete impermeabilizate prin betonare conectate la canalizarea chimic impura a societatii iar rezervoarele de stocare sunt amplasate in cuve de retentie. Ca atare scurgerea acestora pe sol este improbabila iar efectele nesemnificative.

III. Sectia Peroxizi

1. Avarii sau explozie la rezervorul de amoniac. Rezervorul de amoniac este de constructiei speciala fiind sub incidenta ISCIR iar manipularea si depozitarea se face conform normelor specifice numai de personal special instruit si autorizat, deci accidentele majore sunt putin probabile. Chiar daca rezervorul este de dimensiuni reduse , depozitarea in stare lichefiata si toxicitatea amoniacului fac ca eventualele avarii soldate cu emisii in atmosfera sa poata produce concentratii toxice pe arii extinse si deci consecintele pot fi considerate majore,cu intoxicatii sau chiar decesul persoanelor surprinse de norul toxic. Personalul de operare instruit si autorizat, respectarea stricta a parametrilor de operare si a regulilor de depozitare si manipulare, verificarea ISCIR a recipientilor reduce considerabil riscul unor asemenea evenimente.

2. Scurgeri de apa oxigenata din rezervoare. Rezervoarele de apa oxigenata sunt confectionate din aluminiu rezistent la atiunea oxidanta a acesteia deci probabilitatea de

producere a scurgerilor este redusa. Ele sunt amplasate pe o suprafata impermeabilizata prin betonare conectata la canalizarea chimic impura a societatii iar scurgerea acestora pe sol este improbabila. Cu toate ca poate provoca declansarea de incendii datorita faptului ca este putemic oxidanta, in zona nu se depoziteaza nici un fel de materiale combustibile si ca atare efectele eventualelor scurgeri vor fi minore.

3. Explozia peroxizilor. La ora actuala nu se mai fabrica peroxizi ci doar se depoziteaza in vederea comercializarii. Biutele de depozitare sunt construite si sunt utilizate pe baza unor reguli foarte precise privind cantitatile maxime depozitate, temperaturile din interior, regulile de depozitare si manipulare ceea ce face ca probabilitatea unor asemenea accidente sa fie redusa. Consecintele pot fi considerate moderate datorita faptului ca se depoziteaza cantitati reduse si pot duce eventual la ranirea persoanelor aflate in imediata apropiere.

IV. AIte accidente posibile

1. Avarii la instalatiile de comprimare si distributie aer si/sau azot constand in explozii ale vaselor tampon si/sau a traseelor de vehiculare aflate sub presiune, se pot produce doar in conditiile blocarii sau defectarii supapelor de siguranta si sunt evenimente cu probabilitate redusa datorita echipamentelor speciale care Ie compun, a proiectarii, executiei si controlului speciale, in conformitate cu prescriptiile ISCIR. Acest gen de avarii pot produce rani grave dar numai persoanelor aflate in imediata apropiere a avariei.

2. Intreruperea furniziirii de energie electrica din motive exterioare societatii este un eveniment cu probabilitate mica, avand loc doar in situatii deosebite aparute in sistemul energetic national. Intreruperea neplanificata a furnizarii de energie electrica poate avea consecinte reduse si de obicei de scurta durata, cu consecinte minore in ceea ce priveste siguranta oamenilor.

3. lncendii la alte obiective de pe amplasament. Marea majoritate a obiectivelor analizate au fost incadrate in categoria 'E'-risc mic de incendiu si 'D'-risc mediu de

incendiu, la care declansarea unui eventual incendiu este putin probabila iar consecintele pot fi considerate minore. 0 situatie mai deosebita o constituie rezervorul de pacura care poate stoca pana la 750 tone. Pacura este combustibil dar se aprinde greu iar constructia speciala a rezervorului face ca probabilitatea de a se produce un eventual incendiu sa fie foarte mica.

Consecintele pot fi considerate moderate datorita emisiilor de gaze de ardere ce pot fi toxice.

4. Accidentele de munca toate zonele productive au o probabilitate medie avand in

vedere complexitatea proceselor si a numarului relativ mare de personal care lucreaza in societate dar efectele sunt minore si pot consta in raniri ale lucratorilor (mai ales in perioadele de reparatii),arsuri,intoxicatii.Gradul relativ ridicat de automatizare, instruirea corespunzatoare a personalului, respectarea parametrilor de operare si a normelor PM si PSI asigura o reducere substantiala a acestor accidente.

Pentru identificarea potentialelor accidente majore specifice obiectivului s-a procedat la o evaluare calitativa a riscului asociat scenariilor de accidente posibile prezentate anterior.

