VEGETATIA

a)     Caracteristici

La nivel global, influentata de relief, clima, natura solului si grad de afectare de catre activitatile umane, vegetatia si in special marile bazine forestiere, au un rol esential in crearea si mentinerea conditiilor favorabile vietii. Doua treimi din oxigenul planetei noastre, consumat de industrie, autovehicule, om, animale si microorganisme este furnizat atmosferei de arbori si arbusti, restul fiind asigurat de planctonul din mari si oceane.

La scara teritoriala, in tarile europene sunt luate in considerare in prezent trei mari categorii de spatii verzi: (1) paduri, (2) suprafete agricole si (3) spatii libere - pajisti presarate cu vegetatie arboricola - care fac obiectul preocuparilor peisagistice si ecologice. Vegetatia in general si padurile in special, au un rol esential in mentinerea regimului cursurilor de apa, in protejarea stratului de sol de antrenarea de catre torenti sau de spulberarea de catre vanturi in perioada lipsita de vegetatie, in atenuarea exceselor climatice, in mentinerea biodiversitatii si in calitatea peisajelor. O categorie aparte, intrata mai recent in atentie ca obiect al unei protectii speciale, este constituita din "zonele umede".

La nivelul localitatilor, rolul social, ecologic, functional, de ameliorare a climatului local, de reducere a poluarii si din ce in ce mai important, rolul peisagistic al vegetatiei a condus la constituirea unei zone speciale in intravilan si in teritoriul administrativ, formata din spatii plantate de diferite categorii. In ultimele decenii se inregistreaza eforturi sustinute pentru amplificarea    vegetatiei din orase ("inverzirea oraselor") in paralel cu cresterea nivelului de informare a locuitorilor si al celui de responsabilitate a administratiei. Se apreciaza ca ameliorarea vegetatiei in orase conduce la:

efecte sociale favorabile:

ameliorarea starii de sanatate prin crearea conditiilor favorabile pentru exercitii fizice (plimbare, jogging, ciclism, gradinarit),

satisfacerea diversificata a cerintelor de    recreare

ameliorare a imaginii urbane si experimentarea elevata a mediului urban (schimbarea anotimpurilor, culorilor, mirosurilor)

educatie si stimularea preocuparilor pentru protejarea naturii

satisfacerea nevoii de convivialitate inclusiv cu fauna antropofila din spatiile plantate

efecte ecologice favorabile:

imbunatatirea climatului urban prin: reducerea temperaturilor excesive (scadere cu circa 10% vara), echilibrarea umiditatii aerului (crestere cu cca. 10% vara) si dinamizarea brizei urbane in perioada de canicula

imbunatatirea calitatii aerului prin metabolizarea CO2, producerea de oxigen (ambele contribuind la evitarea efectului de global de sera). In SUA se produce anual pe locuitor in medie 5000 kg. echivalent carbon iar un singur arbore capteaza anual 136 kg. CO2 ( cca.3%)

reducerea poluarii cu praf (un arbore din mediul urban poate retine anual cca. 18 - 20 kg. praf produs in localitate iar centurile verzi constituie o bariera fata de praful purtat de vant din teritoriul inconjurator in perioadele lipsite de vegetatie sau de zapada)

alte efecte favorabile (reciclarea deseurilor organice , purificarea apelor, stabilizarea solului mentinerea biodiversitatii prin crearea unor areale favorabile faunei antropofile)

efecte economice favorabile:

reducerea consumului de energie (evaluata la 15 - 20% vara prin reducerea conditionarii aerului din locuinte si la 40% iarna prin reducerea vitezei vantului cu cca. 80%). Alte evaluari indica faptul ca, pentru o locuinta individuala, prezenta in proximitate a 3 arbori poate conduce vara la o economie de energie de 20%.Inh medie in S.U.A. se considera ca un singur arbore din mediul urban poate oferi o reducere a consumului de energie de 300 kwh. / an.

protectia cladirilor de infiltratii prin mentinerea nivelului normal al apelor freatice (absenta vegetatiei si mineralizarea excesiva a solului contribuind le ridicarea nivelului acestora)

raport avantajos cost - beneficiu (1 / 3,39). Adoptarea vegetatiei locale perene poate ameliora sensibil acest raport. Se apreciaza ca la un dolar investit intr - un arbore se obtine un beneficiu de 2,68 dolari numai din economia de energie electrica si termica. La aceste se poate adauga si introducerea in circuitul economic a unor materiale (lemn, plante medicinale, fructe, legume, flori).

crearea unor locuri de munca pentru intretinerea spatiilor si exploatarea serelor, rasadnitelor, terenurilor de cultura si a pepinierelor, necesare spatiilor plantate publice si de alte categorii.

b)     Potential de utilizare

In extravilanul localitatilor

Intrucat padurile reprezinta partea esentiala a vegetatiei naturale, ele sunt luate in considerare in studiile de urbanism si amenajarea teritoriului in raport cu functiunile lor principale:

paduri cu functii speciale de protectie: protectia apelor, protectia solului contra eroziunii, protectia fata de factorii climatici nefavorabili, protectia florei si faunei etc.

paduri cu rol de productie si protectie

paduri cu rol social

paduri - parc

paduri de agrement

Dintre acestea, o parte sunt arii protejate prin Legea nr. 5 din 6 martie 2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National - Sectiunea a III-a - zone protejate, si anume: 231 monumente ale naturii, 11 parcuri nationale, 5 parcuri naturale, 3 rezervatii ale biosferei ( Delta Dunarii, Retezat, Rodna), 543 rezervatii naturale, 53 rezervatii stiintifice.

In intravilanul localitatilor

spatii plantate publice cu acces nelimitat (parcuri - peste 20 ha., gradini - 5 - 20 ha., scuaruri - sub 5 ha., fasii plantate - peste 15 metri latime), la care se adauga, inscrise insa in zona circulatiilor, plantatiile de aliniament din lungul trotuarelor)

spatii plantate publice specializate (pentru asigurarea posibilitatilor de informare, formare si cercetare: gradini botanice, gradini zoologice, gradini sau parcuri etnografice ori ecologice, pepiniere etc.)

alte categorii de spatii plantate:

pentru recreare (parcuri de distractii cu diferite tematici, stranduri, terenuri de sport, cluburi diverse etc.)

pentru calitatea locuirii (gradini de fatada, curti si incinte inverzite etc.)

spatii plantate de protectie fata de surse de poluare (in care accesul locuitorilor si cultivarea produselor agro-alimentare sunt interzise).

c)      Valoarea estetica

Avand pentru locuitori o deosebita importanta ecologica, psihologica si educativa, vegetatia inalta (arbori), medie (arbusti) si joasa (peluze, partere de flori) din spatiile plantate urbane este privita din punctul de vedere al calitatii imaginii oferite de: forma, volum, culoare (in succesiunea anotimpurilor), textura si, in sinteza, de efectele estetice ale asocierii acestor caracteristici in compozitii peisagistice realizate in diferite stiluri.