Poluarea fonica in orasul Bucuresti

1.Introducere

1.Poluare

Se vorbeste despre poluarea mediului, atunci cand una sau mai multe substante sau amestecuri de substante straine sunt prezente in mediu, in cantitati sau pe o perioada care le face periculoase pentru oameni, animale sau plante si contribuie la punerea in pericol sau vatamarea, activitatii sau bunastarii persoanelor. ( definitie data de Organizatia Mondiala a Sanatatii - O.M.S.)

Poluarea poate fi

• naturala (polenul plantelor si florilor, care provoaca alergii, emisii vulcanice naturale, etc.) si
• artificiala (ca urmare a interventiei umane - materii chimice reziduale, deseuri industriale, gaze de esapament, deversari accidentale, etc.), aceasta din urma producandu-se datorita depasirii capacitatii de autoepurare

Abstractie facand unele unitati industriale plasate in plina natura, grosul poluarii atmosferice provine din orase, caci aparitia industriei fie are loc in orase, fie creeaza ulterior orase. Asa ca primele victime sunt orasenii. Exista de acum un numar apreciabil de 'infernuri ecologice', perimetre urbane unde noxele industrializarii se fac simtite prin efecte combinate : aer viciat, zgomot, aglomeratie. In asemenea locuri procentul de imbolnaviri ale cailor respiratorii, inclusiv cancerul pulmonar, este de cateva ori mai mare, inregistrandu-se, de asemenea diversi alti factori de risc pentru sanatatea oamenilor, si nu numai a acelora ce locuiesc la orase. Abordand aceasta problema, specialistii considera ca, pe langa reducerea prin toate mijloacele a surselor de poluare si daca se poate, chiar eliminarea totala a unora dintre ele, insanatosirea aerului este de neconceput fara aportul decisiv al ariilor verzi.

2.Poluarea in Bucuresti

ONG ECO-CIVICA si colaboratorii sai au efectuat in perioda 2001-septembrie 2002, o campanie de culegere de informatii de mediu la nivelul orasului Bucuresti (investigatii proprii, cercetare studii, consultare a unor diferite surse autorizate, samd) in urma careia s-a evidentiat o inrautatire alarmanta a sanatatii locuitorilor si o deteriorare grava a factorilor de mediu din oras.
Astfel, a fost inregistrata o crestere procentuala negativa atat la gradul de poluare al orasului, pe fondul unei scaderi dramatice a suprafetelor verzi din Bucuresti (totalul de spatiu verde s-a injumatatit dupa 1989), cat si la calitatea defectuasa a alimentatiei locuitorilor.
Aceeasi crestere negativa s-a remarcat, binenteles, si la efectele directe si indirecte ale acestora : morbiditate, mortalitate, copii nascuti cu malformatii sau intoxicati cu plumb, cresterea temperaturii mai mult decat cresterea medie pe tara, ploi acide si foarte acide, fenomene meteo imprevizibile, samd.
Prezentam in continuare, sumar, principalii factori identificati ca fiind responsabili de situatia grava existenta la nivelul orasului :
- poluarea datorata traficului auto;
Locuitorii orasului si nu numai ei, inspira zilnic resturile gazoase-cangerigene emise de cele aproximativ doua milioane de automobile din oras, traficul auto fiind responsabil cu 70% din poluarea orasului .
- poluarea industriala - datorata cantitatilor mari de plumb si metale grele, special in zonele periferice, la care se adauga emisiile centralelor termice ale orasului,'bogate' in funingine si SO2 .
- praful ;
Conform ultimelor statistici, bucurestenii inhaleaza lunar 273 tone de praf pe kilometru patrat.
- poluarea fonica; In Bucuresti, in special in zona centrala, avem depasiri frecvente ale normelor maxime admise de zgomot si vibratii (cu accent deosebit pe ultima perioada - 'a marilor reconstructii de carosabil ' )
- emisiile de dioxina;
Metodele clasice folosite de noi : arderea si ingroparea cantitatilor mari de deseuri urbane (umede) in aer liber produc dioxina, una dintre cele mai toxice substate cunoscute pana in prezent, care mai este si bioacumulativa .
- Diminuarea cu mult sub nivelul critic a zonelor verzi din Bucuresti;
In ultimii 12 ani au disparut peste 17 milioane mp de spatii verzi din Bucuresti.
Unui bucurestean sufocat de praf, de poluarea automobilelor si a cosurilor industriale ii revine in medie mai putin de un sfert din spatiul verde acceptat de normele internationale ale lumii civilizate. (aproximativ 2,5 mp / locuitor in Bucuresti, fata de 12 mp locuitor - norma acceptata la nivel international).
- calitatea apei potabile;
Bucurestiul este singura capitala europeana fara o statie de epurare a apei potabile. (detine una, dar este subdimensionata)
- calitatea alimentatiei;
a) poluarea chimica si microbiologica a alimentelor
b) folosirea aditivilor sintetici chimici in preparea produselor alimentare
c) alimente modificate genetic (efecte secundare periculoase pe termen lung)
d) nerespectarea frecventa a normelor de igiene alimentara
Avertizam ca mentinerea superficialitatii in abordarea acestor probleme grave, care deja aduc prejudicii incomensurabile in dezvoltarea durabila a orasului, va crea in curand premizele includerii Bucurestiului in categoria zonelor urbane cu risc major pentru sanatate si mediu intre capitalele lumii.

2. Poluarea sonora

Sanatatea bucurestenilor este pusa in pericol nu numai de toxinele pe care le inhaleaza zilnic, ci si de zgomotele ori chiar imaginile la care sunt 'martori'. Specialistii in protectia mediului vorbesc si de o poluare fonica si de una vizuala, care pot duce la aparitia unor boli psihice. In primul caz caz sunt impuse anumite limite maxime admisibile, care in apropierea unei locuinte sunt de 50 de decibeli in timpul zilei si 30 noaptea. Masuratorile au scos la iveala faptul ca bucurestenii sunt supusi unor zgomote uneori de aproape doua ori mai puternice. Aceste rezultate sunt cauzate de traficul rutier dar si de surse ocazionale, precum alarmele auto, latratul cainilor sau lucrul pe un santier. O plimbare prin oras expune bucuresteanul si la o poluare vizuala. Aceasta se refera la diversitatea de imagini si culori intalnite, care de care mai stridente. Reclamele, de exemplu, sunt cei mai puternici poluanti vizuali si ne agreseaza fara sa ne dam seama.

