EHNICIAN ECOLOG SI PROTECTIA CALITATII MEDIULUI - EUTROFIZAREA RAURILOR DIN ORASUL FLAMINZI

 

EUTROFIZAREA RAURILOR

DIN ORASUL FLAMINZI

 

ARGUMENT

Poluarea apelor are o istorie in care putem oarecum distinge faze succesive de perceptie a problemelor. In anii '50 principala tema de ingrijorare a fost scaderea oxigenului, in anii '60 s-a adaugat eutrofizarea, in anii '70 metalele grele, in anii '80 acidifierea, nitratii si micropoluantii organici. Anii '90 au concentrat puternic atentia pe degradarea apelor subterane. Aceste faze nu sunt faze de poluare ci de constientizare publica succesiva a diverselor aspecte. Ar fi evident de dorit ca in probleme de ape sa existe perceperi complete si corecte si nu doar 'pe bucati', abordari globale integrate proactive si nu 'mode', abordari reactive si sectoriale.

In total, apa dulce disponibila nu reprezinta decat 0,009 % din intreaga cantitate de apa de pe

Pamant. Asadar, raportul dintre apa marina si cea continentala este in favoarea celei marine.

In ultimii ani s-au elaborat proiecte si s-au luat masuri de crestere a cantitatilor de apa, pentru

aprovizionare prin mai multe metode, printre care se inscrie transportarea ghetarilor din zonele

arctice si crearea de rezervoare in vecinatatea coastelor, topirea piscurilor de gheata pentru a crea

lacuri, desalinizarea apei de mare etc.

Sursele de impurificare a apelor subterane:impurificari cu ape saline , gaze sau hidrocarburi produse ca urmare a unor lucrari miniere sau foraje ;impurificari produse de infiltratii de la suprafata solului a tuturor categoriilor de ape care produc si impurificarea dispersata a surselor superficiale;impurificari produse in sectiunea de captare , datorita nerespectarii zonei de protectie sanitara sau conditiilor de executie. In sursele de alimentare cu apa se semnaleaza o mare diversitate de substante impurificatoare:compusii organici biogeni,compusi organici refractaricompusi mineral toxici substante petroliere,saruri minerale substante radioactive,bacterii,visrusi.

In ceea ce priveste desalinizarea se apreciaza ca in 1975 existau 1036 uzine cu o capacitate totala de productie de 2,1 milioane m de apa pe zi. Aceste uzine au capacitati mici si nu se poate

obtine apa desalinizata rentabil, decat acolo unde exista surse de energie foarte convenabile. Sursa

de energie care poate fi folosit" cu succes in acest domeniu este energia nucleara. Marele avantaj

al uzinelor ce utilizeaza energia nucleara este ca pot fi construite cu dublu scop: pentru obtinere de

apa dulce si pentru producerea de curent electric.

Pentru determinarea dinamicii poluarii se utilizeaza: metode de analiza fizico-chimica pentru determinarea calitatii si cantitatii poluantilor; metode de analiza biologica, pentru compararea dezvoltarii formelor de viata in prezenta poluarii analiza fizico-chimica a apei urmareste determinarea continutului de suspensii totale, suspensii decantabile din ape; determinarea substantelor dizolvate precum si determinarea substantelor organice.

O problema importanta in legatura cu folosirea apelor o constituie lupta impotriva poluarii lor.

Utilizarea apei nu trebuie privita doar sub aspect cantitativ; ea este inseparabil legata si de cel

calitativ. Nici populatia si nici economia nu pot intrebuinta apele de calitate necorspunzatoare. De

aceea, o problema importanta pe plan mondial, la ordinea zilei, este lupta impotriva poluarii apelor.

Poluarea apelor curgatoare afecteaza canalele, fluviile si raurile pe cursul lor pana la revarsarea in mari. Ea poate contamina si suprafete intinse de apa, cum sunt iazurile sau lacurile artificiale.

Poluarea apei curgatoare este de obicei invizibla deoarece agentii poluanti se dizolva in apa.

Oricum, exista si exceptii cum ar fi detergentii care produc spuma, sau titeiul si reziduurile netratate

care plutesc la suprafata. Toti agentii poluanti pot fi detectati in laboratoare prin teste biochimice

standardizate.

Din aceste teste rezulta un nivel care determina gradul de extindere al poluarii si

cel de puritate relativa a apei. Se poate monitoriza si efectul pe care-l are poluarea asupra

plantelor si animalelor si aceasta este o alta metoda prin care fermierii introduc in mediu o

gama intreaga de substante chimice si deci in rezervele de apa potabila. Printre acestea se

numara: ierbicidele, insecticidele, acaricidele, fungicidele si deparazitantii pentru bovine,

fosfati, nitrati pentru a stimula dezvoltarea plantelor si exista scurgeri semnificative de lichide

toxice din silozuri sau din fermele de animale.

Produsele farmaceutice utilizate in agricultura, pot si ele polua alaturi de dezinfectanti. Odata cu epurarea apei prin care aceasta devine potabil" se fac anumite masuratori chimice, care lasa si ele anumite resturi in apa.

Cap. -I- CARACTERIZAREA FIZCO-GEOGRAFICA A ZONEI ORASULUI FLAMINZI

1.1. Asezare geografica si limite

Orasul Flamanzi, nume de referinta, simbol al spiritului de dreptate a taranului roman, este situat in partea de sud a judetului Botosani pe cursul mijlociu al raului Miletin, avand ca vecini comunele: Copalau, Prajeni, Frumusica si Hlipiceni. Teritoriul judetului Botosani este limitat la extremitatea estica de raul Prut, avand afluentii principali raul Baseu, cu care conflueaza in zona localitatii Stefanesti, si raul Jijia care conflueaza in judetul Iasi. La randul sau, raul Jijia are ca afluenti raurile Sitna si Miletin.

