CATEGORII DOCUMENTE |
Demografie | Ecologie mediu | Geologie | Hidrologie | Meteorologie |
Motto:
'Calatorim impreuna, pasageri pe
o mica nava spatiala, depinzand de rezervele ei vulnerabile de aer si sol.
conservate de la anihilare numai de grija, munca si as spune dragostea pe care
le daruim fragilei noastre nave.'
Adlai E. Stevenson
1. Mohan Gh., Neacsu P., 1992 - Teorii, legi, ipoteze
si conceptii in biologie, Edit.
Scaiul, Bucuresti
T.R. Malthus (1798): 'Populatia creste in
progresie geometrica, iar masa mijloacelor de subzistenta in progresie aritmetica;
dezechilibrul creat face necesara interventia obstacolelor regresive pentru
reglementarea raportului dintre populatie si mijloacele de
subzistenta'.
Numarul populatiei umane se dubleaza la 25 ani.
In rezumat: a) numarul populatiei este in mod necesar limitat de mijloacele de
subzistenta
b) numarul populatiei creste inevitabil acolo unde mijloacele de subzistenta
cresc, cu exceptia existentei unor obstacole puternice;
c) aceste obstacole pot fi: 'retinere morala, viciu si suferinta'.
Retinerea morala (- ideea fundamentala la Malthus) ia
forma: amanarii casatoriei sau a abstinentei in casatorie.
Dupa Howard si Fiske (1911), exista unul sau mai multi factori
'acultativi' care controleaza dinamica efectivului fiecarei specii
(ex, paraziti, boli). Fluctuatiile numerice (datorate
factorilor climatici, de ex.) au avut efecte 'catastrofale'.
Dupa Friederichs (1927), reglarea efectivului unei populatii reprezinta
consecinta tuturor interactiunilor dintr-o biocenoza, cu atat mai numeroase cu
cat biocenoza este mai complexa.
Dupa Bodenheimer (1928) si Uvarov (1931), efectivele
populatiilor naturale sunt controlate de factorii climatici, in special
temperatura si umiditate. Efectele s-ar datora
modificarii conditiilor de hranire.
Thompson (1939) si Schwerdtfeger (1941) considera ca toti
factorii biotici si abiotici, integraqti intr-o unitate complexa, controleaza
marimea populatiilor naturale.
Nicholson (1933, 1954, 1957, 1958) afirma ca populatiile sunt
sisteme in echilibru cu mediul, capabile sa dezvolte reactii (numerice)
compensatoare. Marimea populatiei tinde sa fie proportionala cu
cantitatea de hrana disponibila, dar si cu rapitorii, spatiul disponibil etc.,
care intervin in reglarea numerica a populatiei cu mult inainte de a se ajunge
la limita inferioara a cantitatii de hrana disponibile.
Cristians (1950, 1968) si Dawis (1964) arata ca reglarea
cresterii populatiilor la mamifere se realizeaza printr-un comportament social
si se explica prin raspunsurile endocrine legate de densitate.
Densitatea crescuta este resimtita ca stres sau
agresiune, iar pe cale hipofizo-corticosuprarenaliana mortalitatea creste
fiziologic (sensibilitate mai mare la infectii si parazitism).
Chitty (1955, 1960) pune accentul pe mecanisme interne de reglare a efectivului unei populatii.
Wynne Edwards (1962) presupune existenta unor relatii de tip feed-back intre
indivizii unei populatii (la speciile cu un
comportament social complex, teritoriu bine determinat, care au castigat o
anumita independenta fata de factorii de mediu (pasari, mamifere).
Milne considera ca in conditii naturale o populatie fluctueaza intre doua
valori extreme: inferioara, sub care specia dispare si superioara, peste care
indivizii mor prin lipsa de spatiu si hrana.
'Capacitatea ultima' a unui mediu determinat si pentru o specie data
ar fi numarul maxim de indivizi pe care un mediu il
poate asigura fara distrugerea completa a resurselor de hrana si spatiu.
'Capacitatea mediului' ar fi numarul maxim de indivizi pe care mediul
il poate mentine in permanenta. Capacitatea mediului este
intotdeauna mai mica decat cea ultima.
Pimentel (1961, 1965, 1968) vorbeste despre existenta
unui feed-back genetic intre populatii si mediul lor.
Cresterea mortalitatii si migratiile sunt in legatura cu
inrautatirea conditiilor trofice.