Analiza calitativa are ca obiectiv principal stabilirea listei de hazarduri posibile, face

posibila ierarhizarea evenimentelor in ordinea riscului si prezinta primul pas in metodologia de realizare a analizei cantitative a riscurilor. Evaluarea calitativa a riscului se realizeaza prin calculul nivelului de risc ca produs intre nivelul de gravitate si cel de probabilitate ale evenimentului analizat

a. Masura calitativa a consecintelor este realizata prin incadrarea in cinci nivele de gravitate, care au urmatoarea semnificatie:

1. Nesemnificativ

• Pentru oameni (populatie): vatamari nesemnificative
• Ecosisteme: unele efecte nefavorabile minore la putine specii sau parti ale

ecosistemului, pe termen scurt si reversibile

• Socio-politic: Efecte sociale nesemnificative fara motive de ingrijorare.

2. Minor

• Pentru oameni (populatie): este necesar primul ajutor;
• Emisii: emisii In incinta obiectivului retinute imediat; .
• Ecosisteme: daune neinsemnate, rapide si reversibile pentru putine specii sau parti ale ecosistemului, animale obligate sa-si paraseaca habitatul obisnuit, plantele sunt inapte sa se dezvolte dupa toate regulile naturale, calitatea aerului creaza un disconfort local, poluarea apei depaseste limita fondului pentru o scurta perioada;

• Socio-politic: efecte sociale cu putine motive de ingrijorare pentru comunitate.

3.Moderat

• Pentru oameni (populatie): sunt necesare tatamente medicale;
• Economice: reducerea capacitatii de productie;
• Emisii: emisii in incinta obiectivului retinute cu ajutor extern;
• Ecosisteme: daune temporare si reversibile, daune asupra habitatelor si migratia populatiilor de animale, plante incapabile sa supravietuiasca, calitatea aerului afectata de compusi cu potential risc pentru sanatate pe termen lung, posibile daune pentru viata acvatica, contaminari limitate ale solului si care pot fi remediate rapid;

• Socio-politic:efecte sociale cu motive moderate de ingrijorare pentru comunitate.

4 Maior

• Pentru oameni (populatie): vatamaai deosebite;
• Economice :intreruperea activitatii de productie; .
• Emisii: emisii inafara amplasamentului :fara efecte daunatoare;
• Ecosisteme: moartea unor animale, vatamari la scara larga, daune asupra speciilor locale si distrugerea de habitate extinse ,calitatea aerului impune 'refugiere in siguranta' sau decizia de evacuare, remedierea solului este posibila doar prin programe pe termen lung.

• Socio-politic: efecte sociale cu motive serioase de ingrijorare pentru comunitate

5. Catastrofic

• Pentru oameni (populatie): moarte;
• Economice :oprirea activitatii de productie;
• Emisii: emisii toxice inafara amplasamentului cu efecte daunatoare;
• Ecosisteme: moartea animalelor in numar mare, distrugerea speciilor de flora, calitatea aerului impune evacuarea, contaminare permanenta si pe arii extinse a solului;

• Socio-politic: efecte sociale cu motive deosebit de mari de ingrijorare.

b. Masura probabilitatii de producere este realizata tot prin incadrarea in cinci nivele, care au urmatoarea semnificatie:

1. Rar (improbabil) se poate produce doar in conditii exceptionale - Frecventa de

aparitie mai mica de 10^-12.

2. Putin probabil s-ar putea intampla candva - Frecventa de aparitie intre 10^-8 si

3. Posibil se poate intampla candva - Frecventa de aparitie intre 10^-6 si 10^-8

4. Probabil -se poate intampla in multe situatii - Frecventa de aparitie intre 10^-4 si 10^-6.

5. Aproape sigur -se intampla in cele mai multe situatii -Frecventa de aparitie peste 10^-4

7.2 Accidente in care este implicat metanolul

Prin proprietatile sale fizico-chimice si toxicologice, metanolul este o substanta inflamabila dar si toxica. Ca atare in analiza privind consecintele generate de producerea unui eventual accident au fost analizate atat posibile incendii sau explozii ale rezervoarelor de stocare cat si dispersia vaporilor toxici in atmosfera. Deoarece rezervoarele sunt amplasate in cuve de retentie impermeabile, consideram ca efectele asupra solului si subsolului sunt neglijabile.

Pentru evaluarea consecintele unor eventuale accidente am considerat urmatoarele scenarii de producere a unui eventual accident:

Scenariul . Presupunem o situatie exceptionala constand in producerea unei avarii majore in structura constructiva a rezervorului (fisurare, ruperea unui racord) ceea ce duce la o scurgere importanta de metanol ,in cuva de retentie cu un debit estimat de 6 kg/s (echivalent cu scurgerea gravitationala printr-o fisura cu diametrul de 50 mm).