Poluarea fonica creaza disconfort si a devenit deranjanta si chiar nociva in unele zone ale municipiului Bucuresti pe arterele de circulatie, in apropierea aeroporturilor, in apropierea unor surse de zgomot.Desi nu exista o retea de culegere sistemica de informatii pe baza masuratorilor efectuate se apreciaza ca in Bucuresti pe arterele principa le de circulatie si mai ales pe arterele cu trafic greu poluarea sonora depaseste frecvent cu 20-30 dB nivelul de 70 dB considerat admisibil.Combinata cu poluarea cu gaze, poluarea sonora innunele puncte de intersectia a strazilor din Bucuresti devine de nesuportat.

1.Sunete

Sunetul s-a integrat in viata noastra cotidiana incat rareori suntem constienti de toate functiile sale. El ne ofera momente de distractie cand a ascultam o simfonie sau cantecul pasarilor; ne permite sa comunicam cu familia si prietenii nostrii prin intermediul vorbirii.Tot sunetul ne avertizeaza de apropierea unui automobil, ne atrage atentia atunci cand suna telefonul sau bate cineva la usa sau cand suna sirena unui vapor.

I.Sunetele.

Din mediul ambiant omul vede doar 7 culori dar spectrul luminii este

mult mai complex.Urechea umana percepe sunetele cu frecventa situata intre

16-20000 vibratii/s sau hertzi (Gama audibila pentru om se intinde de la 20 Hz la 20 de KHz.), in timp ce gama acoperita de un pian de la

tonul cel mai grav pana la tonul cel mai ridicat este de la 27,5Hz-4186Hz. Sunetul se propaga sub forma de unde elastice numai in substante (gaze

lichide si solide) dar nu se propaga in vid. El se propaga cu 331m/s

in aer.Caracteristicile lui sunt:

-a)inaltimea (exprimata in frecventa vibratiei);

-b)intensitatea (exprimata in energia vibratiei);

II.Infrasunetele.

Infrasunetele sunt oscilatii sonore de frecvente foarte joase,situate sub 16Hz,deci urechea umana nu le aude.Fiintele marine,cum ar fi pestii,meduzele aud infrasunetele si simt aparitia furtunilor si uraganelor care coboara si sub frecventa de 16Hz.

Oamenii nu sesizeaza in mod direct prezenta infrasunetelor dar unele modificari ale starilor fizico-pshice confirma ca si organismele umane sunt totusi influentate. O recenta ipoteza lansata de savanti incearca sa dea o explicatie absolut stiintifica unor 'misterioase' accidente si catastrofe. De-a lungul timpului au fost gasite pe diferite mari nave abandonate sau avand la bordul lor cadavre ale caror fete purtau expresia durerii si a groazei.   

Conform ipotezei amintite in timpul furtunilor sunt emise infrasunete care se propaga cu viteza sunetului, ajungand la mari departari cu mult inaintea furtunii propriu-zise,astfel incat in ciuda vremii bune se pot resimtii efectele lor.

Masuratorile efectuate arata ca infrasunetele provocate de furtuni pe mari si oceane au o frecventa medie de 6Hz.S-a constatat ca infrasunetele de intensitati mari,la frecventa de 7Hz pot traumatiza grav sistemul nervos,sistemul circulator,provocand chiar moartea.Astfel s-ar putea gasi o explicatie pentru catastrofele misterioase care au avut loc pe diferite mari si oceane.

Ca Efectele poluarii sonore pot fi
infrasunetele care pot aparea la automobile cu viteza mare, la elicoptere, la apropierea furtunii, explozi, cutremure, in timpul zborului avioanelor supersonice. Infrasunetele sunt foarte greu absorbite, deci se atenueaza putin cu distanta. Infrasunetele ca si ultrasunetele sunt percepute de sugari, animale si pasari. La adulti infrasunetele produc ameteala, voma, un fals efect de euforie, sau chiar efecte cumulate.

Tot pe seama actiunii infrasunetelor cercetatorii explica si senzationala distrugere a unei paduri siberiene in 1908,prin explozia in atmosfera a unui meteorit.Astazi infrasunetele pot fi produse de unele tipuri de turbine,avioane turboreactoare cum ar fi avionul Concorde.

Asa cum nu pecepe vibratiile de frecvente foarte joase(infrasunetele),urechea umana nu le percepe nici pe cele de frecvente foarte inalte(ultrasunetele).

III.Ultrasunetele.

Ultrasunetele sunt vibratii sonore situate intre 20000-1000000Hz. Sunt produse in natura, in industrie sau in aparatura electrocasnica. Animalele receptioneaza ultrasunetele iar lilieci utilizeaza ultrasunetele emise de ei pentru orientarea in timpul noptii. La om ultrasunetele distrug globulele rosii din sange, apar migrene, greata sau chiar pierderea echilibrului. Ultrasunetele distrug bacteriile, virusii cum ar fi: bacilul tuberculozei, virusul gripei, al tifosului . Ele se propaga ca si sunetele sub forma de unde elastice,mai greu prin aer decat prin lichide sau solide,avand o lungime de unda mai mica decat sunetele.

Ultrasunetele pot fi produse prin

mijloace mecanice(generatorul Hartman),

mijloace electromagnetice

mijloace termice.

Efectele ultrasunetelor asupra diferitelor stari de agregare a materiei si asupra organismelor vii sunt variate: unele fiind utile altele fiind daunatoare.