Mecanismele interne transforma actiunea factorilor externi in
functie de densitatea populatiei, transmitand mai departe efectul (Wilbert,
1962). La om aceasta actiune este minima
(servicii de asistenta sociala) iar mecanismele interne ce controleaza - induc
fertilitatea si mortalitatea in functie de densitate nu mai sunt eficiente,
datorita serviciilor de asistenta medicala.
2. Eveline Popovici, 1998 - Studiul mediului inconjurator. Dimensiuni
europene, Edit. Univ. 'Al.I. Cuza' Iasi
Conceptul dezvoltarii durabile subliniaza relatia complexa dintre nivelul
populatiei si bunastarea societatii umane.
In general, nivelul populatiei este reglat de valoarea
raportului fertilitate - mortalitate umana.
Exista o stransa interdependenta intre nivelul populatiei si randamentul
solului cultivat, nivelul capitalului industrial si al poluarii.
Cresterea exponentiala pe Terra:
1650 - 0,5 miliarde, spor de 0,3 % anual (dublare la 250 ani)
1900 - 1,6 miliarde, spor de 0,5 % anual (dublare la 140 ani)
1970 - 3,6 miliarde, spor de 2,1 % anual (crestere superexponentiala, datorita
scaderii ratei mortalitatii).
Nivelul populatiei reflecta gradul de dezvoltare a tarii, tranzitiile
demografice difera de la o tara la alta in functie de
politica demografica. Cresterea demografica implica un
necesar crescand de hrana, materiale si energie, extinderea zonelor cultivate
si a suprafetelor irigate, lucrari agricole si tehnologii agrare cu impact
ecologic pozitiv, proliferarea tehnologiilor productive si punerea riscurilor
acestora sub control.
Estimarile ONU - 1988, privind populatia mondiala (miliarde locuitori):
|
Datele
statistice existente subliniaza ca potentialul extinderii zonei cultivate a
lumii este limitat; previziunile privind extinderea
zonei agricole irigate sunt putin promitatoare. In ultimele decenii a scazut
cantitatea de cereale pe cap de locuitor.
Aceste date subliniaza dezacordul accentuat pe zi ce
trece intre cresterea populatiei si lipsa de hrana.
S-au elaborat patru scenarii grafice computerizate, privind
starea lumii si standardul material al vietii pe Terra, in mileniul al treilea.
Scenariul standard se bazeaza pe limitele cresterii si tine seama de balanta
existenta intre relatiile feed-back negative si pozitive dintre: populatie,
hrana, poluare, capital industrial.
Estimarile variaza de la 7 (9 - 2040) la 14, 5
miliarde locuitori.
Se apreciaza ca actuala cale demografica trebuie parasita si
ca masura cea mai rezonabila depinde de 'intelegerea publica a legaturii
dintre marimea familiei actuale si calitatea existentei umane de maine'.
La Conferinta Internationala pentru Populatie si Dezvoltare (septembrie '94,
3) Al. Gore, 1995 - Pamantul in cumpana. Ecologia si spiritul
uman, Edit. Tehnica, Bucuresti
In iunie '92, la
Criza ecologica mondiala se manifesta vizibil prin:
- incendierea si defrisarea padurilor tropicale ;
- cresterea de 1000 ori a vitezei de disparitie a unor specii;
- otravirea aerului si apelor;
- incalzirea globala;
- reducerea ozonului din stratosfera.
Acest impact se datoreaza
- in primul rand, exploziei demografice (la fiecare 10 ani se adauga
echivalentul populatiei Chinei, cca. 1 miliard).
- in al doilea rand, revolutiei tehnico-stiintifice
care a crescut puterea omului de a manipula natura;
- in al treilea rand, gandirii incorecte a relatiei cu mediul.
In 1945 populatia globului era de 2 miliarde, in 1992 de 5,5 miliarde iar in
2032 va fi de (?) 9 miliarde.
200.000 i.C. - 250 milioane
1500
1776 - 1 miliard
Presiunea cresterii rapide a populatiei, in special in
Lumea a treia, reprezinta o amenintare majora asupra sistemului global de apa. In multe parti ale lumii, apa
subterana este extrasa din rezervoarele freatice cu viteze ce depasesc cu mult
capacitatea naturii de a le umple sau de ale realimenta. Secarea rezervoarelor
subterane face ca pamantul de deasupra lor sa se scufunde (ex, delta fluviului
In cea mai mare parte a lumii, presiunea cresterii populatiei asupra sistemului
de apa este exacerbata si prin cresterea consumului pe cap de locuitor,
datorita in principal (73%) irigatiilor din agricultura, necesare pentru a
hrani populatiile in crestere. Din aceasta apa, 3/5 se pierd, datorita
tehnicilor ineficiente si daunatoare mediului.
