| CATEGORII DOCUMENTE |
| Demografie | Ecologie mediu | Geologie | Hidrologie | Meteorologie |
PROTECTIA IMPOTRIVA RISCURILOR NATURALE
HAZARD NATURAL - fenomene naturale cu efecte destructive majore: cutremure, eruptii vulcanice, Tsunami, inundatii, tornade, alunecari de teren, avalanse
RISC - estimare matematica a probabilitatii producerii de pierderi umane si materiale pe o perioada de referinta viitoare si intr-o zona data pentru un anumit tip de dezastru.
ZONE DE RISC NATURAL - arealele delimitate geografic, in interiorul carora exista un potential de producere a unor fenomene naturale distructive care pot afecta populatia, activitatile umane, mediul natural si cel construit si pot produce pagube si victime umane.
FENOMENE NATURALE DISTRUCTIVE - DEZASTRE:
Pe teritoriul Romaniei se manifesta in principal urmatoarele fenomene care se inscriu in categoria dezastrelo:
(a) Seisme - definite ca miscare vibratoare a scoartei terestre, generata de o ruptura brutala in aceasta, ce poate duce la victime umane si distrugeri materiale; pot fi si sunt caracterizate prin: (1) adancimea focarului /seisme superficiale, intermediare, de profunzime/, (2) magnitudine masurata pe scara Richter care indica marimea energiei degajate in focar, (3) intensitate seismica pe scara MKS care indica efectele la suprafata terenului, (4) parametri de zonare a teritoriului, (4) perioada medie de revenire a cutremurelor peste gradul VI.
Efecte: avarii, distrugeri, prabusiri de constructii si lucrari de infrastructura, pierderi de vieti omenesti, pierderi de bunuri si valori culturale
Nr. locuitori din Romania potential afectati in zone de intensitate VII - IX - 10.796.524 (circa 49% din populatie - date 1999)
|
PATN Sectiunea a V-a Zone de risc natural |
Cutremure de pamant |
|
|
Zone de intensitate seismica pe scara MSK si perioada de revenire 6 - cca. 100 ani 7/1 - cxca. 50 ani 7/2 - cca 100 ani 8/1 - cca 80 ani 8/2 - cca 100 ani 9/2 cca 100 ani |
(b) Inundatii - (acoperirea terenului cu un strat de apa in stagnare sau in miscare, care, prin marime si durata, poate provoca victime umane si distrugeri materiale, care deregleaza buna desfasurare a activitatilor social-economice din zona afectata) se produc prin depasirea malurilor albiei minore in zonele neamenajate, deversare peste diguri existente, avarie la constructii hidrotehnice
Efecte: pierderi de vieti omenesti, afectarea unor obiective (drumuri, poduri si podete, retele tehnico-edilitare, cai ferate, culturi agricole, constructii de toate categoriile)
Nr. municipii, orase si comune potential in zone cu risc de inundatii - 1351 (45% din numarul total)
|
PATN Sectiunea a V-a Zone de risc natural |
Inundatii |
||
|
|
Cantitatea maxima de precipitatii cazuta in 24 ore in perioada 1901-1997 Peste 200 mm 150 - 200 mm 100-150 mm Sub 100 mm Unitati administrativ teritoriale afectate de inundatii
|
(c) Alunecari de teren - (deplasarea rocilor si/sau a masivelor de pamant care formeaza versantii unor munti sau dealuri, a pantelor unor lucrari de hidroamelioratii sau a altor lucrari funciare, ce poate produce victime umane si pagube materiale), pot fi deplasari primare sau reactive
Efecte: pierderi de vieti omenesti, afectarea unor obiective ( drumuri, poduri si podete, retele tehnico-edilitare, cai ferate, culturi agricole, constructii de toate categoriile)
Nr, municipii, orase si comune potential in zone cu risc de inundatii -987 (33% din numarul total)
|
Alunecari de teren |
|||||
|
|
Macrozonarea teritoriului Potential de producere a alunecailor / probabilitate Ridicat / foarte mare Ridicat / mare Mediu / intermediara Mediu / redusa Scazut / foarte redusa Unitati administrativ teritoriale afectate de alunecari de teren
|
(d) Alte fenomene destructive: avalanse, tornade etc.