Localitatea se intinde pe o suprafata de peste 10.000 ha in care sunt cuprinse atat terenurile agricole pe care se cultiva cereale, plante tehnice, oleaginoase, vii, pasuni si imasuri cat si peste 1.700 ha de padure.

Ca numar de locuitori este considerat a fi a treia localitate din judet avand peste 12.000 de suflete dispuse atat in orasul Flamanzi cat si in satele apartinatoare Chitoveni si Prisacani.

Ca pozitie strategica localitatea este asezata de-a lungul drumului european E58 care este, de fapt, principala artera rutiera care leaga judetul Botosani de judetele din sud si mai ales de judetele Iasi, Bacau, Vaslui, Neamt.

Pe teritoriul judetului Botosani exista circa 150 lacuri, in mare parte folosinte piscicole, dar si surse de alimentare cu apa in scop potabil pentru un numar important de localitati. Lacul Stanca, cu un volum total de 1400 mil mc si debit mediu multianual de 83 m3/s, asigura alimentarea cu apa potabila pentru localitatile Stefanesti si Trusesti si, in perspectiva, Santa Mare si Dangeni, dar produce si energie electrica, la o putere instalata de 65 mil kWh.

1.2. Relief

In cadrul marilor forme de relief ale Romaniei, localitatea Flaminzi este situata la contactul dintre Podisul Sucevei si Campia Jijiei, in cadrul Podisului Moldovei.

Relieful este format dintr-o asociere de platouri, coline, vai si versanti.

Altitudinea maxima a reliefului este intalnita in SV, fiind de 520 m. Altitudini mari sunt in V cuprinse intre 350 si 400 m.

Altitudinea minima este inregistrata in valea Miletinului,aceasta fiind de 77,3 m.

Altitudinea medie se mentine la 190 m.

Geodeclivitatile variaza foarte mult, de la sub 1 in lunca Miletinului si luncile inferioareale Varnitei, Volocii, pana la peste 45 pe unele sectoare de versanti si cueste.

In general, predomina relieful cu pante reduse, sub 5 . Relieful cu pante mari cuprinse intre 5 - 20 si chiar peste 20 se intalneste de o parte si de alta a luncii Miletinului, in partea nord-vestica si vestica a regiunii, precum si pe versantii drepti ai vailor din jumatatea sudica.

Energia de relief este mare in partea superioara a Dealului Mare si in lungul vailor (sub 50 m), in cadrul dealurilor si a platourilor aceasta urca la 75 - 100 m. Aceasta a influentat dezvoltarea proceselor geomorfologice actuale (eroziuni, alunecari de teren) determinand o mare intensitate a lor.

Resursele de subsol sunt putine. In dealurile din vest exista calcar ce se poate exploata, in albiile raurilor este nisip si pietris in cantitati mici, iar la peste 900 m adancime s-a constatat existenta unui zacamant de gaz metan , dar nerentabil pentru a fi exploatat.

1.3. Clima

Situat la contactul dintre Podisul Sucevei si Campia Jijiei, teritoriul localitatii Flaminzi se afla sub influenta maselor de origine baltica si continentala, are un climat temperat-continental, aceasta caracteristica fiind data de valorile medii multianuale ale elementelor climatologic, dar mai ales ale valorilor absolute.

Dintre elementele climatice, temperatura aerului este parametrul cel mai important prin efectul asupra topoclimatelor si inregistreaza un grad mare de variabilitate in timp.

Temperatura medie anuala ; + 8 C - + 9 C . Iarna, temperaturile medii anuale sunt negative; 0 C in decembrie, - 2,9 C in ianuarie si - 3,3 C in februarie. Vara, temperaturile medii anuale sunt in jurul valorii de + 19 C; cele mai ridicare temperaturi sunt inregistrate in luna iulie.

In luna ianuarie, temperatura medie la nivelul solului este de - 5 C, iar in luna iulie este de + 24 C, + 25 C

Precipitatiile medii anuale au valoarea de 538,12 mm/m /an. Variatia precipitatiilor in timpul anului este influentata de circulatia maselor de aer si de caracterul suprafetei reliefului.

Precipitatiile ridicate apartin sezonului cald mai-august cu o medie anuala de 238,6 mm/m (44%), luna cea mai bogata in precipitatii fiind luna iunie cu 93,5 mm/m . Iarna, precipitatii reduse sub forma de zapada.

Vantul este dominant din NV - 23,6% anual, iar cel de SE - 18,7 % anual. Zile calme sunt inregistrate 28,2 % anual.

Furtunile sunt rare vara. "Crivatul" bate uneori cu o mare intensitate in timpul iernii.

Fenomene atmosferice deosebite; grindina, chiciura, bruma, ceata.

1.4 Apele

Apa reprezinta pentru regiunea studiata una din bogatiile naturale esentiale pentru economia teritoriului si alimentarea localitatii. Alcatuirea geologica, conditiile climatice si celelalte elemente elemente ale mediului au conditionat existenta apei sub forma de strate subterane (sub presiune si libere) precum si la suprafata (sub forma de rauri si lacuri).

a) Apele subterane;

- Apele subterane sub presiune (de adancime) sunt situate la circa 300 m adancime, pot fi folosite prin intermediul forajelor executate mai ales prin calitatile lor fizico-chimice, relativ rentabile pentru ca debitele realizate prin pompare sunt relativ mici.

- Apele subterane libere - au un caracter descendent si sunt cuprinse in depozitele sectionate de talvegul raurilor. Alimentate prin precipitatii, dar rezerva de apa este legata de prezenta podisului din vest, care joaca un rol reglator al apelor de precipitatii spre panzele subterane. Aceste ape sunt captate prin fantani si izvoare captate care curg continuu sub forma de sipote. Sunt exploatate stratele situate intre 5 si 30 m adancime.

b) Apele de suprafata - formeaza o retea relativ densa de rauri, mai ales paraie cu scurgere temporara si lacuri.