Dintre aplicatiile utile face parte sondajul submarin pe baza de ultrasunete utilizat pentru a stabili adancimea apei sau pentru detectarea unor vase esuate in adancul marilor.

O alta aplicatie o constituie defectoscopia cu ultrasunete,care permite punerea in evidenta a unor defecte in elementele de beton armat sau in organele de masini,fara a produce nici cele mai mici deteriorari suplimentare ale acestor piese.

Ultrasunetele sunt utilizate la distrugerea unor bacterii sau virusuri ale unor boli contagioase cum sunt bacilul tuberculozei, virusul gripei, insa ultrasunetele au si multe efecte nocive asupra omului atunci cand acesta se afla in imediata apropiere a sursei. Dr.Williams,cercetator la Departamentul de Biofizica al Universitatii Manchester(M.B.)facand experiente pe animale apoi pe oameni,considera ca terapia cu ultrasunete poate dezintegra globulele rosii din sange si afecteaza chiar globulele albe. In cazul folosirii ultrasunetelor pentru stabilirea unui diagnostic intensitatea lor este mult mai redusa dar totusi reclama prudenta.

O alta aplicatie utila este si realizarea unui bisturiu cu ultrasunete.Societatea olandeza A.H.S. a fabricat un bisturiu cu ultrasunete numit D.X.-101 utilizabil cu bune rezultate in neurochirurgie.

I.V.Zgomotul.

Zgomotul poate fi definit ca vibratii sonore fara caracter periodic care se propaga prin diverse medii(aer,apa,etc.) si care impresioneaza negativ urechea omeneasca.

Dupa -Larousse - zgomotul constitue un asmblu de sunete fara armonie.Fizicienii definesc zgomotul ca o suprapunere dezordonata cu frecvente si intensitati diferite, iar fiziologii considera zgomotul ,orice sunet suparator care produce o senzatie dezagreabila.

Zgomotul ester un complex de sunete fara un caracter periodic cu insurgenta dezagreabila aleatoare , care afecteaza starea psihologica si biologica a oamenilor si a altor organisme din natura . Aceste noxe acustice afecteaza toate colectivitatile umane . Ele sunt prezente mai ales in mediu urban . Transporturile terestre si aeriene, santierele de constructii si industriale degajeaza in atmosfera zgomote insuportabile cu o mare variabilitate decibelica .Datorita lor locuitorii Bucurestiului sunt supusi unui stres aproape permanent . Bombardati cu astfel de semnale oamenii cu rosturi superioare si embematic organizati se adapteaza temporar s alti nu o pot face. Sursele de zgomot sunt neiertatoare. Intervin in casa, in birouri, in uzine si fabrici, in cazangerii, in gradinite, scoli, licee si baruri etc. Scapa de aceste noxe ministerele care au o buna izolare fonica sau sunt amplasate azonal zgomotelor puternice. Sunt cartiere urbane unde zgomotul le invaluie

24 de ore din 24.

Caracteristicile fizice sau obiective ale zgomotului privesc taria sau intensitatea,durata si frecventa.

Intensitatea este caracterul cel mai important care depinde de trasaturile sursei,de distanta si posibilitatile de transmitere sau multiplicare.Ea se masoara in decibeli sau foni.

Decibelul(d.B.)este o marime fizica si reprezinta unitatea logaritmica calculata pornind de la pragul absolut de audibilitate 0 d.B. pentru un sunet de 1000Hz.

Fonul este unitatea de masura fiziologica de perceptie de catre urechea umana a celei mai slabe excitatii sonore.S-a admis ca cifra 80 pe scara de decibeli sau pe scara de foni reprezinta pragul la care intensitatea sunetului devine nociva.

Durata reprezinta timpul cat excitantul sonor(zgomotul)actioneaza asupra analizatorului auditiv.

Efectul nociv al zgomotului este direct proportional cu durata acestuia iar peste anumite limite de suportabilitate se ajunge la o pshihoza periculoasa.S-a observat ca daca zgomotul intens actioneaza un anumit timp asupra urechii drepte iar apoi asupra celei stangi,persoana respectiva are senzatia ca zgomotul este mult mai intens decat cel pe care il auzea anterior cu urechea dreapta.In acest caz se poate spune ca urechea dreapta s-a adaptat la zgomot.

Frecventa reprezinta numarul de vibratii acustice intr-o secunda si se masoara in numar de perioade pe secunde sau Hz. In banda de frecvente 1000-5000Hz in care urechea are sensibilitatea cea mai ridicata,inaltimea este direct proportionala cu frecventa.Sunetele joase cuprind gama de frecvente cuprinse intre 30-400Hz;cele mijlocii 400-1000Hz iar cele inalte peste 100Hz.

Nivelul zgomotului se masoara tinandu-se seama atat de intensitatea,cat si de frecventa sunetelor care-l compun.Aceste insusiri confera zgomotului potente nocive,indiferent de preferinte si de starea psihica a individului.

2.Poluarea sonora

Habitatul modern se caracterizeaza prin deteriorarea continua a mediului sonor urban. Rezultatele actiunii de monitorizare a poluarii sonore urbane, desfasurate de catre Institutul de Sanatate Publica Bucuresti, in colaborare cu compartimentele de specialitate din teritoriu, au evidentiat o dinamica continuu ascendenta a nivelurilor expunerii de la valori medii de 50 de dB(L) la inceputul anilor 80 la aproximativ 70 de dB(L) in 1999

Mai grav, este faptul ca o dinamica ascendenta inregistreaza valorile din toate punctele monitorizate, semnaland generalizarea fenomenului poluarii sonore care cuprinde orasul in totalitatea sa. Astfel, nivelurile medii anuale ale zgomotului diurn la limita locuintelor situate pe arterele cu trafic intens, bulevardele marilor orase, depasesc frecvent 70 dB(L), maximele inregistrandu-se constant in municipiul Bucuresti. Climatul sonor al zonelor rezidentiale obisnuite, din cartiere, in care locuiesc majoritatea populatiei urbane, in conditiile actualei zonari tinde si el spre niveluri cuprinse intre 60 si 70 dB(L), semnaland pericolul aparitiei efectelor expunerii la zgomot excesiv. Indicatorii psihofiziologici calculati, indicele de deranj si TNI (trafic noise index) marcheaza si acestia o evolutie paralela, de la valori de zgomot moderat, in urma cu un deceniu, la foarte zgomotos si chiar traumatizant pentru ultimii ani, confirmand posibilitatea initierii proceselor patologice pentru populatia expusa.

