Bucuresti, cea mai nociva capitala europeana

Pentru cei care nu credeau in textele ecologiste cu "Un om - un pom", putem depune acum marturie ca principala cauza a calvarului bucurestean este defrisarea masiva a perdelelor de protectie de la marginea orasului, dublata de pierderea spatiilor verzi intravilane (totalul de spatiu verde s-a injumatatit dupa 1989). Poluare, morbiditate, mortalitate, copii nascuti cu malformatii sau intoxicati cu plumb, perioade lungi de expunere critica la factori nocivi, cresterea temperaturii mai mult decat cresterea medie pe tara - acestea sunt efectele fiecarui pom taiat pentru ca statea in fata usii unui garaj si a fiecarui petec de iarba peste care s-a asezat un butic. Bucurestiul a ajuns cea mai aglomerata, cea mai poluata, cea mai stearpa, cea mai periculoasa capitala din aceasta zona a lumii. Si, in toiul devastarii, administratia vrea sa ne lase si fara parcurile Titan, IOR, Izvor si Unirii.

Migratia masiva spre orase din perioada comunista a afectat, inevitabil, si Bucurestiul. Schimbarea conditiilor economice a condus, in cele din urma, si la cresterea, de aproape sase ori, a numarului de masini de pe strazile orasului (aproximativ doua milioane, cu tot cu cele in tranzit sau venite pentru aprovizionare). Efectele poluarii cauzate de acestea vor fi analizate in cele ce urmeaza.

Cel mai aglomerat oras din Europa Centrala si de Est

Cel mai aglomerat oras din Europa Centrala si de Est In afara de aglomeratie, un alt factor de dezechilibru a fost disparitia spatiilor verzi: de la 34,7 milioane de metri patrati in 1989 la 22,8 milioane in 1995 si la doar 17 milioane (exact jumatate) in 2001. Astazi, dupa un an, nu exista o statistica actualizata, dar putem lesne banui ca este un pic mai rau decat anul trecut.

In ceea ce priveste aglomeratia, Bucurestiul este unul dintre acele orase in care nu iti doresti sa locuiesti: 9009 locuitori pe kilometru patrat. In conditiile in care In Berlin isi disputa aceeasi suprafata doar 3905 locuitori, in Viena - 3850, in Budapesta - 3674, iar in Bratislava - 1226.

Cel mai aglomerat sector din Bucuresti este sectorul 2, cu 12.724 locuitori pe kilometru patrat, urmat de sectoarele 3 - 12.273 si 6 - 10.874 locuitori/kmp. In schimb, sectorul "rezidential", 1 adica, are doar o aglomeratie de doar 3446 loc./kmp. Luand in consideratie si faptul ca tot sectorul 1 se bucura si de cel mai mare parc - Herestrau, dar si de cea mai mica densitate a constructiilor in zone extinse - 1 Mai - Kiseleff - Arcul de Triumf - Agronomie - se poate spune ca aceasta parte a Bucurestiului este singura care se apropie de normele europene de spatiu verde (11 metri patrati per locuitor, fata de un standard european de 12). In schimb, tot restul bucurestenilor se "bucura" de procente incredibil de mici, minimul fiind inregistrat in sectorul 6 - doar 0,6 metri patrati de spatiu verde per locuitor.

In aceste conditii, o mare parte din Bucuresti trece, vara de vara, prin situatii critice pe termen scurt, din punct de vedere al poluarii. Mai exact, aproape 65% din populatie este supusa unor concentratii mai mari decat maximul acceptat pentru oxizi de azot sau de sulf, plumb, monoxid de carbon. Zonele care pun in primejdie sanatatea publica sunt:

- Bd. Drumul Taberei

- Bd. Iuliu Maniu;

- Platforma Dudesti

- Liviu Rebreanu

- Dristor

- Baba Novac;

- Piata Unirii

- George Cosbuc

- Sos. Alexandriei;

- Bd. Timisoara

- Timpuri Noi

- Splaiul Independentei

- Calea Vacaresti;

- Piata Victoriei

- Dr. Felix

- Bd. Ion Mihalache

- Bd. Kiseleff;

- Stefan cel Mare

-Tunari

-Doamna Ghica;

-Sos. Pantelimon

- Gara de Est

- Electronicii;

- Calea Floreasca

70% din poluare provine din traficul rutier .Cu toate ca s-ar parea ca zona Kiseleff este un soi de paradis, aceasta figureaza in statistici ca una dintre cele mai poluate arii, datorita traficului extrem de intens inregistrat pe arterele centrale. Ceea ce nu inseamna, totusi ca este si o zona foarte periculoasa, data fiind cantitatea aproape normala de vegetatie din zona, care mai compenseaza, macar partial problema.

