STAREA CALITATII AERULUI SI A ZGOMOTULUI DIN BUCURESTI

STAREA CALITATII AERULUI SI A ZGOMOTULUI

Emisiile principalilor poluanti au scazut in general in Romania din 1989 in urma transformarilor politice si economice din tara. Reducerea pe scara larga a productiei economice din majoritatea zonelor industriale si inchiderea multor instalatii mari au condus la reducerea cu peste 50% a emisiilor industriale pentru multi poluanti in perioada 1989-2000. Aceasta scadere generala a emisiilor de poluanti in aer a dus la imbunatatirea calitatii aerului in multe zone, in special acolo unde poluatorul principal il constituie industria. Totusi, multe zone sunt inca puternic poluate de catre sursele industriale si este necesara imbunatatirea calitatii aerului in multe zone urbane si industriale pentru a putea respecta valorile limita privind calitatea aerului prevazute de legislatia UE. (Strategia Nationala pentru Protectia Atmosferei, 2004).

Factorul de mediu aer este supus unei poluari locale intense in acele zone in care s-au constituit si functioneaza unitati industriale chimice, siderurgice, metalurgice, pentru materiale de constructii s.a. si unde, fie tehnologiile sunt invechite, fie nu sunt realizate instalatii de epurare a gazelor. De asemenea, poluarea aerului are loc si in zonele cu trafic auto important.

Pentru imbunatattirea calitatii aerului se impun o serie de masuri care sa actioneze (in primul rand) asupra surselor de poluare la emisie:

dotarea instalatiilor tehnologice (care sunt surse de poluare), cu sisteme de masura, sa asigure corecta lor functionare, sa asigure personal calificat si sa furnizeze, la cerere (sau potrivit programului de monitorizare), autoritatilor pentru protectia mediului, datele necesare conform Legii Protectiei Mediului nr.137/1995 cu modificarile si completarile ulterioare;

echiparea cu aparatura moderna de colectare a probelor si de efectuare a determinarilor, paralel cu masurile de reducere a poluantilor si imbunatatirea monitoringului aerului la nivel national;

in viitor trebuie sa se acorde importanta si perfectionarii metodei de prelucrare a datelor, introducerii pe scara larga a modelelor matematice de simulare numerica, cercetarilor experimentale de laborator si pe teren.

Masuri pentru reducerea poluarii provenita din traficul auto

Reducerea poluarii aerului poate fi realizata prin trei cai diferite, in urmatoarea ordine de prioritate :

reducerea traficului;

schimbarea traficului : de la tipuri de trafic cu impact asupra mediului la tipuri de trafic cu un impact redus (de exemplu transport pe sina, biciclete etc.);

imbunatatirea traficului : reducerea poluarii aerului prin mijloace tehnice sau printr-un management al traficului.

Structura acestor instrumente si politici este stabilita, in mod uzual, astfel :

planificare (in special planificarea utilizarii terenului);

imbunatatirea infrastructurii;

legislatie (reglementari, restrictionari legale);

instrumente economice;

informatie.

Masurile propuse mai jos, desi nu sunt prezentate in ordinea importantei lor, sunt valabile pentru municipiul Bucuresti si sunt necesare a fi luate de catre factorii de decizie de la nivel local (administratia locala, primarii, politie) si central:

Extinderea si mentinerea interdictiei de circulatie a traficului greu in zilele libere (fapt care s-a dovedit prin masuratori ca are o contributie la reducerea nivelurilor de poluare, mai ales la oxizii de azot si pulberile in suspensie).

Fluentizarea traficului prin instituirea de sensuri unice de circulatie, in special pe arterele nemodificabile structural - urbanistic si realizarea semaforizarii in sistem 'unda verde' .

Deplasarea catre periferiile localitatilor a circulatiei vehiculelor grele si a depozitelor en-gros deservite de acestea (spre liniile de centura) cu interzicerea circulatiei acestora in zonele centrale (exceptand vehiculele grele edilitare si ale transportului in comun, dar cu impunerea stricta, pentru aceste activitati, de dotare a motoarelor cu sisteme de reducere a poluarii si de extindere, pana la generalizare in zonele centrale, a transportului in comun electric).