Pentru aceasta situatie au fost efectuate simulari de dispersie in atmosfera utilizand modelul SLAB mai sus prezentat. Au fost efectuate simulari pentru toate combinatiile conditiilor meteo posibile, fiind prezentate doar rezultatele obtinute pentru situatia cea mai grava posibila si anume cand temperatura aerului este de cca. 37C, vantul bate cu cca. 0,5m/s, umiditatea relativa a aerului este 75 % si sunt conditii de stabilitate atmosferica. Am considerat ca dispersia se produce preponderent in zona construita cu cladiri de peste 10m inaltime.

Literatura de specialitate arata ca expunerea timp de 30 min a omului la o concentratie de peste 128000 ppm este letala (LC50).In ceea ce priveste IDLH (Immediately Dangerous to Life or Health air concentration values) valoarea indicata pentru metanol este de 600 ppm.Ca atare, aceste nivele de concentratie au fost considerate reprezentative si deci utilizate in simulari, rapoartele anexate prezentand grafic, in culori diferite zonele afectate de concentratii ce depasesc nivelele mai sus mentionate, la nivelul de 2 m deasupra solului (nivel de respiratie).In aceste reprezentari grafice, directia vantului a fost aleasa catre zonele cu cea mai mare densitate a populatiei.

Au fost considerate doua ipoteze si anume :

a. se intervine operativ pentru remedierea avariei , durata scurgerii fiind de 2 min;

b. interventia pentru remedierea avariei este tardiva, durata scurgerii fiind de 10 min.

Rezultate :

Ipoteza a.

Nu exista o zona afectata de concentratii letale (peste LC50) iar pragul IDLH este atins intr-o zona cu raza cercului de 87 m.

In graficul urmator se prezinta evolutia concentratiei metanolului in aer functie de

distanta de sursa de emisie iar zonele afectate sunt prezentate grafic in Anexa IVBII 1a.

Ipoteza b

Nu exista o zona afectata de coneentratii letale (peste LC50) m iar pragul IDLH este atins intr-o zona cu raza cereului de 450 m.

In grafieul urmator se prezinta evolutia coneentratiei metanolului in aer functie de distanta de sursa de emisie iar zonele afectate sunt prezentate grafic in Anexa IVBII 1b.

Scenariul 2.Presupunem o situatie exceptionala constand in producerea unei avarii

majore in structura constructiva a rezervorului (atac terorist, explozie) din parcul de rezervoare al sectiei Reactivul, ceea ce duce la deversarea rapida a intregii cantitati de metanol din rezervor (cca. 8 t) fara a fi posibila interventia pentru oprirea sau limitarea scurgerilor, deci intreaga cantitate scursa se evapora si este dispersata in atmosfera.

Si pentru aeeasta situatie au fost efectuate simulari de dispersie in atmosfera utilizand modelul SLAB mai sus prezentat in conditii meteo identice cu cele utilizate la simularile prezentate anterior.

Rezultate :

Nu exista o zona afectata de coneentratii letale (peste LC50) iar pragul IDLH este atins intr-o zona cu raza cercului de 494 m.

In graficul urmator se prezinta evolutia concentratiei metanolului in aer functie de distanta de sursa de emisie iar zonele afcetate sunt prezentate grafic in Anexa IVBII 2.

Scenariul 3. Presupunem o situatie exceptionala constand in producerea unei avarii majore in structura constructiva a rezervorului (atac terorist, explozie) din sectia Organice,ceea ce duce la deversarea rapida a intregii cantitati de metanol din rezervor (cca. 40 t) fara a fi posibila interventia pentru oprirea sau limitarea scurgerilor, deci intreaga cantitate scursa se evapora si este dispersata in atmosfera.

Si pentru aceasta situatie au fost efectuate simulari de dispersie in atmosfera utilizand modelul SLAB mai sus prezentat in conditii meteo identice cu cele utilizate la simularile prezentate anterior cu exeeplia vitezei vantului care a fost aleasa la valoarea de 1 m/s cand efectele toxice sunt maxime.

Rezultate :

Zona afectata de concentratii letale (peste LC50) este redusa (cca 3 m) iar pragul

IDLH este atins intr-o zona cu raza cercului de 2023 m.

In graficul urmator se prezinta evolutia concentratiei metanolului in aer functie de

distanta de sursa de emisie iar zoneIe afectate sunt prezentate grafie in Anexa IVBII 3.