Efecte: pierderi de vieti omenesti, afectarea unor obiective (drumuri, poduri, retele tehnico-edilitare, cai ferate, culturi agricole, constructii de toate categoriile)
Nr. municipii, orase si comune potential in zone cu risc - risc limitat
CAUZELE PRODUCERII FENOMENELOR DESTRUCTIVE:
seisme: fenomene de faliere a scoartei terestre
inundatii : ploi torentiale, topiri brusce de zapada, accidente produse de lucrarile existente ale cursurile raurilor (rupturi de baraje, poduri, diguri, canale, deteriorarea regularizarii cursurilor de apa), erori umane (legate de exploatarea lucrarilor hidrotehnice, de obturarea albiei raurilor prin depozitari de diverse materiale, amplasari necorespunzatoare de constructii, defrisari masive de bazine hidrografice, localizarea neautorizata a balastierelor si/sau depasirea cantitatilor admise de materiale extrase din albiile cursurilor de apa)
alunecari de teren - precipitatii care reactiveaza vechi alunecari sau provoaca noi alunecari, eroziunea produsa de ape la baza versantilor, actiunea apei subterane, a inghetului si dezghetului, cutremure, sapaturi pe versanti sau la baza lor, defrisari abuzive
DIAGNOZA
identificarea hazardului (probabilitatea producerii intr-un anumit interval de timp si pe o anumita arie a unui fenomen natural capabil sa provoace afectarea grava a elementelor expuse - populatie, cladiri si infrastructuri tehnice si de transporturi, activitati economice, servicii publice, )
stabilirea riscului; definirea, tip, grad de vulnerabilitate, cauze, efecte
delimitarea si ierarhizarea arealelor de risc. In prezent este aprobat prin Legea 55/2001
Planul de Amenajare a Teritoriului National -Sectiunea a V-a - Zone de risc natural si sunt in curs de elaborare hartile de risc
SEISMICITATEA IN ROMANIA.
Generate de miscarea marilor placi tectonice, miscarile seismice au diferite caracteristici de magnitudine, frecventa si intensitate in functie de adancimea si caracteristicile geologice si hidrologice ale zonei in care se produc.
In Romania, langa arcul de curbura al muntilor Carpati, se afla focarul seismic Vrancea creat de intalnirea placii est-europene cu microplaca intracarpatica, microplaca Moesica si microplaca Marii Negre. Aceasta din urma prezinta o tendinta de subductie spre arcul carpatic si constituie una din dominantele mecanismelor cutremurelor vrancene.
Punctul situat pe falia dintre aceste placi in care se produce socul de eliberare a energiilor acumulate sub forma unei miscari vibratorii se numeste focar. Pe verticala, focarele seismelor inregistrate se situeaza la o adancime care variaza intre 100-200 km., deci in partea inferioara a crustei terestre, intr-o zona de amestec a materiei solide cu cea vascoasa a inceputului de magmosfera. In proiectie orizontala, focarele cutremurelor vrancene se inscriu intr-o arie dreptunghiulara de circa 60x40 km. orientata NE-SV; din acest motiv, forma de manifestare a cutremurelor in zona Vrancea este diferita de la un cutremur la altul, afectand in mod simetric sau asimetric Moldova si Muntenia, inclusiv prin activarea si a unor puncte mai sensibile seismic din aceste teritorii.
Alte caracteristici ale focarului seismic din Vrancea sunt reprezentate de caracterul atipic comparativ cu celelalte cutremure inregistrate pe Terra, de izolarea sa si de persistenta reflectata in frecventa de 2-3 cutremure mari pe secol.
Magnitudinea cutremurului apreciaza energia degajata in focar prin miscarea seismica, se masoara pe scara Richter (intre 0 si 9 grade), fiind in Vrancea de 7,4 in anul 1944, 7,2 in anul 1977 si 6,9 - 7,0 in anul 1986, sub 6,9 in 1990.
Intensitatea cutremurelor, resimtita prin efecte asupra mediului natural, fiintelor vii si constructiilor, se masoara pe scara intensitatilor, intre I - XII grade (MKS) sau se stabileste prin masurarea acceleratiei maxime pe orizontala a solului (cm/sec²), vitezei maxime a oscilatiilor solului (cm/sec) si amplitudinii deplasarii (cm/sec).