Perceptia riscurilor, consemnata de studiile epidemiologice, confirma rezultatele masuratorilor climatului sonor si il situeaza alaturi de poluarea atmosferica, lipsa dotarilor edilitare si managementul inadecvat al deseurilor pe unul din primele locuri privind ingrijorarea comunitatii in privinta riscurilor de mediu de viata. Principalele surse de deranj identificate sunt traficul, comportamentul inadecvat al vecinilor, obiectivele comerciale si cele industriale. In privinta gradului de deranj, cel sever predomina in cazul zonelor limitrofe arterelor de trafic intens, iar cel moderat este specific zonei rezidentiale.

Volumul populatiei expuse, estimat cu ajutorul unui studiu epidemiologic efectuat la nivelul intregii tari, este de 45% din totalul rezidentilor din apartamentele tip bloc care au acuzat niveluri de deranj moderat si sever datorate poluarii sonore, semnaland necesitatea interventiei pentru reducerea nivelurilor expunerii.

Solicitarea continua a sistemului nervos de catre un stimul lipsit de informatie utila, cum se intampla in cazul unui climat sonor zgomotos, duce la manifestari nespecifice de tipul diminuarii atentiei, instalarii unei stari de oboseala, cefalee, ameteli, tulburari de somn, irascibilitate, proportionale cu nivelurile si durata expunerii. In anumite conditii, dependente atat de receptor cat si de caracteristicile stimulului, persistenta expunerii duce la depasirea capacitatii functionale de adaptare a organismului depasind sfera psihica si antrenand modificari afective si comportamentale dar si raspunsuri generale adaptative care pot duce la initierea de procese patologice de tipul: tulburarilor nevrotice, hipertensiunii arteriale, infarctului acut de miocard, tulburarilor de secretie si motilitate digestiva, confirmate de studiile epidemiologice de specialitate.

Rezultatele ultimului studiu epidemiologic efectuat cu ajutorul specialistilor din Inspectoratele de Sanatate Publica, finalizat in 2000, semnaleaza in general manifestari superioare ale simptomelor nespecifice din zonele de trafic intens, pentru grupa de varsta de 15-64 de ani, pentru tulburarile de somn (maxim 49%), cefalee (maxim 56%), ameteli (maxim 25%), pe un fond ridicat prezent si pentru zona rezidentiala, care inregistreaza niveluri de zgomot superioare celor de confort destul de frecvent. In privinta frecventei afectiunilor potential asociate expunerii excesive la zgomot cea mai mare prevalenta o inregistreaza hipertensiunea arteriala (maxim 16%).

Caracteristicile descrise ale expunerii, perceptia riscurilor, volumul populatiei expuse, frecventa ridicata a efectelor sunt criterii care sustin necesitatea interventiei conjugate, atat din partea autoritatilor locale cat si a specialistilor din sanatatea publica si promovarea sanatatii pentru reducerea nivelurilor de zgomot, dar si constientizarea efectelor si modificarea comportamentelor individuale care influenteaza negativ nivelul poluarii sonore urbane.

In Bucuresti, in special in zona centrala, avem depasiri frecvente ale normelor maxime admise de zgomot si vibratii, datorita traficului rutier (cu accent deosebit pe ultima perioada - 'a marilor reconstructii de carosabil'). Cat despre inexistenta atat de necesarelor perdele de arbori, aceasta nu face decat sa permita zgomotelor de tot felul sa se plimbe nestingherite pe distante de kilometri. De asemenea avem o frecventa depasire a normelor de zgomot si vibratii admise la transportul cu metroul si ni se mai sparg timpanele si in timpul desfasurarii spectacolelor - concert in centrul orasului (zone locuibile).

In conditiile civilizatiei contemporane,omul traieste intr-o continua ambianta sonora.Pretutindeni el este insotit neincetat de un cortegiu de sunete si zgomote de cele mai diferite intensitati avand efecte mai mult sau mai putin agresive asupra confortului si chiar asupra sanatatii sale.

Este ciudat ca cercetarea sistematica a poluarii fonice este relativ recenta. Cand se fac masuratori, este important de luat in seama ca efectul asupra urechii umane nu depinde doar de intensitatea sunetului, ci si de frecventa sa, unele zgomote de frecventa inalta suna mai tare decat frecventele mai joase la acelasi nivel de dB. Scara utilizata de obicei este scara ingreuiata "A", exprimata dB(A), aceasta scara nu poate fi tratata aritmetic, dublarea nivelului de zgomot nu dubleaza nivelul de dB(A).

 Nivelele maxime general acceptabile de zgomot pentru diferite tipuri de medii de lucru si reactiile estimate ale orasului la nivele inalte de zgomot masurate in dB(A) sunt:

 -Ateliere si cladiri de constructii unde comunicarea este necesara: 70dB

-Birouri si camere de control, precum si alte locuri unde este necesara comunicarea faciala: 60dB

-Birouri generale: 50dB

-Birouri private si camere mici de conferinta: 45dB

-Birouri si camere de conferinta unde este necesar un standard inalt: 35dB

Reactia estimata a orasului la zgomot este:

Pentru : 0 dB Nu s-a observat vreo reactie

Pentru : 5 dB Plangeri sporadice

Pentru : 10 dB Plangeri frecvente

Pentru : 15 dB Amenintari de reactie a comunitatii

Pentru : 20 dB Actiune viguroasa a comunitatii

Alti factori care transforma sunetul intr-un agent de poluare sunt persistenta zgomotului (daca este constant, intermitent sau ocazional), promptitudinea lui (daca creste treptat sau apare exploziv) si perioada de zi in care apare.