- Raurile au colector principal Miletinul, care are izvoarele in SV orasului Botosani, avand lungimea de 87 km pana la varsarea in Jijia. Principalii afluenti culesi de pe teritoriul localitatii Flamanzi sunt; Fundoaia, Varnita, Mitocu, Voloca, Chitovanca. Vara, Miletinul poate seca.

- Iazurile totalizeaza 14 ha. Cel mai important este iazul Ivascoaia, in sesul Bahnei, cu o suprafata de 7,5 ha si o adancime de 4,5 m. In Valea Budai sunt doua iazuri pentru adapatul vitelor. La Novaci, pe paraul Chisalau, s-a reamenajat barajul. Sunt acumulari de importanta locala pe Stahna, Tulburea, Fundoaia, Voloca.

1.5 Solul

Conditiile naturale de relief, de clima si de vegetatie, la care se adauga local diversitatea faciesului litologic, excesul de umiditate si actiunea omului, au determinat aparitia unei game variate de soluri zonale si intrazonale.

Solurile zonale au cea mai mare dezvoltare. Exista doua mari grupe de soluri zonale;

solurile de padure formeaza un areal mai intins in partea de vest si de nord-vest a teritoriului, unde relieful este mai inalt, clima mai racoroasa si mai umeda, iar vegetatia dominanta este padurea de foioase. Aceste soluri au un areal mai mare decat padurile de aici, dovedind ca in trecutul nu prea indepartat domeniul forestier era mult mai intins decat in prezent, dar prin defrisari a cedat locul pasunilor si culturilor agricole.

grupa cernoziomurilor cuprinde cernoziomurile levigate si cernoziomurile tipice. Aceste soluri sunt localizate in estul si sud-estul localitatii Flamanzi. Ele reactioneaza favorabil la ingrasamintele organice si minerale, fiind potrivite pentru cultura cerealelor, in special a graului.

Solurile intrazonale cuprind; regosolurile care apar pe versanti (cel mai putin evaluate), solurile aluviale (cu o larga raspandire pe sesurile si luncile din bazinul Miletinulu), solurile halomorfe (de tipul saraturilor de lunca). Au fertilitate scazuta, necesitand lucrari speciale de ameliorare.

Diversitatea solurilor existente pe cuprinsul localitatii Flamanzi constituie o premisa favorabila dezvoltarii unei economii agricole variate, de la cultura pomilor fructiferi si a vitei de vie, pana la cultura cerealelor, a plantelor tehnice, a zarzavaturilor si a legumelor, precum si a altor plante agricole.

Resursele solului sunt si ele diverse; pajistile, padurea si resursele padurii - plantele medicinale, plantele melifere, lemnul, fructele de padure, vanatul.

- Cap. -II- FACTORI CARE FAVORIZEAZA FENOMENUL DE EUTROFIZARE

2.1 Poluarea

De fapt, problema raportului dintre om si mediul ambiant nu este noua. Ea a aparut o data cu cele dintai colectivitati omenesti, caci omul cu inteligenta si spiritul creator care il definesc, nu s-a multumit cu natura asa cum era ea, ci a pornit cu curaj si tenacitate la opera de transformare a ei potrivit nevoilor sale. Multiplicandu-se neincetat, specia umana a adaugat peisajului natural privelisti noi, prefacand mlastini si pamanturi intelenite in vai roditoare, tinuturi aride in oaze de verdeata, a creat noi soiuri de plante de cultura si a domesticit animale salbatice. Pana aici, echilibrul natural nu a avut de suferit decat, poate, pe arii foarte restranse, care nu puteau afecta ansamblul.

Cotitura a intervenit o data cu revolutia industriala si, mai cu seama, cu noua revolutie tehnico-stiintifica, gratie careia avioane si rachete brazdeaza, astazi, vazduhul si strapung norii, nave tot mai mari si mai puternice despica luciul marilor si al oceanelor, cascade de hidrocentrale transorma puterea apelor in salbe de lumina, in energie ce alimenteaza parcul de masini in crestere vertiginoasa. Intr-un cuvant, stiinta si tehnica moderna, sporind nemasurat puterea omului, au ridicat, in medie, nivelul de viata de pretutindeni. Dar reversul civilizatiei industriale contemporane, al progresului material a fost si este inrautatirea mediului natural. Sub impactul dezvoltarii economice au fost poluate, mai mult sau mai putin grav, solul, apa si aerul, au disparut sau sunt pe cale de disparitie multe specii de plante si animale, iar omul este confruntat la randul lui cu diverse maladii cauzate de poluare, fenomen ce cuprinde astazi toate tarile si continentele. Efectele ei sunt resimtite pana si pe intinderile, pana ieri imaculate, ale Antarcticii. S-a calculat ca in timp de un deceniu, devierile civilizatiei au provocat mediului natural pagube mai mari decat intr-un mileniu.
La inceputul erei neolitice, numai aproximativ zece milioane de oameni actionau asupra naturii, cu unelte primitive care practic nu lasau urme cat de cat sesizabile. La mijlocul secolului trecut, deci nu la mult timp dupa declansarea revolutiei industriale, numarul locuitorilor globului ajunge la un miliard, dar deteriorarea mediului nu cunoaste inca manifestari preocupante, cu exceptia anumitor perimetre din unele tari occidentale - incepand cu Anglia - care au urcat primele in 'trenul industrializarii', gratie in primul rand masinii cu abur.