7.3 Accidente in care este implicata triclorura de fosfor

Prin proprietatile sale fizico-chimice si toxicologice, triclorura de fosfor nu este o substanta inflamabila dar este foarte toxica. Ca atare in analiza privind consecintele generate de producerea unui eventual accident au fost analizate doar posibile accidente care implica dispersia vaporilor toxici in atmosfera. Deoarece rezervorul este amplasat in cuva de retentie impermeabila, consideram ca efectele asupra solului si subsolului sunt neglijabile.

Pentru evaluarea consecintele unor eventuale accidente am considerat urmatoarele scenarii de producere a unui eventual accident:

Scenariul

Presupunem o situatie exceptionala constand in producerea unei avarii majore in structura constructiva a rezervorului (fisurare, ruperea unui racord) ceea ce duce la o scurgere importanta de triclorura de fosfor in cuva de retentie cu un debit estimat de 0,5 kg/s (echivalent cu scurgerea gravitationala printr-o fisura cu diametrul de 10 mm).

Pentru aceasta situatie au fost efectuate simulari de dispersie in atmosfera utilizand modelul SLAB. Au fost efectuate simulari pentru toate combinatiile conditiilor meteo posibile, fiind prezentate doar rezultatele obtinute pentru situatia cea mai grava posibila si anume cand temperatura aerului este de cca. 37C, vantul bate cu cca. 0,5m/s, umiditatea relativa a aerului este 75 % si sunt conditii de stabilitate atmosferica. Am considerat ca dispersia se produce preponderent in zona construita cu cladiri de peste 10m inaltime.

Literatura de specialitate arata ca expunerea timp de 30 min a omului la o concentratie de peste 208 ppm este letala (LC50).In ceea ce priveste IDLH (Immediately Dangerous to Life or Health air concentration values) valoarea indicata pentru triclorura de fosfor este de ppm . Ca atare, aceste nivele de concentratie au fost considerate reprezentative si deci utilizate in simulari, rapoartele anexate prezentand grafic, in culori diferite zonele afectate de concentratii ce depasesc nivelele mai sus mentionate, la nivelul de 2 m deasupra solului (nivel de respiratie).In aceste reprezentari grafice, directia vantului a fost aleasa catre zonele cu cea mai mare densitate a populatiei.

Au fost considerate doua ipoteze si anume :

a. se intervine operativ pentru remedierea avariei , durata scurgerii fiind de 2 min;

b. interventia pentru remedierea avariei este tardiva, durata scurgerii fiind de 10 min.

Rezultate:

Ipoteza a.

Zona afectata de concentratii letale (peste LC50) se intinde pana la cca 2 m iar pragul IDLH este atins intr-o zona cu raza cercului de 68 m.

In graficul urmator se prezinta evolutia concentratiei triclorurii de fosfor in aer functie de distanta de sursa de emisie iar zonele afectate sunt prezentate grafic in Anexa IVBIII 1a.

Ipoteza b.

Zona afectata de concentratii letale (peste LC50) se intinde pana la cca 28 m iar pragul IDLH este atins intr-o zona cu raza cercului de 244 m.

In graficul urmator se prezinta evolutia concentratiei triclorurii de fosfor in aer functie de distanta de sursa de emisie iar zonele afectate sunt prezentate grafic in Anexa IVBIII 1b.

Scenariul

Presupunem o situatie exceptionala constand in producerea unei avarii majore in structura constructiva a rezervorului (atac terorist, explozie), ceea ce duce la deversarea rapida a intregii cantitati de triclorura de fosfor din rezervor (cca. 14 t) fara a fi posibila interventia pentru oprirea sau limitarea scurgerilor, deci intreaga cantitate scursa se evapora si este dispersata in atmosfera.

Si pentru aceasta situatie au fost efectuate simulari de dispersie in atmosfera utilizand modelul SLAB in conditii meteo identice cu cele utilizate la simularile prezentate anterior.

Rezultate :

Zona afectata de concentratii letale (peste LC50) se extinde pana la cca. 298 m iar

pragul IDLH este atins intr-o zona cu raza cercului de 2160 m.

In graficul urmator se prezinta evolutia concentratiei triclorurii de fosfor in aer functie de distanta de sursa de emisie iar zonele afectate sunt prezentate grafic in Anexa IVBIII2.

7.4 Accidente in care este implicat amoniacul

Prin proprietatile sale fizico-chimice si toxicologice, amoniacul este o substanta combustibila care poate forma amestecuri explozive si toxice. Ca atare in analiza privind consecintele generate de producerea unui eventual accident au fost analizate posibile explozii ale rezervorului si accidente care implica dispersia vaporilor toxici in atmosfera. Rezervorul nu este amplasat in cuva de retentie, dar fiind un gaz el se disperseaza rapid si ca atare consideram ca efectele asupra solului si subsolului sunt nesemnificative.