3.Surse de poluare

Sursele de poluare sonora sunt foarte numeroase si diferite.Acestea sunt:

a)circulatia sau transporturile

b)industria

c)constructiile si montajele

d)comertul

e)copiii in terenurile de joaca(tipetele lor inregistrand 70-80d.B.

f)terenurile sportive si stadioanele(zgomotele provenite din acestea fiind de peste 100d.B.

g)animalele(cainii,pisicile,pasarile)pot tulbura linistea mai ales noaptea. Latratul unui caine inregistreaza intensitati sonore de 70-80d.B.

Ponderea majora a surselor de poluarea fonica, pe langa cele fixe de origine industriala, o detin in cazul marilor aglomerari urbane, deci si in cazul Bucurestiului, in proportie de pana la 70% sursele mobile, respectiv circulatia rutiera.

Zgomotul din trafic este un fenomen clar disturbator care are un important efect asupra oamenilor care locuiesc sau muncesc in vecinatatea arterelor de trafic intens.

Studii recente au aratat ca riscul bolilor de inima si circulatorii este semnificativ crescut de un nivel de zgomot din trafic de 65-70 dB sau mai mult, aceasta datorita cresterii pulsului si a presiunii sanguine.

Zgomotul din traficul rutier in zonele urbane, unde vitezele sunt in general sub 60km/h, provine in principal de la motoare si de la instalatiile de evacuare a gazelor, iar in zonele rutiere unde vitezele de rulare sunt peste 60km/h provine de la interactiunea cauciucurilor cu carosabilul.

Transportul in comun constituie, de asemenea, o sursa importanta de zgomot.Prezenta mijloacelor de transprt in comun de suprafata accentueaza poluarea fonica, in special pe erterele importante unde se concentreaza mai multe linii, adaugandu-se circulatiei auto obisnuite.

Zgomotul produs de caile ferate, desi foarte suparator, nu afecteaza intreaga populatie a orasului.In primul rand, arterele de circulatie feroviara sunt mai putin numeroase si concentrate in anumite zone, iar in al doilea rand, zgomotul se propaga in axul caii ferate.

Zgomotul generat de centre industriale

Zonele industriale sunt raspandite in intregul oras, cu o concentrare de- a lungul cailor ferate care traverseaza orasul.Poluarea fonica indusa de industrie este diferita dupa tipul de protectie si gradul de izolare fonica al fiecarei unitati.In Bucuresti, cartierele de locuinte aflate in imediata apropiere a zonelor industriale sunt numeroase, ca de exemplu Giulesti, Bucurestii Noi, Grivitei, Militari, Ferentari, Titan, Muncii, Colentina-Obor, Aviatiei, Pajura.

Zgomotul generat de surse punctuale

Principalele surse de zgomot dispersate la nivelul orasului sunt locurile de joaca pentru copii,cresele, gradinitele, scolile.Poluarea fonica produsa de acestea afecteaza vecinatatea imediata in cursul zilei(in special dimineata), la fel ca spatiile plantate dintre blocuri sau cartierele de locuinte.

Marile stadioane si instalatiile sportive sunt de asemenea producatoare de zgomot.In cazul marilor stadioane, expunerea la zgomot este periodica, dar foarte agresiva.Zonele de locuinte din apropiere sunt afectate puternic, in special stadioanele Giulesti, Dinamo, Progresul.

O importanta sursa de zgomot, periodica, este constituita de spectacolele in aer liber, mitinguri, manifestatii de toate tipurile.Punctele alese cu predilectie pentru astfel de manifestari sunt : Piata Contitutiei, Piata Universitatii, Piata Palatului-Piata Revolutiei, Piata Victoriei.

In concluzie, in mediul urban actioneaza concomitent mai multe categorii de zgomote: zgometele domestice, idustriale, zgomotele produse de activitatea de constructie, de mijloacele de transport.Cea mai importanta sursa de zgomot o constituie insa circulatia autovehiculelor, estimata a fi cauza a aproximativ 80% din poluarea fonica.

Pentru dezvoltarea viitoare a municipiului Bucuresti sunt necesare o serie de masuri pentru scaderea nivelelor de zgomot produse de sursele fixe si/sau de cele difuze.

Referitor la sursele fixe :

sistematizarea si construirea de ansambluri noi de locuinte care sa aiba protectia acustica corespunzatoare (la distante mari fata de unitatile industriale si cu prevederea unor ecrane naturale sau artificiale pentru atenuarea zgomotului) ;

remedierea unor situatii existente prin realizarea unor actiuni la surse (de tipul retehnilogizarii industriilor sau prin marirea capacitatii de izolare acustica a fatadelor cladirilor) ;

in cazul statiilor de hidrofor sau punctelor termice existente se pot lua masuri de reducere a nivelului de zgomot exterior cledirilor de locuit din preajma, iar pentru cele care se vor proiecta, trebuie luate masuri privind distantele dintre acestea si cladirile de locuit(minim 25m, precum si dotarea lor cu utilaje corespunzatoare din punct de vedere acustic) ;

pentru parcajele existente, amplasate aproape de cladirile de locuit(cazul celor din centrul capitalei) se recomanda masuri de ordin administrativ(de exemplu restrictionarea utilizarii acestora intre orele 23-6) ; pentru viitor consideram ca trebuie analizate posibilitatile crearii unor parcaje colective subterane sau situate in cladiri independente, multietajate, special amenajate ;

pentru complexele comerciale existente se impun masuri de sporire a gradului de protectie acustica prin inchideri partiale sau totale a zonelor zgomotoase(in mod special in cazul pietelor) precum si masuri administrative privind programul operatiilor de aprovizionare ;

in cazul statiilor PECO este necesara realizarea unor ecrane naturale delimitatoare, din vegetatie cu inaltime medie si joasa, sporirea exigentelor privind controlul tehnic al categoriilor de autovehicule care alimenteaza(de exemplu vehiculele mari echipate cu motoare Diesel sa fie alimentate numai la statii situate in zonele periferice ale orasului sau izolate fata de cladirile de locuit).