Efectele miscarilor seismice asupra oamenilor si mediului inconjurator (MSK) sunt prezentate informativ in continuare.
|
Gradul de intensitate seismica |
Efectele actiunii seismice |
|
I |
- Cutremur imperceptibil - este detectat numai instrumental |
|
II |
- Cutremur abia simtit - este simtit de putini oameni care stau linistiti in interiorul locuintelor |
|
III |
- Cutremur slab - este resimtit de putini oameni aflati in interiorul locuintelor sau afara, oscilatiile fiind asemanatoare cu zguduirile produse de trecerea unui autocamion usor; se remarca oscilatii usoare ale obiectelor atarnate |
|
IV |
- Cutremur puternic - este simtit de multi oameni aflati in interiorul cladirilor (50%) si putini aflati afara (5%), oscilatiile fiind asemanatoare cu zguduirile produse de trecerea unui autocamion greu incarcat; ferestrele, usile si vesela zangane, pardoselile si peretii scartaie, mobila incepe sa uruie, obiectele atarnate si lichidele din vase oscileaza usor |
|
V |
- Cutremur desteptator - este simtit de toti oamenii aflati in interiorul locuintelor si de multi oameni aflati afara; multi dintre cei adormiti se trezesc insa putini oameni parasesc locuinta. Cladirile sunt zguduite, obiectele atarnate oscileaza considerabil, tablourile se deplaseaza, obiectele nefixate se rastoarna sau deplaseaza, usile si ferestrele se inchid si se deschid, lichidele se varsa, oscilatiile se aseamana cu cele produse de caderea unor obiecte grele in interiorul cladirii; animalele sunt nelinistite - avarii usoare (fisuri si desprinderea unor bucati de tencuiala la putine constructii din piatra nefasonata, caramida nearsa, valatuci, pamant batut (tip A) - uneori apar tulburari in debitul izvoarelor |
|
VI |
- Cutremur care provoaca spaima - este resimtit de toti oamenii aflati in interiorul cladirilor si de majoritatea celor aflati afara; multi oameni aflati in interiorul cladirilor alearga afara; putini oameni isi pierd echilibrul; animalele domestice isi parasesc adaposturile, se sparg obiectele fragile; mobila se deplaseaza, se aude sunetul clopotelor mici din clopotnita |
|
- avarii usoare si moderate ( crapaturi mici in pereti, caderea unor tigle de pe acoperis, crapaturi si desprinderi ale unor parti din cosurile de fum) la constructiile de tip A si avarii usoare la putine constructii obisnuite din caramida arsa, piatra fasonata, blocuri de beton cu schelet de lemn si cu zidarie, fara masuri de protectie antiseismica sau asigurate pentru gradele VI si VII (Tip B) - in putine cazuri in terenurile umede sunt posibile crapaturi cu latimea pana la 1 cm.; in zonele muntoase pot sa apara cazuri izolate de surpari; apar modificari ale debitului izvoarelor si ale nivelului apei din fantani |
|
|
VII |
- Cutremur care provoaca avarierea cladirilor - majoritatea oamenilor sunt speriati si parasesc locuintele, multi oameni cu greu isi mai mentin echilibrul - avarii importante (crapaturi mari si adanci in pereti, desprinderea unor bucati mari de tencuiala, caderi de cosuri de fum, cu distrugerea locala a acoperisurilor) si distrugeri (crapaturi foarte mari in pereti, ruperea legaturilor dintre diferitele elemente ale constructiilor, dislocarea unor parti din cladire, prabusirea unor ziduri interioare si a unor pereti de umplutura a structurilor de cadre) la constructii de tip A, avarii moderate la multe constructii de tip B si avarii usoare la multe constructii din zidarie portanta cu samburi si plansee de beton armat asigurate antiseismic pentru gradul 8 (tip B.8) si la multe constructii cu schelet din beton armat monolit sau din elemente prefabricate asigurate antiseismic la gradele VI-VII (tip C) - la suprafata apei se formeaza valuri, apa lacurilor se tulbura ca urmare a ridicarii malului; se modifica nivelul apelor din fantani si debitul izvoarelor; in cazuri izolate se produc alunecari ale unor parti din malurile nisipoase si de pietris |
|
VIII |
- Cutremur care provoaca avarii puternice ale cladirilor - cutremurul provoaca spaima si panica; manifesta neliniste chiar persoanelor care conduc autoturisme; copacii se scutura puternic si uneori se pot rupe ramuri si trunchiuri; se deplaseaza si uneori se rastoarna mobila grea; parte din lampile suspendate se avariaza - prabusiri (distrugerea totala a constructiilor sau a unui tronson din aceasta) la putine constructii tip A, distrugeri la multe constructii tip A si la putine constructii tip B, avarii importante la multe cladiri tip B si C, avarii moderate la multe cladiri tip B.8 si C, avarii usoare la multe cladiri tip B.9 (constructii cu zidarie portanta cu samburi si plansee de beton armat asigurate antiseismic la gradul 9) si la multe cladiri tip C.8 - in cazuri izolate se produce ruperea portiunilor de imbinare a conductelor - monumentele si statuile se deplaseaza si se rasucesc - imprejmuirile din piatra se prabusesc - se observa mici alunecari de teren in zonele depresionare si pe pantele abrupte ale drumurilor taluzate; in teren apar crapaturi de cativa centimetri; apar noi bazine de apa, puturi secate se umplu cu apa iar in altele apa seaca sau apar schimbari ale nivelului si debitului apei in fantani |