Pentru Bucuresti este necesara delimitarea cat mai urgenta a limitei perimetrului central (cea mai buna solutie ar fi toata zona din interiorul liniei de centura) si respectarea interdictiei permanente de circulatie a autovehiculelor cu o capacitate mai mare de 3,5 t, atat pentru aprovizionare cat si pentru restul activitatilor, cu exceptia salubritatii, pompierilor si transportului in comun, dar cu aplicarea pentru aceste exceptii a masurilor propuse la punctul de mai sus; implicatiile economice sunt mari (mai ales pentru o serie de firme care folosesc pentru aprovizionarea si desfacerea produselor, un parc important de vehicule grele), dar trebuie aplicat exemplul altor capitale europene unde, in zonele centrale, circulatia autovehiculelor grele este interzisa.

Interzicerea temporara sau permanenta, a accesului anumitor tipuri de autovehicule sau a desfasurarii unor activitati generatoare de disconfort pentru populatie in anumite zone de interes turistic, istoric, comercial, cultural etc..

In cazul statiilor de distributie carburanti este necesara realizarea unor perdele de protectie si sporirea exigentelor privind controlul tehnic al categoriilor de autovehicule care alimenteaza (de ex. vehiculele mari, echipate cu motoare Diesel, sa fie alimentate numai la statii periferice ale orasului sau izolate fata de cladirile de locuit).

Refacerea patului carosabil si a imbracamintii asfaltice pe toate arterele cu trafic intens si luarea masurilor de intretinere permanenta a acestora.

Exigenta privind starea tehnica a autovehiculelor trebuie crescuta la toate nivelurile:

la fabricanti si in timpul perioadei de garantie;

la inspectiile tehnice, statiile trebuie dotate cu aparatura de precizie corespunzatoare (analizoare de CO, opacimetre);

la nivelul agentilor de circulatie, trebuie sa existe dotarea necesara verificarilor prin 'filtru';

incurajarea achizitionarii de vehicule moderne nepoluante prin scaderea impozitelor si a pretului benzinei fara Pb.

Poluarea sonora

Poluarea sonora creeaza disconfort in unele zone ale municipiului Bucuresti: pe arterele de circulatie, in apropierea aeroporturilor sau a altor surse de zgomot. Desi nu exista o retea de culegere sistematica de informatii, pe baza masuratorilor efectuate, se apreciaza ca in Bucuresti, pe arterele principale de circulatie si mai ales pe arterele cu trafic greu, poluarea sonora depaseste frecvent cu 20 - 30 dB nivelul de 70 dB, considerat admisibil. Combinata cu poluarea cu gaze, poluarea sonora - in unele puncte de intersectie a strazilor in Bucuresti - devine o cauza majora de disconfort.

Ponderea surselor de poluare fonica, pe langa cele fixe de origine industriala, o detin in cazul marilor aglomerari urbane si in cazul Bucurestiului (in proportie de pana la 70 %) sursele mobile, respectiv circulatia rutiera.

Zgomotul din trafic are un important efect asupra populatiei care locuieste sau care isi desfasoara activitatea in vecinatatea arterelor de trafic intens.

Studii recente au aratat ca riscul bolilor de inima si a bolilor circulatorii este semnificativ crescut la un nivel de zgomot din trafic de 65 - 70 dB(A) sau peste aceste valori (aceasta datorita cresterii pulsului si a presiunii sanguine). Digestia este de asemenea redusa si tonusul muscular crescut, acestea fiind simptome clare de stres.

Zgomotul din traficul rutier in zonele urbane, unde vitezele sunt in general sub 60 Km/h, provine in principal de la motoare si de la instalatiile de evacuare a gazelor, iar in zonele rutiere unde vitezele de rulare sunt peste 60 Km/h provine de la interactiunea cauciucurilor cu carosabilul.

Transportul in comun constituie, de asemenea, o sursa importanta de zgomot. Prezenta mijloacelor de transport in comun de suprafata accentueaza poluarea fonica, in special pe arterele importante unde se concentreaza mai multe linii, adaugandu-se circulatiei auto obisnuite.

Zgomotul produs de traficul pe calea ferata nu afecteaza intreaga populatie a orasului. In primul rand, arterele de circulatie feroviara sunt mai putin numeroase si concentrate in anumite zone, iar in al doilea rand, zgomotul se propaga in axul caii ferate.

Zgomotul generat de centrele industriale

Zonele industriale sunt raspandite in intregul oras, cu o concentrare de-a lungul cailor ferate care traverseaza Capitala. Poluarea fonica produsa de industrie este diferita dupa tipul productiei si gradul de izolare fonica al fiecarei unitati. In Bucuresti, cartierele de locuinte aflate in imediata apropiere a zonelor industriale sunt foarte numeroase (Giulesti, Bucurestii Noi, Grivitei, Militari, Ferentari, Titan - Sulea, Muncii, Colentina - Obor, Aviatiei, Pajura).