Referitor la sursele mobile :

refacerea patului rutier si a imbracamintii asfaltice pe arterele cu trafic intens ;

redistribuirea traficului, in zona centrala mai ales, si redtrictii privind accesul unor mijloace de trafic greu pentru aprovizionarea sau deservirea unitatilor de pe aceste artere ;

daca reducerea nivelelor de zgomot nu este suficienta se impun masuri suplimentare si la cladirile adiacente(izolatii fonice ale fatadelor-de exemplu, prin tiplarea ferestrelor, prevederea unor spatii verzi langa intre cladirile de locuit si artera de trafic etc) .

4.Efectele poluarii

Efectele poluarii sonore sunt :

- infrasunetele ce pot aparea la automobile cu viteza mare, elicoptere, la apropierea furtunii si in timpul zborului avioanelor supersonice ;

- ultrasunetele ce sunt produse in natura, in industrie, sau de aparatura electrocasnica. La om ultrasunetele distrug globulele rosii din sange, apar migrene, greata sau chiar pierderea echilibrului ;

- zgomotul ce actioneaza asupra intregului organism, deoarece senzatia auditiva ajunge la sistemul nervos central, prin intermediul caruia influenteaza alte organe.

Efectele resimtite de om (reducerea atentiei, a capacitatii de munca) cresc riscul producerii de accidente, traumatisme ca : ameteli, dureri, lezarea aparatului auditiv si chiar ruperea timpanului, scaderi in greutate, nervozitate, tahicardie, tulburari ale somnului, surditate. Zgomotele de intensitate mare pot provoca deteriorarea cladirilor, aparatelor si instrumentelor.

Expunerea excesiva la zgomot intens si pe perioade lungi de timp determina surditatea.

1)Oboseala auditiva este caracterizata printr-o scadere temporara a pragului perceptiei auditive;ea se accentueaza in cazul maririi intensitatiim,frecventei si timpului de expunere a zgomot.Astfel un zgomot cu intensitate de peste 92d.B. si cu ofrecventa cuprinsa intre 500-800Hz produce dupa 60 de minute de expunere o scadere temporara a auditiei.

2)Traumatismul sonor produs brusc de zgomotul puternic chiar pentru un timp foarte scurt poate cauza ruptura timpanului.Astfel de situatii se intampla in cazul unor explozii,impuscaturi,eruptii intense de gaze din recimpiente sub presiune.Dupa vindecarea leziunii poate persista surditatea pentru sunete cu frecvente de peste 9000Hz.

3)Surditatea profesionala se datoreaza efectuarii anumitor activitati expuse in mod deosebit la zgomot.Surditatea datorata zgomotelor se caracterizeaza printr-o pierdere definitiva si ireversibila a auditiei.

Frecventele inalte ale zgomotelor sunt mai periculoase decat cele joase. Surditatea intervine la persoanele care se afla in imediata apropiere a sursei puternice de zgomot.

Zgomotele stradale cele mai acute sunt produse de camioane, autobuze, de miile de autoturisme, motociclete, metrou, cai ferate.

-Un singur camion cu remorca genereaza un zgomot de 90 decibeli,

- o coloana de camioane mai mult de 100 decibeli;

-un avion cu reactie, genereaza la decolare un zgomot de 115-120 decibeli.

In cartierul de locuinte pragul zgomotului nu trebuie sa depaseasca 50 decibeli. El nu este respectat niciodata. Intermitenta zgomotului de intensitate diferita, deranjeaza linistea locuitorilor. Acest aspect este intalnit si noaptea.

Zgomotele peste 65 decibeli implica modificari psihice manifestate mai ales prin oboseala si slabirea atentiei. La peste 90 decibeli oboselii, lipsei de atantie li se adauga :

leziuni ale organului auditiv extern (leziuni ale timpanului),

creste tensiunea arteriala intracraniana,

diminueaza reflexele,

determina tulburari ale sistemului cardiovascular cu instalarea hipertensiunii cronice,

tulburari fiziologice ale aparatului digestiv de cele mai multe ori cu aparitia ulcerului, tulburari ale glandelor endocrine,

se accelereaza pulsul si ritmul respiratiei etc.

Avioanele aduc mari prejudicii sonore faunei si florei regiunilor pe care le survoleaza, datorita undelor de soc, fenomenului de reflexie si de difractie produs de denivelarile terenului. Avioanele supersonice produc detunatura balistica si bangul sonic care loveste solul cu un covor de zgomote extrem de chinuitoare pentru populatie.

Efectele suprapresiunii sonice sunt extrem de daunatoare pentru cladiri si pentru persoanele din zona maturata de bang ce atinge largimi de 80-100 km2. Manifestarile fiziologice negative ale organismului uman sunt cele mentionate anterior .
Astazi se cauta solutii pentru a evita producerea si transmiterea zgomotelor. Masinile sau motoarele ce vor fi construite este de dorit sa produca un zgomot minim. Blocurile care se vor construi trebuie sa posede un strat fonoabsorbant antiimpact. Ideal ar fi introducerea unor perdele izolante de arbori in jurul surselor industriale de zgomot si in jurul cartierelor de locuit.