Istoria omenirii este impletita cu istoria
agriculturii. Fiecare crestere in marime a asezarilor umane a fost insotita de
noi sofisticari in efortul de a produce, depozita si distribui cantitati tot mai
mari de hrana. Noile tehnologii (plugul, santul de
irigatie) au adus si noi probleme ca: eroziunea solului si acumularea de sare
in sol. Cantitatile imense de fertilizatori si pesticide se infiltreaza
frecvent in panza freatica, contaminand-o pentru secole.
Selectionarea plantelor (biotehnologiile) a crescut
productivitatea, dar a crescut si uniformitatea (a scazut biodiversitatea) si
vulnerabilitatea (a scazut rezistenta genetica) la daunatori (de la insecte la
ciuperci).
Fertilizatorii cu azot stimuleaza dezoxigenarea solului si
producerea masiva de metan si protoxid de azot. Acestora din urma li se
atribuie peste 20% din incalzirea globala.
Fiecare persoana din SUA produce de peste 2 ori greutatea sa
corporala in deseuri zilnic. Tehnologia de inlaturare / reciclare a deseurilor
('resurse postconsum') nu a ajuns din urma
tehnologia de producere a lor. Dupa revolutia chimica, a
crescut productia chimica mondiala (se dubleaza volumul la 6-7 ani), dar si
periculozitatea (deseuri nucleare, infectioase). A aparut un relief antropogen: muntii de gunoi au ajuns sa
pericliteze avioanele (groapa Fresh Kill din
Lipsa locuintelor face sa fie amplasate locuinte si pe depozitele de gunoaie
(Muntele Fumegator din
Organizatia 'Ecologistii profunzi' considera civilizatia umana un fel
de virus HIV planetar, ce imbolnaveste Pamantul de o forma de SIDA de tip
'Gaian', facandu-l incapabil de a-si mentine rezistenta si imunitatea
la numeroasele noastre insulte la adresa sanatatii si echilibrului planetei.
Alt grup, 'In primul rand Pamantul!
considera ca natura va fi in stare sa se refaca imediat ce varful lantului
trofic (omenirea) va fi taiat.
Multi teoreticieni ai mediului inconjurator se plang de opozitia Bisericii
Catolice la controlul nasterilor. In ce priveste
planificarea familiala si folosirea anticonceptionalelor, Mechai Viravayda -
Tailanda, prin activitati promotionale atractive si umoristice a ajutat la
scaderea ratei de crestere a populatiei de la 3,2 % (1970) la sub 1,7 % (1990).
Primul obiectiv strategic pentru protectia globala a mediului ar fi (dupa Al
Gore) stabilizarea populatiei lumii, cu o legislatie destinata tranzitiei
demografice, de la un echilibru dinamic, cu rata
ridicata a natalitatii si mortalitatii, la un echilibru stabil cu rate scazute.
Acest proces are loc in majoritatea tarilor industrializate - cu niveluri mici
de mortalitate infantila si niveluri mari de
instructie si educatie, si practic in nici una din tarile in curs de
dezvoltare, unde este valabila situatia inversa.
Pana recent, expertii prevedeau ca populatia globului se va
stabiliza la 10 miliarde in secolul XXI. Acum apreciaza acest
total la 14 miliarde sau chiar mai mult. In plus, 94 % din crestere va fi in tarile in curs de dezvoltate, unde saracia si
degradarea mediului sunt deja cele mai severe. Cresterea este
egala cu populatia Chinei la fiecare 10 ani, a Mexicului anual, a New York-ului
zilnic.
Modul in care traiesc oamenii si tehnologiile pe care ei le
folosesc sunt critice in determinarea impactului asupra mediului. Noi epidemii de la holera si ciuma la SIDA au izbucnit in
societatile afectate de cresterea rapida a populatiei. In zonele de crestere rapida, precum Sahelul, foametea a devenit
endemica. Tensiunile sociale si politice asociate conduc la prabusirea
ordinii sociale in multe tari cu crestere rapida, ceea ce
amplifica lupta pentru resursele naturale cu totul insuficiente pentru
populatia in expansiune (ex., apa: fiecare din cele 14 tari ce depind de Nil se
confrunta cu o explozie demografica; la fel pentru Iordan, Tigru si Eufrat).