Poluarea ca problema globala este apanajul secolului nostru, mai precis al ultimelor trei decenii, timp in care populatia lumii a crescut de la 5 la 6 miliarde de locuitori. Sunt multi sau putini? exercita oare numarul lor cu adevarat o 'presiune demografica' asupra mediului inconjurator? Iata intrebari ce-i framanta deja pe demografi, economisti, medici si alti specialisti, ca si pe oamenii politici. Problema care i-a preocupat pe specialisti de-a lungul timpului a fost, de fapt, aceea daca se poate asigura hrana suficienta populatiei si doar in ultimile decenii si-au indreptat atentia asupra unui aspect care s-a dovedit a fi la fel de important: degradarea mediului ambiant prin poluare, eroziune si alte fenomene, datorate actiunii, voite sau nu, a omului, proces ce afecteaza nu numai posibilitatile de procurare a hranei, ci si alte aspecte ale existentei umane, incepand cu sanatatea.

Secolul al XXI-lea va prelua o mare problema nerezolvata de secolul anterior - protectia mediului inconjurator. Actualmente, exista numeroase semnale de alarma din cauza poluarii excesive si a epuizarii unor resurse naturale.

Cu toate preocuparile existente in fiecare tara si la scara internationala orientate spre protectia mediului si protejarea resurselor naturale, conservarea vietii, a diversitatii ecologice se apreciaza unanim ca eforturile sunt insuficiente si distribuite inegal pe glob. Sustinerea financiara a cheltuielilor pentru mediu este dependenta de starea economica a fiecarei tari, deci decalajele existente intre tari vor marca profund si acest domeniu.

Poluarea reprezinta modificarea componentelor fizice, chimice si biologice ale mediului, care este daunatoare pentru om, pentru ecosistemele naturale si pentru cele transformate sau create de om.( Teodorescu Irina, 2001)

Ea se manifesta ca rezultat al introducerii in mediu a poluantilor.

Poluantii sunt substante pe care ecosistemele nu le-au "cunoscut" anterior (ca tipuri de substante sau in cantitatile respective) si pentru care nu au fost diferentiate mecanisme de control.

Poluantii sunt substante care in concentratie suficienta pot produce efect masurabil asupra omului, animalelor, plantelor si materialelor.( Ciarnau Rodica, 2000)

2.2 Poluarea apei

Poluarea apei reprezinta modificarea proprietatilor apei ca urmare a activitatilor umane.

Poluarea afecteaza toate formele apei in natura. Exista cai de patrundere a una: substante poluante in apa atmosferica, apa scursa la suprafata solului, apa marilor si a oceanelor si apa subterana. Calitatea apei a inceput din ce in ce mai mult sa se degradeze, ca urmare a modificarilor de ordin fizic, chimic si bacteriologic.

Nivelul poluarii apelor a crescut mult in ultimele decenii, in special in acele regiuni de pe glob in care populatia si industria s-au dezvoltat puternic si rapid fara luarea unor masuri pentru protectia calitatii apelor. Primejdia impurificarii apelor a devenit evidenta tocmai in aceste regiuni, intrucat dezvoltarea economica a produs si cresterea intensa a cerintelor de apa curata. Se pune din ce in ce mai stringent problema indreptarii tuturor eforturilor spre eliminarea acestui flagel al civilizatie actuale, poluarea surselor de apa.

Desi acopera trei patrimi din suprafata globului si constituie 75% din tesuturile vii, apa constituie totusi o resursa naturala limitata. Si aceasta din mai multe motive.

In primul rand, nu e suficient de a avea apa, este necesar sa fie avuta intr-un loc corespunzator si la momentul oportun. In plus, trebuie sa fie si de o calitate convenabila (de exemplu, apa de mare reprezinta 97% din resursele totale, in timp ce apele de suprafata - fluvii, rauri, lacuri - ori subterane reprezinta mai putin de 1%).

Apa este un factor important in echilibrul ecologic, iar poluarea acesteia este o problema actuala cu consecinte mai mult sau mai putin grave asupra populatiei.

Exploatarea nerationala a apelor subterane prezinta riscul epuizarii acestor resurse care nu se regenereaza cu aceeasi viteza cu care sunt exploatate sau care pot sa nu se mai regenereze.

Contaminarea apelor subterane provine din urmatoarele surse principale:

scurgerile accidentale de reziduuri de la diverse fabrici, dar si deversari deliberate ale unor poluanti;

scurgerile de la rezervoarele de depozitare si conductele de transport subterane, mai ales de produse petroliere;

pesticidele folosite in agricultura, care migreaza prin sol, fiind transportate de apa de ploaie sau apa de irigatii;

ingrasamintele chimice;

deseurile si reziduurile menajere;

sarea presarata iarna pe sosele;

depunerile de poluanti din atmosfera.

Principalele forme de poluare a apei care pot influenta fenomenul de eutrofizare, sunt:

Poluarea organica

Principala sursa a acestei forme de poluare acvatica o constituie deversarile menajere din marile orase si o serie de industrii precum cea a celulozei si a hartiei ori industria agroalimentara. Poluarea organica are un mecanism propriu de producere: deversate in apa, materiile organice sunt consumate ori degradate de catre bacterii, avand loc un proces de "autoaparare''. Dar aceste bacterii au nevoie de oxigen. Asa ca, o cantitate insemnata de materii organice care trebuie degradate favorizeaza inmultirea bacteriilor si, in consecinta, un masiv consum de oxigen care determina, la randul sau, moartea pestilor si a altor vietuitoare acvatice prin asfixie.

Poluarea toxica

Provine in mod exclusiv din surse industriale si, in special, din industria chimica, extractiva si prelucratoare a metalelor. Una dintre problemele importante ale acestei forme de poluare o reprezinta masurarea toxicitatii produselor. Desi a fost pus la punct testul dafniei (minuscul crustaceu de apa dulce care stabileste toxicitatea apei poluate), acesta este folosit pe termen lung pentru poluarea ce poate rezulta din acumulare. Unele substante insa, pot fi inchise in sedimente si eliberate dupa depunere; in cazul acestora, poate avea loc fenomenul de bioacumulare.