5.Solutii impotriva poluarii fonice

Locuitorii Bucurestiului precum si cei din celelalte orase mari se plang, in fiecare zi, ca zgomotul pe care trebuie sa-l suporte pe strada sau chiar in casa a atins niveluri prea mari. Traficul auto e principalul vinovat, dar si activitatile de pe platformele industriale sau cele de constructie cresc nivelul zgomotului de fond. Problema a ajuns, in sfarsit, in atentia autoritatilor. Conform directivelor europene, acestea au de gand sa evalueze si apoi sa impuna masuri pentru a reduce efectele provocate de zgomot. 'In functie de sursele pe care le identificam, vor fi propuse anumite masuri. In unele zone, circulatia automobilelor ar putea fi oprita sau se vor impune anumite limite de viteza. Un agent economic va trebui, de asemenea, sa ia masuri de antifonare. In strainatate exista ecranele fonoabsorbante care se monteaza pe autostrazi, acolo unde acestea trec prin zonele urbane. In marile orase, plantarea de copaci pe strazi are ca efect atenuarea zgomotului de fond', ne-a declarat Magdalena Gheorghe, director adjunct la Agentia Nationala pentru Protectia Mediului.

Conform unei hotarari adoptate de Guvern, vor fi intocmite harti de zgomot pentru orasele cu peste 100.000 de locuitori, de-a lungul cailor ferate si drumurilor principale, precum si in aeroporturi. De asemenea, se are in vedere 'afisarea' decibelilor, prin amplasarea in centrul oraselor a unor indicatoare, asemeni celor care indica nivelul poluarii aerului. Masurile stabilite se vor aplica poluarii fonice la care este expusa populatia in zonele central-urbane, din zonele rezidentiale si din spatiile deschise, din parcuri si gradinile publice.

Normele vor fi mai stricte in apropierea unitatilor de invatamant, a spitalelor si a altor cladiri si zone sensibile la zgomot. Limitele de zgomot admise prin legile deja existente sunt de 65 de decibeli in zonele industriale si de 35 de decibeli ziua si 25 decibeli noaptea in zonele locuite. Pentru ca aceste masuri de atenuare a poluarii fonice sa fie puse in practica, autoritatile locale vor trebui sa aloce de la buget fondurile necesare realizarii hartilor de zgomot.

Incepand cu anul 2006 se vor realiza harti pentru orasele cu peste 250.000 de locuitori, iar din 2011 pentru toate zonele locuite din Romania. De asemenea, institutiile care au in administrare sosele, cai ferate si aeroporturi vor elabora, la randul lor, harti de zgomot. Planul National de Actiune pentru Reducerea Nivelurilor de Zgomot va trebui sa fie aprobat pana la 30 decembrie 2008. Hotararea de Guvern stabileste si unele exceptii in ceea ce priveste poluarea fonica. Astfel, pentru zgomotul rezultat din activitatile casnice, cel de la locul de munca sau din interiorul mijloacelor de transport nu sunt luate, prin lege, masuri de atenuare.

Harti acustice

Din primavara anului 2007, pretul unui apartament, al unei case sau al unui teren ar putea creste sau descreste si in functie de nivelul de zgomot din zona. Indicatorii de zgomot vor fi cuprinsi in hartile acustice pe care Directiva europeana 49/2002 ne obliga sa le intocmim in perioada urmatoare.
Totodata, la stabilirea unor noi zone rezidentiale se va tine cont si de nivelul de zgomot al vecinatatilor, iar traficul va fi redirectionat astfel incat poluarea fonica sa nu mai fie atat de intensa. La ora actuala nivelul poluarii fonice este reglementat printr-un act normativ vechi de opt ani.
Nivelul maxim admis de zgomot, de 50 decibeli, este depasit semnificativ in marile intersectii si aglomerari urbane.
Pentru a respecta cerintele UE, Romania trebuie sa monitorizeze nivelul de zgomot din marile aglomerari urbane, caile ferate cu un trafic mai mare de 60 de mii de treceri de trenuri pe an si drumurile nationale cu un trafic mai mare de sase milioane de treceri de autovehicule pe an

Intr-o prima faza hartile acustice, sau harti de zgomot, cum li se mai spune, vor fi realizate pentru drumurile si caile ferate din sud-estul Romaniei. De asemenea noua orase vor sti cu precizie cata poluare fonica inregistreaza. Este vorba de Bucuresti, Iasi, Cluj-Napoca, Timisoara, Constanta, Craiova, Galati, Brasov si Ploiesti.

Termenul-limita pentru ca aceste harti acustice sa ajunga pe masa Comisiei Europene este aprilie 2007.
Pentru a realiza aceste harti vom folosi metode interimare de calcul. Adica cele recomandate de UE. Pentru calea ferata ne vom ghida dupa metodele folosite, de exemplu, in Olanda, pentru drumuri de cele din Franta iar pentru orase vom folosi standardul european', ne-a explicat Victor Minchevici, consilier in Ministerul Mediului.
Conform unei hotarari aprobate de guvern anul acesta(HG 321/2005), care transpune directiva europeana in legislatia romaneasca, ghidurile privind metodele de calul a indicatorilor de zgomot vor trebui elaborate pana in ianuarie 2006.Vor exista niste programe specializate de calculator care pe baza datelor introduse, a masuratorilor facute vor genera aceste harti, spune Minchevici.
MMGA trebuie insa sa stabileasca pana cel tarziu in aprilie 2006 care sunt indicatorii limita de zgomot admisi (Lden si Lnight). In acest moment acesti indicatori in aglomerarile urbane sunt stabiliti printr-un ordin vechi, din 1997, al Ministerului Sanatatii, iar limita maxima admisa de zgomot in orase este de 50 de decibeli.
Conform Agentiei Regionale de Protectie a Mediului Bucuresti in zonele cu trafic intens, cum ar fi zonele Centrale piata Unirii, Universitate sau piata Victoriei, sunt valori de 70 de decibeli, uneori si peste.
De intocmirea hartilor se vor ocupa Primariile, Compania Nationala de Cai Ferate si Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale, costurile nefiind cunoscute inca.Fiecare institutie nominalizata trebuie sa-si faca estimarea in privinta costurilor si sa aloce bani de la bugetul propriu.
Noi ii ajutam doar cu training-ul personalului pentru a sti cum sa foloseasca soft-ul', mai spune Victor Minchevici.
Conform acestuia, in Ungaria costurile realizarii acestor harti se apropie de 6 milioane euro, in Slovacia de 2,5 milioane euro, iar in Germania de aproape 130 milioane euro. (A.I.)