Cresterea
venitului pe cap de locuitor a contribuit indirect la tranzitia demografica
spre familii mai putin numeroase. Ratele inalte de
alfabetizare si educatie a femeilor care decid asupra numarului de copii plus
nivelul scazut al mortalitatii infantile plus accesul instantaneu si
generalizat la o varietate de tehnici contraceptive. Cand zonele rurale
sunt degradate, migratia spre centrele urbane se
accentueaza.
4) Angheluta Vadineanu, 1998 - Dezvoltarea durabila. Teorie
si practica, vol. I, Edit. Univ. Bucuresti
In ultimele patru decade, criza ecologica s-a generalizat si cronicizat.
Paul Ehrlich - Population Bomb, discuta in detaliu efectele cresterii
exponentiale ale efectivului speciei umane asupra mediului ,
resurselor regenerabile si asupra calitatii si starii de sanatate a populatilor
umane.
5) 1975 - Population, Ecology, and Social Evolution, edit. Steven Polgar,
Mouton Publishers, The Hague
La Conferinta asupra populatiei lumii de la Bucuresti (1974), delegatii din
tarile in curs de dezvoltare au refuzat sa accepte ca 'problema'
suprapopularea. Ei au insistat ca ratele de crestere a
populatiei sa fie tratate intr-un context socio-economic mai larg. Schimbarile in marimea populatiei sunt strans dependente de
fertilitate, care depinde de conditiile de viata, dieta, ecologie.
Longevitatea femelei adulte este factorul operativ
major legat de sanatate iar supravietuirea infantila si a copiilor este
secundar (J. Lawrence Angel).
Cresterea populatiei in ultimele generatii a devenit ultima
amenintare majora impotriva umanitatii. Totusi, cresterea populatiei este masura obisnuita a succesului evolutiv. Spre deosebire
de plante si animale, abilitatile culturale ale omului in crearea propriilor
conditii de viata l-au izolat, dar in acelasi timp i-au erodat nisa ecologica din ce in ce mai larga, producand paradoxal
aceasta criza.
6) Barnett S.A., 1995 - Biologie si libertate, Edit. Stiintifica, Bucuresti
Anthony Storr: 'la om, ca si la alte specii, suprapopularea
este un teren neindoielnic de stimulare a ostilitatii'. Poate,
mai curand saracia asociata cu densitatea crescuta.
7) Grigg David B., 1980 - Population growth and agrarian change. An
historical perspective, Cambridge University Press, Cambridge
Intre 1950 - 2486 milioane si 1975 - 4000 milioane, cresterea populatiei lumii
a fost de 1,92 % .an-1 in medie, la inceputul anilor '70, rata a crescut la
2,05 % .an-1. Dar populatia nu a crescut cu o rata egala in toata lumea, ci mai
mult in tarile subdezvoltate din America Latina, Africa si
Cresterea rapida a populatiei intr-un timp scurt a
avut un efect foarte negativ in tarile in care productivitatea agriculturii era
scazuta iar standardul de viata deja coborat. Aceasta a stimulat migratia catre
oras si a agravat problemele din colectivitatile /
aglomerarile urbane. Desi presiunea populatiei nu este
singura cauza a saraciei, in lumea subdezvoltata ea e de prima im portanta.
Astfel ca, desi s-au inregistrat plusuri considerabile ale suprafetelor
cultivate in majoritatea tarilor in ultimele decade, aceasta crestere nu a fost
proportionala cu cresterea populatiei. Ca rezultat, marimea
fermelor a scazut (
In cazul in care venitul creste, nu exista consecinte
majore ale cresterii populatiei. Daca progresul tehnologic este
inadecvat, rata cresterii populatiei poate fi limitata fie prin controlul
nasterilor, fie prin emigrare. Daca nici asa scaderea venitului nu este oprita si acesta ajunge nivelul minim de subzistenta,
intervine cresterea mortalitatii.
Metode de control al fertilitatii
1. - mai putine casatorii / familii, mai multi celibatari fertili!