Un bucurestean inspira un kg de praf pe zi

Bucurestenii inhaleaza in prezent circa 273 de tone de praf pe km patrat in fiecare luna, conform datelor oferite de Administratia Fondului Pentru Mediu. Practic, la o densitate de 9.000 de locuitori pe kilometrul patrat, cat are Capitala, fiecare bucurestean intra in contact cu aproximativ un kilogram de praf pe zi.

(Smogul din bucuresti)

Circa 70% din poluarea din Capitala este cauzata de traficul ridicat de masini, care dauneaza nu numai prin gazele scoase de tobele de esapament, ci si prin cantitatile foarte mari de praf pe care le ridica in aer.

Spre comparatie, in Viena densitatea demografica este de 3.850 de locuitori pe kilometrul patrat si in Bratislava 3.674. Nivelul maxim al densitatii populatiei, de la care gradul de confort social scade acut, este considerat cel de 3.500 de persoane pe km patrat, in cazul Capitalei acesta urmand sa fie depasit de trei ori, in scurt timp.

Problema traficului este numai una dintre cele pe care trebuie sa le rezolve administratia publica din Bucuresti.

O masina la sase romani

In Romania parcul auto a inregistrat o adevarata explozie in ultimii 17 ani, in 2006 fiind in evidenta Politiei Rutiere circa 3,22 milioane de autoturisme, deci aproximativ 150 la mia de locuitori sau cate o masina la fiecare 6 romani.

Primaria Municipiului Bucuresti, de exemplu, ar trebui sa ia masuri urgente pentru fluidizarea si reducerea traficului auto in zona centrala a orasului, care este cea mai afectata de acest fenomen. In acelasi timp, insa, este nevoie si de sustinerea populatiei, prin folosirea mijloacelor de transport in comun in defavoarea celor personale.

STAREA ECOLOGICA Bucuresti 2007



Cele doua milioane de locuitori ai Bucurestiului, capitala Romaniei, si nu numai ei, pe langa tonele de praf pe care le inhaleaza lunar, inspira resturile gazoase cancerigene ale celor aproximativ doua milioane de automobile, (cu tot cu cele in tranzit sau venite pentru aprovizionare), numarul acestora in Bucuresti, pana in prezent, dublandu-se la fiecare 5 - 6 ani. A devenit o obisnuinta pentru locuitorii Bucurestiului sa aiba nu una, nu doua, ci trei masini: una personala pentru iesit cu familia sau prietenii, una de serviciu si inca una veche pe care a abandonat-o in fata blocului.

Aproape jumate din automobilele care circula in Bucuresti functioneaza pe baza de benzina cu plmb.Un Kg de plumb pe an este eliminat de fiecare masina. Aceasta substanta deosebit de nociva distruge calciul din oase, generand saturnism, decalcifieri, femeile nasc copii anemici, cu un intelect scazut si un comportament in general deviant cand cresc.

Traficul rutier bucurestean produce peste 2.000.000 tone de substante nocive anual cu efecte extrem de grave asupra starii de sanatate a locuitorilor precum si deteriorarea accentuata a factorilor de mediu, fiind una dintre cauzele principale ale celor peste 20.000 cazuri anuale de deces datorate unor diferite stari maladive (afectiuni ale aparatului respirator, cardio-vascular, psihic), copii nascuti cu malformatii sau intoxicati cu plumb, dar si pentru cresterea temperaturii mai mult decat media pe tara.

Situatia se agraveaza vara, in zonele centrale unde posibilitatea aparitiei unor decese este de 2-3 ori mai mare datorita emisiior de toxine peste limitele maxime admise.

Studiu de caz

Am observat ca in Bucuresti numarul de masini a crescut alarmant in ultimii 10 ani.Astfel incat si procesul de pluare a crescut considerabil.Neavand sufficient spatiu verde Bucurestiul incet,incet se sufoca singur datorata acestei aglomeratii de masini.

Cum putem combate poluarea

In primul rand prin a utilize:

→ masini ce emit noxe mai putin sau chiar deloc,

→Dotarea masinilor vechi cu filtru cum ar fi Euro4,

→Utilizare transportului in comun mai des.

Tema

Tema lucrarii o prezinta poluarea Bucurestiului datorata numarului mare de autovehicole care se situeaza in Bucuresti sau care sunt in trecere.

Bibliografie

Paginile de internet:

→www.esop.ro

→www.zf.ro

→https://stiri.rol.ro/content/view/104041/4/

→www.ngo.ro

→https://www.presaonline.com/stire/poluarea-fonica-peste-limite,61955.html

→www.europeea.com

Reviste si ziare:

→ziarul Adevarul

→revista Arborele lumii

→Jurnalul National

CUPRINS

Bucuresti, cea mai nociva capitala europeana ....................1

Cel mai aglomerat oras din Europa Centrala si de Est ...................2

Un bucurestean inspira un Kg de praf pe zi .......................3

O masina la sase romani .............................4

Starea ecologica, Bucuresti 2007 ........................5

Studiu de caz ...................................6

Tema .....................................7

Bibliografie ..................................8