Avantajele hartilor acustice

1. Dezvoltarea de noi zone rezidentiale.
2. Pentru zonele deja existente, stabilirea cat mai corecta a pretului terenurilor, caselor, locuintelor.
3. Amplasarea zonelor de recreere se poate realiza pe baza acestor harti.
4. Traficul poate fi redirectionat astfel incat poluarea fonica sa fie diminuata; se poate estima amplasarea local a zonelor verzi si a panourilor fonoabsorbante.

Bucurestiul este primul oras din Romania care are o harta acustica, iar masuratorile specialistilor au aratat ca valoarea medie a zgomotului produs in oras este aproape dubla fata de limita la care ar trebui sa fie expusa urechea umana. Expertii municipali au masurat, timp de un an, nivelul poluarii fonice a capitalei si au ajuns la concluzia ca Bucurestiul  zumzaie  la 70 de decibeli, cu mult peste limita admisa.

Nivelul admis de decibeli, ziua, in exterior, este de 50, iar noaptea, de 40. In casa, ziua, nivelul admis de decibeli este de 35, iar noaptea de 25. Cele mai zgomotoase zone sunt Bulevardul Magheru si cartierul Ghencea. Cea mai  linistita  zona a orasului este cartierul Drumul Taberei, pe strada Pascani, unde au fost inregistrate valori de 53 decibeli.

-in cartierul Militari, zona Valea Cascadelor-Preciziei, s-au inregistrat intre 67-75 de decibeli.

-pe Magheru, in zona Teatrului Nottara, expertii au masurat intre 73-80 decibeli.

-in cartierul Berceni sunt intregistrati intre 65-75 decibeli

-pe bulevardul Ghencea, valorile sunt cuprinse intre 71-81decibeli

-in zona Dristor-Camil Ressu, valorile ajung la 64-74 decibeli

-in zona Niculae Titulescu-Calea Grivitei , 66-76decibeli

-in zona Mircea Voda- Matei Basarab,65-75decibeli

-in zona Ferdinand-Mihai Bravu,68-78 decibeli

-in zona Mihai Eminescu-Viitorului,67-77decibeli

-pe bulevardul Regina Elisabeta(in fata Primariei Generale) sunt 65-75 decibeli

-pe soseaua Oltenitei(la Sura Mare), 65-75decibeli.

Limite admise pentru nivelul de zgomot din exteriorul cladirilor

Nivele de zgomot la cateva vehicule

Amenda pentru poluare

Amenda pentru poluare fonica ajunge pana la 150 milioane lei Ministerul Mediului pregateste un ghid pentru cei care se simt amenintati de poluare, fie ea si fonica, astfel incat victima sa poata da in judecata atat faptasul, cat si autoritatea care ar fi trebuit sa preintampine aceasta poluare.
La ora actuala, in Capitala poluarea fonica depaseste cu mult normele admise de lege, sesizarile primite de Garda de Mediu si Agentia de Protectie a Mediului fiind de ordinul sutelor anual. Cel mai mult, bucurestenii sunt deranjati de zgomotele din baruri, restaurante, discoteci si aparate de aer conditionat.

Cu toate ca este unul din principalii factorii poluatori, conform Agentiei Regionale de Protectie a Mediului Bucuresti, traficul nu este reclamat decat foarte rar. Amenda prevazuta de lege este cuprinsa intre 50 si 150 milioane lei, iar in primele zece luni ale anului Garda de Mediu a inregistrat 125 de sesizari pentru disconfort fonic.

Galagia, motiv de infarct (studiu)

Intr-un laborator al Universitatii din Berlin exista o incapere cu peretii izolati fonic, unde cei ce doresc pot sa afle cum se aude linistea. In acest spatiu protejat, vizitatorii inhaleaza liniste, isi lasa trupul invadat de ea. Unii n-o suporta, altii asculta fascinati. Isi aud vajaitul sangelui in artere si bataile inimii. Dupa cateva minute, corpul intreg e cuprins de o stare de bine. Urmeaza senzatia de caldura, atunci cand se dilata vasele de sange. Tensiunea arteriala scade. Respiratia profunda stimuleaza secretia de endorfina, hormonul calmului si al fericirii. Prin urmare, asa poate fi simtita linistea. Asa poti deveni fericit.
Urechea, ca organ de simt, nu e facuta sa fie solicitata neintrerupt. Si chiar daca ea rezista la un bombardament indelungat, intr-o buna zi capacitatea ei de tampon va fi epuizata si zgomotele ne vor ataca organismul, provocand daune: stres cronic, tensiuni si nervozitate. Medicii au diagnosticat afectiuni ale inimii si sistemului circulator, cauzate de poluarea fonica. Ele progreseaza lent, de-a lungul unei perioade cuprinse intre 5 si 15 ani, dar cand suferinta se declanseaza, mai ales acutizata de stres, e caz de infarct. Omul va duce o viata cu atat mai sanatoasa, cu cat va reusi sa se apere de stimulii exteriori.

6.Concluzii

Masurile pentru reducerea poluarii fonice necesita investitii, noi materiale, noi tehnici in constructiile civile, industriale, in constructia de masini, regandirea unor procedee, instalatii, mijloace si sisteme de trafic si nu in ultimul rand, un comportament civilizat al oamenilor intre ei. De aceea, un mare rol in combaterea poluarii sonore ca si al altor forme de poluare, o are comunitatea locala. Membrii ei pot determina autoritatile sa elaboreze o legislatie care sa influenteze pozitiv factorii poluanti de orice fel, carora le spunem : "Nu poluati orasul !.'

Bibliografie:

1."Ecotehnologii"- Profesor univ. dr. Sanda Visan, Prof. univ. dr. Anca Angelescu,

Conf. univ. dr. Virginia Ciubotaru

2.Ziarul Compact, Miercuri 21 martie 2007