2. - schimbarea / cresterea varstei de casatorie, mai putine nasteri
posibile intr-o casatorie
3. - limitarea numarului de nasteri intr-o casatorie
prin: 'coitus interruptus', prelungirea alaptatului la san, inainte
de era contraceptivelor.
Migratiile
sunt de 3 tipuri: - rural-rural, rural-urban, peste hotare.
Pe langa mortalitatea 'normala', exista si o mortalitate 'de
criza', independenta de cresterea populatiei, mai curand asociata cu
recolte proaste etc.
8) Visan Sanda, Cretu Steliana, Alpopi Cristina, 1998 - Mediul inconjurator. Poluare si protectie, Edit. Economica, Bucuresti
Inca de la aparitia sa pe Terra, Homo sapiens a
influentat mediul natural in sensul dorit de el, pentru a-si asigura protectie,
hrana, caldura, deci supravietuirea si dezvoltarea. Daca la
inceput impactul a fost neglijabil, datorita numarului redus de indivizi si
adaptarii cvasianimalice la mediu, treptat, efectele s-au amplificat.
Din neolitic (7-8000 i.Hr.) se inregistreaza o adevarata explozie demografica. Au inceput sa fie inlocuite ecosistemele naturale cu altele noi,
artificiale sau antropice.
Cresterea demografica a fost deosebit de spectaculoasa: 240.000 i. Hr. - 0 mil., 4000 i.Hr. - 30 mil., 1 Hr. - 100 mil., 1000 - 275 900 - 1500, 1950 - 2500, 1990 - 5000, 1995 - 5700, 2000 -
6000.
9) Godeanu S., 1997 - Elemente de monitoring ecologic / integrat, Edit. Bucura
Mond, Bucuresti
Omul a fost in masura 'sa cucereasca si utilizeze medii de viata mult
diferite de cele in care a aparut si evoluat'. A
creat un factor nou de selectie diferit de cea naturala
- selectia socio-culturala - bazata pe informatia paragenetica. Cresterea
demografica tot mai ridicata a creat marile aglomerari urbane -
'megalopolisuri'.
Omul foloseste mult mai multe resurse decat are
nevoie, o buna parte din energia pe care o ia din mediu fiind returnata ca
'deseuri'. Cantitatea acestora depaseste
capacitatea de reciclare a mediului, declansand un fenomen necunoscut pana la
om - poluarea. Omul epuizeaza resursele energetice din natura
si accelereaza procesele antropice.
Explozia demografica si a aglomerarilor umane s-a
insotit de inmultirea extraordinara a organismelor antropofile. Migratiile s-au
tradus si prin introducerea de noi specii in habitate straine.
Medicina ar fi responsabila de supravietuirea oamenilor de slaba calitate,
inapti fizic si psihic, Iar scaderea mortalitatii infantile ar duce la
degradarea biologica a omului (nevoia de eugenie).
...Problemele majore cu care s-a confruntat omul au avut in vedere viata
comunitatii, de ex., controlul bolilor transmisibile, controlul si
imbunatatirea mediului fizic (sanitatie), aprovizionarea cu apa si hrana de
calitate si in cantitate suficienta, asigurarea asistentei medicale si
rezolvarea lipsurilor si handicapurilor.
10) Jordan Terry G., Rowntree Lester, 1982 - The Human Mosaic. A Thematic
Introduction to Cultural Geography, 3rd Ed., Harper & Row Publishers,
Termeni referitori la populatie care ne asalteaza zilnic: criza populatiei,
bomba populatiei, explozia populatiei, cresterea populatiei zero. Oamenii sunt
comparati cu sobolanii care se inmultesc rapid. Suprapopulatia bantuie asupra
noastra, a tuturor, ca un spectru. O distributie
inegala (0 - 30.000 locuitori.km-2 - Insula
Demografia - ramura a geografiei populatiei, consta in
studiul statistic al populatiei umane. 76 % din populatia Globului
traieste in Eurasia, 9 % in America de Nord, 10 % in Africa, 5 % in America de
Sud, sub 1 % in Australia si Oceania. Circa 22 % in China, 15 % in India, 6,5 %
in fosta Uniune Sovietica, 5,5 % in Statele Unite.