Pentru evaluarea consecintelor unor eventuale accidente am considerat urmatoarele scenarii de producere a unui eventual accident:

Scenariul

Presupunem o situatie exceptionala constand in producerea unei avarii majore in structura constructiva a rezervorului (fisurare, ruperea unui racord) sau cresterea necontolata a presiunii in rezervor urmata de deschiderea supapei de siguranta,ceea ce duce la o evacuare importanta de amoniac in atmosfera cu un debit estimat de 1 kg/s.

Pentru aceasta situatie au fost efectuate simulari de dispersie in atmosfera utilizand modelul SLAB.Au fost efectuate simulari pentru toate combinatiile conditiilor meteo posibile, fiind prezentate doar rezultatele obtinute pentru situatia cea mai grava posibila si anume cand temperatura aerului este de cca. 37⁰C,vantul bate cu cca. 0,5m/s, umiditatea relativa a aerului este 75 % si sunt conditii de stabilitate atmosferica. Am considerat ca dispersia se produce preponderent in zona construita cu cladiri de peste 10m inaltime.

Literatura de specialitate arata ca expunerea timp de 30 min a omului la o concentratie de peste 9172 ppm este letala (LC50).In ceea ce priveste IDLH valoarea indicata pentru amoniac este de 300 ppm Ca atare, aceste nivele de concentratie au fost considerate reprezentative si deci utilizate in simulari, rapoartele anexate prezentand grafic, in culori diferite zonele afectate de concentratii ce depasesc nivelele mai sus mentionate, la nivetul de 2 m deasupra solului (nivel de respiratie). In aceste reprezentari grafice, directia vantului a fost aleasa catre zonele cu cea mai mare densitate a populatiei.

Au fost considerate doua ipoteze si anume :

a. se intervine operativ pentru remedierea avariei , durata scurgerii fiind de 1 min;

b. interventia pentru remedierea avariei este tardiva, durata scurgerii fiind de 10 min.

Rezultate :

Ipoteza a.

Nu exista o zona afectata de concentratii letale (peste LC50) iar pragul IDLH este atins intr-o zona cu raza cercului de 113 m.

In graficul urmator se prezinta evolutia concentratiei amoniacului in aer functie de distanta de sursa de emisie iar zonele afectate sunt prezentate grafic in Anexa IVBIV 1a

Ipoteza b

Zona afectata de concentratii letale (peste LC50) se intinde pana la cca 16 m iar pragul IDLH este atins intr-o zona cu raza cercului de 364 m.

In graficul urmator se prezinta evolutia concentratiei amoniacului in aer functie de distanta de sursa de emisie iar zonele afectate sunt prezentate grafic in Anexa IVBIV 1b

Scenariul

Presupunem o situatie exceptionala constand in producerea unei avarii majore in structura constructiva a rezervorului (atac terorist, explozie), ceea ce duce la evacuarea rapida a intregii cantitati de amoniac din rezervor in atmosfera (cca. 6 t) rara a fi posibila interventia pentru oprirea sau limitarea emisiei, deci intreaga cantitate este dispersata in atmosfera.

Si pentru aceasta situatie au fost efectuate simulari de dispersie in atmosfera utilizand modelul SLAB in conditii meteo identice cu cele utilizate la simularile prezentate anterior cu exceptia vitezei vantului care a fost aleasa la valoarea de 2 m/s cand efectele sunt maxime.

Rezultate :

Zona afectata de concentratii letale (peste LC50) este foarte redusa (sub 1 m) iar pragul IDLH este atins intr-o zona cu raza cercului de 1170 m.

In graficul urmator se prezinta evolutia concentratiei amoniacului in aer functie de distanta de sursa de emisie iar zonele afectate sunt prezentate grafic in Anexa IVBIV 2.

Scenariul

Presupunem o situatie exceptionala constand in producerea unei explozii a rezervorului de stocare a amoniacului (atac terorist,cresterea necontrolata a presiunii fara ca supapa de siguranta sa deschida).

Simularile au fost efectuate utilizand programul EFFECTS Gis 5.5 care prezinta doar efectele exploziei, dispersia toxica care inevitabil are loc fiind simulata anterior.

Rezultate :

Zona cu mortalitate ridicata se extinde pana la cca 40 m de rezervor.

In Anexa IVBIV 3 se prezinta grafic zona afectata de explozie.