Materiile in suspensie

Diferite particule, datorate eroziunii naturale ori deversarii artificiale ale localitatilor sau industriilor, pot schimba calitatea apei, generand o poluare estetica (tulburarea apei), jenand viata pestilor (prin introducerea de particule in branhii) ori contribuind la poluarea organica sau toxica. Eliminarea acestor particule in suspensie are loc, in general, prin simpla decantare pe fundul marilor bazine.

4) Materiile nutritive (nitrati, fosfati)

Acest tip de substante nutritive, respectiv nitrati si fosfati, provoaca fenomenul de eutrofizare a apelor curgatoare line, lacurilor ori marilor. Aceasta se datoreaza faptului ca excesul de nutrimente favorizeaza o proliferare, chiar o explozie de alge care se descompun rapid, consumand enorme cantitati de oxigen. Fara oxigen apa devine locul unor procese de fermentatie si putrefactie.

Pe de alta parte, nitratii prezinta si alt incovenient in ce priveste apa potabila. In aceasta, in mod normal nitratii nu trebuie sa depaseasca 50mg/litru.

Nitratii transformati in nitriti provoaca sugarilor ori fetusilor femeilor gravide o boala a sangelui numita "maladia albastra"; totodata, producerea de netrosamine cancerigene este inca controversata (unele legume precum telina, spanacul, sfecla sau morcovul sunt o sursa importanta de nitrati; unele mezeluri, conserve de carne si pestele afumat sunt, de asemenea, surse de nitrati).

Fosfatii provin, in parti aproape egale, din dejectii umane, fosfatine si din diverse surse industriale si agricolo. La randul lor, nitratii provin in principal din agricultura (ingrasaminte) si din cresterea intensiva a animalelor (dejectii). In apele subterane, agricultura si cresterea animalelor antreneaza o poluare importanta, cel mai adesea cumulativa si persistenta in straturile de apa.

2.3 Ingrasaminte chimice

Notiunea de sol este indisolubil legata de productivitate, care depinde de ciclul de conversie, adica de viteza repunerii in circulatie a materiei si a energiei din habitatul complex pe care-l formeaza biocenozele solului care, la randul lor sunt influentate, printre altele de chimizarea in exces si unilaterala, ca si de pesticidele ajunse in sol.

Pesticidele provenite din: apele reziduuale de la fabricile de produse antiparazitare; pulverizarile aeriene si din spalarea acestor substante de catre apa de ploaie de pe terenurile agricole tratate.

Pesticidele folosite pentru combaterea speciilor considerate daunatoare culturilor agricole, padurilor sau omului au fost identificate nu numai in apa dar si in corpul diferitelor organisme din rauri, mari si oceane la nivelul carora au indus dezechilibre majore si riscuri imense pentru sanatatea omului.

Pentru a preintampina scaderea productivitatii solului ca urmare a chimizarii, se recomanda asocierea ingrasamintelor minerale cu cele organice, sau  alterarea administrarii lor, astfel ca ingrasamintele organice sa fie administrate cel putin odata la 3-4 ani.
  Folosite timp indelungat, ingrasamintele chimice pot opri reciclarea substantelor organice din solurile cultivate, amenintand grav fertilitatea lor.Cresterea cantitatilor de ingrasaminte chimice reduce tot mai mult componentele organice si humusul din sol. Aceasta are drept efect deteriorarea structurii pedologice, contribuind astfel la declinul complexului absorbant argilo-humic din sol.
  Pesticidele cu mare toxicitate pot si ele sa degradeze biocenozele din sol, dar in aceasta privinta parerile sunt impartite. Se stie ca pesticidele ajunse in sol pot dauna faunei ce contribuie la incorporarea materiei organice in sol. Dintre acestea, cele dintai sufera ramele, care au rol primordial in asigurarea fertilitatii solului.
  Omul, utilizeaza pesticidele pentru a distruge un numar restrans de organisme ce echivaleaza cu 0,5% din totalul speciilor ce populeaza biosfera, dar ele actioneaza in mod cu totul diferit, asupra tuturor organismelor. Administrarea lor este indreptata asupra populatiilor si nu a indivizilor izolati.
  In prezent DDT-ul este considerat 'cetateanul principal al globului' deoarece a fost gasit peste tot de la cercul polar pana la ecuator.
  Se apreciaza ca in corpul uman cantitatea de DDT ajunge la aproximativ 6ppm. Din cauza toxicitatii si remanentei sale mari, DDT-ul a fost interzis de a mai fi folosit in numeroase tari, dar a fost inlocuit cu alte substante organoclorurate la fel de toxice.
  Efecte directe ale tratamentelor cu pesticide provoaca pieirea unui mare numar de indivizi ai populatiilor animale si vegetale din zonele tratate. Pulverizarea insecticidelor din avioane, deasupra padurilor poate provoca intoxicatii puternice in special a faunei forestiere. Astfel, folosirea abuziva a pulverizarii produselor fitosanitare in S.U.A., impotriva furnicii Selonopsis acevissima a avut drept rezultat, afectarea in proportie de 80% a faunei de pe o suprafata de 110.000 kmp.
  Tinand seama de foloasele pesticidelor in combatera diferitilor daunatori sau factori patogeni ai plantelor, animalelor si omului, dar in acelasi timp de efectele negative adesea grave ca factor poluant local si global, cu profunde consecinte asupra ecosistemelor, asupra economiei si sanatatii umane, problema atitudinii omului fata de pesticide este complexa.
   Producerea si utilizarea lor, deocamdata nu poate fi oprita, dar sunt necesare masuri severe de interzicere a utilizarii acestor substante cu mare toxicitate si remanenta crescuta. Folosirea pesticidelor selective in cadrul combaterii integrate, reprezinta o masura eficienta de reducere a poluarii solului.
   Alte produse care polueaza solul sunt:reziduurile solide de la exploatarile  miniere (sterilul de mina si din cariere), zgurile metalurgice si de la termocentrale, deseurile rezultate de la crescatoriile de animale, reziduurile provenite din industria alimentara, deseurile casnice etc. Printr-o depozitare nerationala, aceste produse ocupa mari suprafete de teren agricol sau de alt interes economic.
  Evolutia cantitatii de reziduuri, mereu in crestere, cu tendinte de dublare in urmatorii 10-15 ani, pune probleme in prezent si in perspectiva, privind organizarea de depozite menajere in apropierea zonelor de locuit cu toate neplacerile care decurg. Aceasta situatie implica gasirea de solutii economice si totodata nepoluante. Ca suport al vietii terestre, solul trebuie aparat de degradarile produse de poluarile de tot felul, rezultate in urma activitatilor umane.

2.4 Poluarea solului

Interesul pentru poluarea mediului a crescut foarte mult pentru intreaga populatie a globului, a institutiilor si a organizatiilor diverse, unele polivalente, altele cu caracter specializat, orientate exclusiv pe problemele poluarii. Fara sol nu exista viata. Solul format de-a lungul milioanelor de ani poate fi distrus de eroziune in cateva zile.

O treime din solul planetei este serios deteriorat, fapt ce are consecinte fatale asupra naturii. Poluarea este evidenta si in cazul solului care este cel de-al treilea factor important de mediu, ce trebuie protejat la fel ca si apa si aerul. Reziduurile de tot felul care n-au fost evacuate in ape si aer acopera uscatul, ambianta imediata de viata a oamenilor, tocmai in locurile aglomerate unde fiecare metru patrat este intens si multiplu solicitat, degradeaza terenurile agricole tocmai acolo unde sunt mai fertile, uratesc natura acolo unde este mai cautata pentru frumusetea ei.

Roca ce acopera pamantul a fost transformata de vant, ploaie si gheata in particule minuscule, ce pe baza dimensiunilor si calitatii sunt denumite nisip, argila sau mal.

Solul este locul de intalnire a poluantilor: pulberile din aer si gazele toxice dizolvate de ploaie in atmosfera se intorc in sol. Apele de infiltratie impregneaza solul cu poluanti antrenandu-l spre adancime, raurile poluate infecteaza suprafetele inundate sau irigate, aproape toate reziduurile solide sunt depozitate prin aglomerare sau numai aruncate la intamplare pe sol.

De la mucul de tigara sau biletul de tramvai pana la automobilul abandonat, la picatura de ulei scursa din tractorul care circula pe camp, toate sunt poluari directe ale solului.

Solul reprezinta stratul superficial cu grosimea de 20-30 cm de la suprafata scoartei terestre (stratul fertil) care impreuna cu atmosfera invecinata, constituie mediul de viata al plantelor.

Importanta ecologica a solului rezulta din faptul ca:

Se afla in stransa legatura cu clima unei regiuni prin configuratia, structura si natura lui;

Influenteaza calitatea surselor de apa subterana si de suprafata;

Raspunde direct de cresterea si dezvoltarea vegetatiei aferente si indirect de poluarea alimentatiei omului;

Formarea stratului de humus reprezinta un proces foarte lent si de durata care presupune mai multe etape. Humusul este un component important al solului reprezentat de resturile vegetale si animale putrezite sintetizat de bacterii si ciuperci.

Degradarea solului reprezinta indepartarea stratului de humus sau modificarea acestuia.

Procesul de degradare este rezultatul a doua fenomene principale:

- cresterea suprafetei agricole si a suprafetei pentru constructii;

- despadurirea, datorita cresterii continue a suprafetei arabile, precum si a cererii de lemn de foc, de constructii( mobila), pentru industria celulozei;

Eroziunea solului are loc datorita actiunii vantului si a apei. O picatura de ploaie cazuta pe sol poate imprastia pamantul in toate directiile. Ca rezultat al acestui fenomen, in caz de ploi abundente, solul este impins spre vai. Vantul produce mai rar eroziune si chiar si atunci numai in regiunile uscate. Efectul acestuia este insa mult mai ingrijorator, deoarece intr-o singura ora vantul poate deplasa o cantitate de pamant ce ar putea fi miscata de apa numai in cativa ani.

Sursa principala de poluare a solului o constituie reziduurile.

Reziduurile industriale - materii prime, reziduurile solide sau semisolide rezultate din industria de prelucrare a petrolului, industria cauciucului, a ingrasamintelor sintetice, reziduurile chimice;

Reziduuri menajere - rezultatul activitatii zilnice a omului in locuinte, locuri publice si piete alimentare;

Reziduuri agrozootehnice -substante organice putrescibile, substante chimice, biostimulatori, insecticide, erbicide, fungicide;

Reziduuri radioactive - diversi izotopi radioactivi utilizati in industrie, agricultura, zootehnie, medicina, cercetare stiintifica;

Turismul este o cautare de locuri frumoase si curate, un prilej de reconfortare fizica si psihica in mijlocul naturii, dar in incinta campingurilor, ca si in afara acestora, se produc abateri de la igiena si educatie. Straturile superficiale, chiar primii milimetrii ai solului au o mare capacitate de mineralizare a substantelor organice si o energica actiune de distrugere a germenilor patogeni. Apa este locul de dizolvare si de antrenare. Microorganismele furnizeaza plantelor substante nutritive degradand poluantii organici. Solul, spre deosebire de atmosfera si ape, nu are putere de dispersare, degradarea lui producandu-se imediat si ireversibil.

Cap. -III- EUTROFIZAREA RAURILOR

3.1 Generalitati

EUTROFIZARE, eutrofizari, s.f. Proces natural sau artificial de imbogatire cu materii organice si cu substante nutritive (nitrati, fosfati etc.) a apelor lacurilor si a baltilor. Prin actiunea sa pe termen lung, acest fenomen face ca apele sa fie din ce in ce mai sarace in oxigen, distrugand in final fauna acvatica (pesti etc.).