|
IX |
- Cutremur care provoaca avarii importante ale cladirilor - panica generala, avarii mari ale mobilelor, animalele se agita si tipa - prabusiri la multe cladiri tip B si putine de tip B.8 si C, avarii importante la multe constructii tip B.8, c si la putine de tip C.8, avarii moderate la multe constructii tip B.9 si C.8, avarii usoare la multe constructii tip C.9 (schelet din beton armat monolit sau din elemente prefabricate asigurate antiseismic la gradul 9) - monumentele si coloanele se rastoarna - avarii importante ale rezervoarelor artificiale de apa, conductele subterane sunt partial distruse - in cazuri izolate apare deformarea sinelor de cale ferata si avarierea partilor carosabile ale drumurilor - apar inundatii in urma revarsarilor apelor din albii, crapaturile in teren ating 10 cm. si chiar mai mult pe pante si pe malurile raurilor; caderi de roci, alunecari si curgeri de terenuri; la suprafata apei apar valuri mari, puturile secate isi recapata debitul, altele seaca |
|
X |
- Cutremur distrugator - prabusiri la majoritatea constructiilor tip A, la multe tip B si la putine tip B.8 si C, distrugeri la multe constructii tip B.8, C, putine B.9 si C.8, avarii importante la multe constructii tip B.9, C.8 si la putine constructii tip C.9, avarii moderate la constructii tip C.9 - avarierea critica a barajelor si digurilor, avarierea importanta a drumurilor, deformari ale sinelor de cale ferate - ruperi sau deformari ale conductelor subterane - pavajele drumurilor si asfaltul prezinta suprafete ondulate - in teren apar crapaturi pana la 1 m., fisuri largi, paralele cu albiile cursurilor de apa, alunecari in terenul neconsolidat cu pante abrupte si pe malurile abrupte ale raurilor si tarmurilor marine, deplasari ale maselor nisipoase si maloase in zonele litorale - schimbarea nivelului apelor din fantani; apa din canale, lacuri, rauri se revarsa, se formeaza noi lacuri |
|
XI |
- Cutremur catastrofal - avarii serioase la majoritatea cladirilor bine construite - poduri, baraje, cai ferate, sosele devin impracticabile - distrugerea conductelor subterane - deformari importante ale terenurilor sub forma de crapaturi largi; fracturi si deplasari pe directia orizontala si verticala; numeroase alunecari de teren si caderi de roci |
|
XII |
- Cutremur care provoaca modificarea reliefului - practic toate constructiile de suprafata si subterane sunt avariate puternic sau distruse total - suprafata pamantului este complet schimbata; in teren apar crapaturi considerabile cu deplasari importante pe directia orizontala si verticala; caderi de roci si prabusiri de maluri pe suprafete mari - apar caderi de apa si avarii ale cursurilor de apa, se formeaza noi lacuri indiguite natural |
PROTECTIA ANTISEISMICA
Scopul protectiei antiseismice a localitatilor si teritoriului este de a limita amploarea efectelor dezastruoase - directe si indirecte - ale cutremurelor cum sunt: raniri si pierderi de vieti omenesti, pierderi materiale si culturale, degradarea mediului natural si construit, dificultati in operatiunile de interventie si salvare postcutremur.
In ceea ce priveste amenajarea teritoriului si dezvoltarea localitatilor, masurile de protectie antiseismica se bazeaza pe informatiile date de zonarea seismica si de microzonarea seismica, in raport cu care se asigura rezistenta/consolidarea cladirilor, a infrastructurilor tehnice si de transporturi etc. Pentru lucrarile de importanta vitala sunt adoptate sisteme de avertizare care permit cu cateva zeci de secunde inaintea producerii dezastrului punerea in siguranta a centralelor nucleare, oprirea alimentarii cu gaze, mobilizarea personalului de interventie, paza si ordine etc.
De asemenea, la nivelul localitatilor se stabilesc centrele de protectie civila in caz de dezastru, se organizeaza simulari si se desfasoara programe de informare si instruire a locuitorilor.
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 4623
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