Zgomotul generat de sursele punctuale

Principalele surse de zgomot dispersate la nivelul orasului sunt locurile de joaca pentru copii, cresele, gradinitele, scolile. Poluarea fonica produsa de acestea afecteaza vecinatatea imediata in cursul zilei (in special dimineata), la fel ca si spatiile plantate dintre blocuri sau din cartierele de locuinte.

Marile stadioane si instalatiile sportive, sunt, de asemenea, producatoare de zgomot. In cazul marilor stadioane, expunerea la zgomot este periodica, dar foarte agresiva. Zonele de locuinte din apropiere sunt afectate puternic (in special langa stadioanele Ghencea, Giulesti, Dinamo). O importanta sursa de zgomot, periodica, este constituita de spectacolele in aer liber, mitinguri, manifestatii de toate tipurile. Punctele alese cu predilectie pentru astfel de manifestari sunt: Piata Constitutiei, Piata Universitatii, Piata Palatului - Piata Revolutiei, Piata Victoriei.

In concluzie putem spune ca in mediul urban actioneaza concomitent mai multe categorii de zgomote:

recreational: stadioane, parcuri de distractii, baruri, discoteci;

trafic: rutier, feroviar, aerian;

industrial: unitati industriale, centrale termice;

zgomotul produs ca urmare a activitatii santierelor de constructii.

Cea mai importanta sursa de zgomot este circulatia autovehiculelor, estimata a fi cauza a aproximativ 80 % din poluarea sonora.

Pentru dezvoltarea viitoare a municipiului Bucuresti sunt necesare o serie de masuri pentru scaderea nivelului de zgomot produs de sursele fixe si/sau de cele difuze.

Sursele fixe    - masuri:

sistematizarea si construirea de ansambluri noi de locuinte care sa aiba o protectie acustica corespunzatoare (la distante mari fata de unitatile industriale si cu prevederea unor ecrane naturale sau artificiale pentru atenuarea zgomotului);

remedierea unor situatii existente prin realizarea unor actiuni la surse (de tipul retehnologizarii industriilor sau prin marirea capacitatii de izolare acustica a fatadelor cladirilor);

in cazul statiilor de hidrofor sau punctelor termice existente se pot lua masuri de reducere a nivelului de zgomot exterior cladirilor de locuit din preajma, iar pentru cele care se vor proiecta, trebuie luate masuri privind distantele dintre acestea si cladirile de locuit (minim 25 m, precum si dotarea lor cu utilaje corespunzatoare din punct de vedere acustic);

pentru parcajele existente, amplasate aproape de cladirile de locuit (cazul celor din centrul Capitalei) se recomanda masuri de ordin administrativ (de ex. restrictionarea utilizarii acestora intre orele 23 - 6); este oportuna analizarea posibilitatilor de creare a unor parcaje colective subterane (sau situate in cladiri independente), multietajate, special amenajate;

pentru complexele comerciale existente se impun masuri de sporire a gradului de protectie acustica prin inchideri partiale sau totale a zonelor zgomotoase (in mod special in cazul pietelor), precum si masuri administrative privind programul de aprovizionare;

in cazul statiilor de distributie a carburantilor este necesara realizarea unor ecrane de vegetatie cu inaltime medie si joasa (cu rol de protectie) si sporirea exigentelor privind controlul tehnic al categoriilor de autovehicule care se alimenteaza (ex.: vehiculele mari echipate cu motoare Diesel sa fie alimentate numai la statii situate in zonele periferice ale orasului sau izolate fata de cladirile de locuit);

Referitor la sursele mobile:

refacerea patului rutier si a imbracamintii asfaltice pe arterele cu trafic intens;

redistribuirea traficului mai ales in zona centrala si restrictii privind accesul unor mijloace de trafic greu pentru aprovizionarea sau deservirea unitatilor de pe aceste artere.

Daca reducerea nivelurilor de zgomot nu este suficienta se impun masuri suplimentare si la cladirile adiacente (izolatii fonice ale fatadelor - de exemplu, prin triplarea ferestrelor, prevederea unor spatii verzi intre cladirile de locuit si artera de trafic etc.).