Conceptul de densitate a populatiei este relativ si
static. El nu indica rata nasterii, a mortii,
cresterea populatiei sau migratia. Densitatile cele mai mari
(2/3 din populatia mondiala) sunt concentrate in jumatatea sudica a Japoniei,
campiile si colinele din estul Chinei, coatele musonice si marea campie a
Gangelui -
Daca populatia a crescut relativ lent (0 la 1000
locuitori.an-1) pe parcursul istoriei, incepand cu anul 1 d. C. s-a dublat la
fiecare 500 ani. Pentru majoritatea tarilor, aceasta explozie a populatiei nu a avut loc pana in secolul XX. Totusi,
unii oameni de stiinta au prevazut cu mult timp in urma problemele legate de
suprapopulatie. In 1600, Sir William Petty, un
pionier al statisticii prevedea o criza legata de suprapopulatie in anul 2600. Necesarul de spatiu ar fi fost, dupa calculele sale, de 3 acri de
persoana. In 1700, prusacul Johann Sssmilch estima,
cu destula acuratete, populatia mondiala la 1 miliard. El facea legatura intre cresterea numerica si scurtarea sperantei d
viata. Dupa Thomas Malthus, controlul natural al populatiei ar consta
in: razboi, foamete si boli (3 din cei '4 calareti ai
Apocalipsului').
Incepand din secolul XVIII, un numar de tari europene
au inceput transformarea demografica, adica schimbari in rata nasterii si
mortii, asociate cu trecerea de la societatea agricola rurala la cea urbana si
industriala. In era industriala, descoperirile medicale,
imbunatatirea dietei au scazut drastic rata mortalitatii. Speranta de viata a crescut de la 35 ani (secolul XVIII) la peste
70 in prezent. In era preindustriala, ratele nasterii
si mortii erau ambele ridicate, conducand la o crestere a populatiei apropiata
de zero.
Explozia populatiei in Europa a fost rezultatul fertilitatii mult mai mari decat mortalitatea. Astazi, din Japonia pana in SUA,
lumea industrializata a realizat in ciuda diferentelor culturale o rata scazuta
a fertilitatii. Metode de scadere a ratei nasterilor,
ca: celibatul, casatoriile tarzii, coitus interruptus, avortul, infanticidul au
fost cunoscute de secole. Metodele moderne constau in: pilule contraceptive,
dispozitive intrauterine, vasectomie, legalizarea avortului.
Rata nasterii era mai mica in 1930 decat in prezent. Scaderea acesteia s-a dovedit a fi o problema culturala, nu una
tehnica. In societatea industriala, copiii isi pierd mult din importanta
economica pentru familie, astfel ca reducerea numarului de copii devine
benefica.
Pe langa controlul voluntar al fertilitatii, controlul populatiei include
programe de descurajare a fertilitatii: taxe ce cresc
odata cu numarul de copii, ajutor pentru batranii fara copii, recompensa
financiara pentru sterilizarea voluntara.
A treia categorie de mijloace ar consta in legi care sa schimbe traditia,
incurajand femeile sa lucreze sau legi care sa dizolve familia ca institutie
sociala, statul preluand copiii la nastere. crescandu-i si educandu-i. In plus,
favoruri legale pentru familiile fara copii, cum ar fi obtinerea mai usor a
divortului.
A patra categorie de mijloace ar consta in controlul involuntar al
fertilitatii: contraceptive orale, preluate prin apa, alimente (paine) sau
imprastiate din avion, precum pesticidele; permis / licenta de la guvern pentru
a avea copii, guvernul putand cere avortul pentru sarcinile ilegale. Copii ar
putea fi sterilizati temporar la pubertate, iar adultii sterilizati cu forta
dupa ce au dat urmasi in viata.
Controlul nasterilor este impiedicat de: preferintele
culturale (pentru familii cu mai multi copii), religiile organizate (biserica
catolica, secte), rivalitatile internationale si sentimentele nationaliste
(fiecare nou-nascut este un viitor soldat), competitia pentru influenta intre
grupurile etnice (albi - negrii in SUA), care considera aceasta politica un
veritabil 'genocid'.
Infanticidul se practica la indienii Tupirap - trib vorbitor de Tupi din
centrul Braziliei care nu accepta mai mult de trei copii in viata, cel mult doi
de acelasi sex, datorita necesarului de carne in dieta zilnica.
Nevoia
de 'spatiu personal' difera de la o cultura la alta.
1850 - 1 miliard; 1930 - 2 miliarde; 1975 - 4 miliarde; 2000 - 6 miliarde.