EUTOFIZAREA RAURILOR reprezinta imbogatirea apei cu substante nutritive (in special azot si compusi ai fosforului). Rezultatul este o crestere accelerata a algelor si a plantelor acvatice superioare care deregleaza echilibrul organismelor prezente in apa si pericliteaza calitatea apei. Indicatorul presiunii asupra mediului preferat de OECD pentru eutrofizare ia in considerare emisiile compusilor de azot si fosfor din ingrasaminte, apa industriala si menajera si din alte surse. Deoarece nu exista in tarile OECD date pentru toate aceste surse, sunt folositi indicatori aproximativi care se refera la consumul de ingrasaminte si informatiile generale referitoare la deversarile de apa reziduala. Densitatea septelului (cresterea animalelor) este privita ca un indicator aproximativ, care poate da o masura pentru potentiala eutrofizare cu ingrasamant.

Emisiile de nutrienti (fosfor si azot) pot crea serioase daune ecologice si economice. Acestea

pot consta in poluarea apei subterane sau eutrofizarea raurilor, lacurilor si mai ales a marilor

receptoare. Aceste probleme sunt direct corelate cu aspectele sociale si economice (de

exemplu, alimentarea cu apa potabila, turismul si pescuitul ca sectoare afectate, agricultura,

nutritia, industria si managementul apelor reziduale ca sectoare de comanda responsabile).

Un management eficient al nutrientilor la nivel de bazin hidrografic care sa vizeze utilizarea

optima a resurselor si sa evite emisiile de nutrienti, de exemplu in domeniul managementului

apelor uzate, agriculturii si restaurarii zonelor umede, necesita actiuni bine proiectate la toate

nivelele politice (international, national si regional). Inter-relatia dintre deciziile politice si

efectele asupra ecosistemelor receptoare este foarte complexa. Pericolul unor decizii gresite si

investitii ineficiente este mare datorita unei intelegeri limitate a sistemului.

3.2 Eutrofizarea solurilor

Solurile sunt de obicei utilizate ca si depozite pentru reziduurile casnice si industriale. In multe regiuni ale lumii cu o agricultura intensiva, scurgerea nutrientilor proveniti din aplicarea ingrasamintelor minerale, organice si a substantelor rezultate din cresterea animalelor, contribuie la cresterea cantitatii de azot si a altor elemente nutritive ce ajung in panzele freatice.

Unele tipuri de soluri au capacitatea mai mare de a absorbi, filtra si de a recicla cantitati importante de elemente chimice provenite din deseurile casnice si industriale, in timp ce la alte soluri, cu capacitate absobtiva redusa, anumiti constituenti de natura toxica ajung in apele de suprafata si in panzele freatice. Ca urmare, trebuie subliniat faptul ca, solurile nisipoase favorizeaza procesul de levigare, in timp ce, solurile argiloase retin mai bine substantele toxice.

In mod natural unele soluri sunt dure atunci cand sunt uscate, altele devin lipicioase cand sunt umede, cu un drenaj slab, scheletice, sarace in elemente nutritive, sau cu un continut ridicat de aluminiu, cu un continut ridicat de saruri.

Inca din zorii civilizatiei umane, odata cu aparitia primelor activitati cu caracter agricol, agricultorii au cautat sa modifice solurile pentru a le face mult mai productive. Insa unele soluri au ramas mai problematice ca altele.

Este cazul solurilor sulfatice si acide, ce prezinta fertilitatea cea mai redusa dintre toate solurile lumii. Daca nu sunt luate in cultura, atunci ele nu prezinta nici o problema pentru mediul inconjurator. In cazul in care sunt drenate, situatie ce se impune pentru a putea fi utilizate, aceste soluri vor produce o cantitate ridicata de acid sulfuric (10 metri cubi de sol sulfatat poate produce cca. 1,5 tone de acid sulfuric, la care se mai adauga o cantitate mare de aluminiu, metale grele si de

arseniu pe care-l intalnim in apele drenate sau in cele de inundatii). Acidul sulfuric duce la corodarea otelului si betonului, polueaza cursurile de apa si panzele freatice, omorand pestii, favorizand in acelasi timp aparitia de boli. Efectele aluminiului, metalelor grele si a aresniului asupra alimentatiei umane si animale nu sunt pe deplin cunoscute, dar cu singuranta nu au o actiune benefica.

Aceste soluri sunt prezente cu precadere in zonele mlastinoase din apropierea tarmurilor maritime, situatie ce a facut ca locuitorii de aici sa le amenajeze in speranta ca ele reprezinta soluri fertile. Recent, noile tendinte legate de aceste soluri au luat in considerare utilizarea lor pentru constructii si pentru realizarea de spatii de recreere. De-a lungul timpului populatiile locale care au incercat sa se dezvolte pe aceste soluri, mai mult au saracit, existand situatii in care oamenii au

fost otraviti folosind pentru consum apele ce traverseaza aceste soluri.

Consecintele asupra dezvoltarii umane, cat si asupra mediului inconjurator sunt

dezastruoase.

3.2 In lupta cu fenomenul contaminarii cu nitriti si nitrati

Autoritatile judetene nu stau cu mainile in san in privinta fenomenului cu care in ultima perioada se confrunta judetul intoxicatiile cu nitrati si nitriti. Printr-o hotarare a Colegiului Prefectural, a fost aprobat planul de actiuni pentru prevenirea poluarii cu nitrati a surselor de apa. Programul se va desfasura in perioada mai 2007- mai 2008. "Pentru prima data am mobilizat atat autoritatile locale, cat si cele de la nivelul judetului, demarand o campanie de informare. Nu trebuie sa uitam faptul ca poluarea cu nitriti este una istorica, iar judetul nostru are parte de ea din CAUZA fermelor agrotehnice", a declarat prefectul Cristian Roman.
Din sursele aflate la dispozitia APM Botosani, din cele 10% fantani monitorizate si testate, contaminarea este de 70%. "O concentrare evidenta se poate observa in zona Prutului. Este insa explicabil. Fantanile acestea au fost marcate. Sunt foarte multe informatii stranse cu sprijinul Bancii Mondiale. Vrem sa vedem unde sunt zonele critice pentru a directiona eforturile noastre", a declarat directorul APM Botosani. Din punctul sau de vedere actiunea nu va fi nici pe departe simpla, dat fiind faptul ca exista o dispersie la nivelul cazurilor de imbolnaviri si de decese.

Se incearca stabilirea unei harti a noilor zone rosii. Cu sprijinul Bancii Mondiale, laboratorul de la Botosani a fost dotat cu un aparat special pentru masuratorile apei din fantani. Un numar de 50 de analize vor putea fi facute gratuit, gratie acestui aparat.
Fantanile trebuie securizate. In zona de educatie si constientizare suntem ramasi in urma cu 100 de ani. Fiecare trebuie sa incerce sa faca un pas in primul rand in mediul rural. In mediul rural este un adevarat dezastru generat de faptul ca fantanile sunt contaminate de toaletele din curti.

CONCLUZII

Eutrofizarea se datoreaza acumularii, peste un nivel considerat critic, a azotului nutritiv

(compusi cu azot de origine antropica implicati in circuitul azotului in natura, emisi in

atmosfera sub forma oxizilor de azot si amoniacului) intr-un ecosistem, cu consecinte negative asupra echilibrului ecologic.

Gazele cu efect eutrofizant sunt amoniacul si oxizii de azot. Amoniacul provine in

principal din sursele agricole. Unele cantitati de amoniac, mai reduse, provin din diverse surse industriale, combustii etc.

Concentratia critica a aciditatii, respectiv a azotului nutritiv, reprezinta concentratia

maxima a depunerilor acide, respectiv a depunerilor de azot eutrofizant, pe care le poate

suporta un ecosistem fara a suferi deteriorari.

Cunoasterea valorilor emisiilor de gaze cu efect acidifiant si eutrofizant la nivel

national, reprezinta un element important in definirea impactului dezvoltarii socio-economice

asupra mediului si in fundamentarea politicilor de protectie a mediului, ca si in evaluarea

eficientei actiunilor destinate atingerii plafoanelor nationale de emisie.

Sursele mobile, in principal autovehiculele rutiere, reprezinta o alta sursa semnificativa

de gaze acidifiante, atat sub aspect cantitativ, cat si din punct de vedere al caracteristicilor

acestor surse de emisie (surse difuze, raspandite pe tot arealul, cu emisii la nivelul solului).

Un alt element important in evaluarea impactului emisiilor poluante in atmosfera

asupra calitatii mediului si sanatatii umane, alaturi de evaluarea cantitatilor de noxe emise, il reprezinta activitatea de monitorizare a emisiilor atmosferice si a calitatii precipitatiilor.

Conductivitatea electrica a precipitatiilor este influentata puternic de cantitatea de

precipitatii cazuta, precum si de regimul de precipitatii anterior. Cu cat cantitatea de

precipitatii este mai mica, cu atat aceasta concentreaza mai mult poluantii atmosferici solubili

in apa, avand deci o conductivitate electrica mai mare, si invers, o cantitate mai mare de

precipitatii intr-un interval de timp va prezenta concentratii mai mici de poluanti "spalati" din

atmosfera si deci conductivitate electrica mai scazuta. Un regim bogat in precipitatii intr-o

perioada anterioara recenta conduce la purificarea mai avansata a atmosferei de poluanti

solubili in apa, asa incat o noua precipitatie va avea incarcare scazuta cu poluanti, deci

conductivitate electrica redusa.

BIBLIOGRAFIE

Buchman Aurelia , Bud Maria , Giurgiuman Marcela, Marinescu Mihaela , Stan Floarea, 2000 - " Ecologie si protectia mediului " , Editura Economica Preuniversitaria , Bucuresti .

Buchman Aurelia , Bud Maria , Giurgiuman Marcela., Marinescu Mihaela , Stan Floarea, 2000 - " Studiul calitatii mediului " , Editura Economica Preuniversitaria , Bucuresti .

Galdean N. , Staicu G. , 2001 - " Ecologie si protectia mediului " , Editura Economica Preuniversitaria , Bucuresti .

Manolache L - "Otrava din ape", " Stiinta pentru toti" , numarul 6- iunie 2003, pg. 41- 44

Malacea I. , 1969 - " Biologia apelor impurificate ", Editura Academiei R.S.R., Bucuresti .

Mohan Gh. , Ardelean A. , 1993 - " Ecologie si protectia mediului " , Editura Scaiul , Bucuresti .

Neacsu P. , Apostolache Z., 1982 - "Dictionar de ecologie ",Editura Stiintifica si Enciclopedica , Bucuresti .

Posea Paula, 2004 - " Analiza factorilor de mediu" , Editura CONPHYS, Rm. Valcea

Rojanschi V. , Bran F. , Diaconu G.,1997 - " Protectia si ingineria mediului " , Editura Economica , Bucuresti .

Zamfir Gh. , 1975 - " Poluarea mediului ambiant " , Editura Junimea Iasi.

12. www.referate de nota 10.ro

*** "TAINICA PLANETA PAMANTUL"- O enciclopedie de intrebari si raspunsuri, 1993, Editura Aquila, Oradea.

*** "VREAU SA STIU MAI MULT" - 1001 de intrebari si raspunsuri, Editura Teora , Copyright 2005

*** "PLANETA PAMANT SI UNIVERSUL" , Editura Reader' s Digest, Copyright 2007