Exista o relatie stransa intre ingrijirea medicala (starea de
sanatate) si cresterea populatiei. Pe de o parte, imbunatatirea
nivelului de sanatate scade mortalitatea si creste
populatia, dar, pe de alta, se pare ca e o preconditie pentru o natalitate
scazuta. O familie saraca din
O stabilizare a populatiei globului este prevazuta
pentru inceputul secolului XXI, la 8-15 miliarde, care nu ar depasi resursele
Terrei. 'Cresterea zero' a populatiei (fiecare cuplu cu cel mult 2
copii), care sa ii inlocuiasca pe parinti, ar putea preveni o catastrofa
ecologica.
Criza mondiala se traduce prin deficit de hrana, cresterea productiei fiind mai
mica decat cresterea populatiei (Perioadele de seceta contribuie si ele la
aceasta prin desertificare.) si prin deficit de energie, caci
consumul mondial se dubleaza la fiecare 10 ani. Exista
o legatura invers proportionala la nivel de agricultura intre cele doua.
Suprapopulatia tine cont de modul de viata si de consumul de
energie, necesar intretinerii populatiei. Pentru SUA
problema s-ar pune mai acut decat pentru
11)
Utilizarea DDT - ului pentru combaterea tantarilor purtatori de malarie in Sri
Lanka a scazut mortalitatea foarte mult (1,7 % in 1946), natalitatea ramanand
in schimb ridicata. Rata fertilitatii este media
copiilor vii nascuti de o femeie (intre 15 - 44 ani). In 1987, rata mondiala a
fertilitatii era de 3 copii per femeie in tarile
subdezvoltate de 4,2 iar in cele dezvoltate de 2,0. Tinand cont de mortalitatea
infantila si de diferentele existente in sex ratio, rata inlocuirii ar fi de 2 copiii per femeie in tarile dezvoltate si de 2,7 in cele
subdezvoltate.
'Revolutia verde' consta in obtinerea de recolte
alimentare crescute prin folosirea de noi soiuri de grau si orez. In
Mexic, recolta de grau a crescut de 6 ori in 20 ani, dar noile varietati inalt
productive necesita mari cantitati de apa, fertilizanti, pesticide. In zonele cu sol sarac si interactiuni climatice severe nu e
posibil.
Oceanul ca sursa bogata de hrana este un mit, spune J. H..
Ryther de la Institutul Oceanografic Woods Hole. S-ar
investi mai multa energie in 'cultivarea' marii decat s-ar obtine
prin maricultura (alge, moluste, crustacee). Banca terestra a dat faliment. Nu putem produce ieftin hrana
sintetica si nu putem reduce semnificativ cerintele calorice. Chiar daca s-ar
putea hrani populatia globului, aceasta ar insemna a trata simptomul si nu
boala, iar cresterea populatiei ar fi incurajata!
In conditii ideale, rata de crestere a unei populatii este
exponentiala (vezi Malthus) si organismele se reproduc fara opozitie /
rezistenta. Ceea ce se opune acestei cresteri
(potential biotic) este rezistenta mediului, adica suma tuturor factorilor de
mediu care limiteaza populatia (ex. spatiul, temperatura, hrana, oxigenul,
aerul, apa, acumularea poluantilor). Stabilizarea marimii populatiei este echilibrul dinamic intre rata mortalitatii si cea a
natalitatii. Acest echilibru este capacitatea de
sustinere / suport a mediului, adica maximum de marime a populatiei care poate
fi suportata de un mediu particular.
Curba cresterii populatiei pe o scara logaritmica arata ca au existat trei
momente de crestere exponentiala: acum 600.000 ani, ce
coincide cu revolutia culturala, acum 8.000 ani, suprapus peste revolutia
agricola si acum 200 ani, odata cu revolutia industriala. Intre
acestea, populatia umana a ramas relativ stabila, fluctuand in jurul nivelului
de echilibru. Motivele cresterii exponentiale au constat in: productia
mai mare de hrana, noi teritorii si continente, mecanizare si urbanizare.
Astfel, cu fiecare imbunatatire a capacitatii noastre (ca specie) de a obtine hrana si spatiu, a fost stabilita o noua capacitate
de sustinere / suport, iar echilibrul s-a mutat la un alt nivel. Ar trebui dezvoltate programe educationale de planificare familiala
si inlesnite adoptiile de copii.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2434
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved