MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODARIRII APELOR

AGENTIA NATIONALA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI

AGENTIA REGIONALA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI BUCURESTI

PENTRU REGIUNEA 8 - BUCURESTI ILFOV

Septembrie 2005 -

CUPRINS

introducere.................................5

1.1. Ce este un plan de actiune pentru mediu (PLAM) si care este rolul sau in Municipiul Bucuresti

1.2. Structura si metodologia utilizata pentru elaborarea PLAM

1.2.1. Consideratii generale

1.2.2. Identificarea si clasificarea problemelor/aspectelor de mediu

Transformarea problemelor/aspectelor de mediu intr-un plan de actiune

starea initiala a MUNICIPIULUI BUCURESTI................34

2.1. Informatii generale asupra Municipiului Bucuresti

Valori istorice si culturale

Descrierea Municipiului Bucuresti

2.1.2.1. Caracteristici fizice si geografice

2.1.2.2. Caracteristici administrative si economice

2.1.2.3. Activitati industriale si agricole

2.2. Starea mediului in Municipiul Bucuresti

2.2.1. Starea calitatii atmosferei

2.2.1.1. Poluarea de fond

2.2.1.2. Poluarea de impact

2.2.2. Starea apelor de suprafata si subterane

2.2.2.1. Starea raurilor

2.2.2.2. Starea lacurilor

2.2.2.3. Starea apelor subterane

2.2.2.4. Alimentarea cu apa potabila a populatiei

2.2.2.5. Situatia apelor uzate menajere si industriale

Starea solurilor

Starea padurilor

Starea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice

Starea ariilor protejate

Starea radioactivitatii mediului

Starea asezarilor umane

2.2.8.1. Starea calitatii aerului si a zgomotului

2.2.8.2. Situatia zonelor verzi si a zonelor de recreere

2.2.8.3. Situatia deseurilor menajere

Starea monumentelor istorice, arhitectonice si de arta

2.2.10. Poluari accidentale

2.2.11. Zone critice privind deteriorarea calitatii mediului de pe teritoriul Municipiului Bucuresti

2.2.11.1. Zone critice din punct de vedere al poluarii aerului

2.2.11.2. Zone critice din punct de vedere al poluarii apelor de suprafata

2.2.11.3. Zone critice din punct de vedere al calitatii apelor subterane

2.2.11.4. Zone critice din punct de vedere al degradarii/poluarii solului

2.2.11.5. Zone vulnerabile care necesita reconstructie ecologica

probleme/aspecte de mediu prioritare diN Muncipiul BucureSti..178

Descrierea metodologiei de identificare, evaluare si selectare a problemelor/aspectelor de mediu

Descrierea, analizarea si evaluarea problemelor/aspectelor de mediu

Selectarea problemelor prioritare si sinteza problemelor/aspectelor de mediu prioritare selectate

Planul Local de Actiune pentru Mediu al Municipiului BucureSti.218

Actiuni strategice pentru protectia mediului in municipiul Bucuresti

Introducere

Stabilirea obiectivelor, tintelor si indicatorilor

4.1.3. Recomandari cadru pentru protejarea componentelor de mediu

Identificarea prioritatilor pentru actiune

Identificarea criteriilor de selectare a actiunilor

Identificarea, analizarea si selectarea actiunilor

Planul Local de Actiune pentru Mediu al Municipiului Bucuresti

Matricile-plan pentru solutionarea problemelor de mediu prioritare

Planul de implementare a actiunilor.................404

Elaborarea planului de implementare

Matricile-plan de implementare a actiunilor pentru solutionarea problemelor de mediu prioritare

MONITORIZAREA SI EVALUAREA REZULTATELOR..............471

6.1. Elaborarea planului de monitorizare si de evaluare

6.2. Raportul de evaluare a rezultatelor implementarii Planului Local de Actiune pentru Mediu al    Municipiului Bucuresti

6.3. Termen pentru revizuirea Planului Local de Actiune pentru Mediu al Municipiului Bucuresti

6.4. Adoptarea si institutionalizarea Planului Local de Actiune pentru Mediu al Municipiului Bucuresti

CUVANT DE INTRODUCERE

Planul Local de Actiune pentru Mediu se constituie intr-un instrument de promovare a dezvoltarii durabile a municipiului Bucuresti incercand prin actiunile propuse sa stabileasca un echilibru viitor intre cresterea socio-economica si componentele de mediu.

Procesul de elaborare a documentului a prezentat o particularitate unica, fiind un proces participativ, implicand cetatenii municipiul Bucuresti, sectorul privat, mediul universitar, ONG-urile si autoritatile locale.

Toate persoanele implicate in elaborarea PLAM au depus eforturi sustinute pentru a raspunde unor cerinte locale de mediu stringente, pentru a identifica problemele de mediu si a gasi solutii de rezolvare in folosul comunitatii.

Rezultatul este o strategie coerenta, un plan concret de actiune si de implementare.

Felicit si multumesc tuturor celor care au contribuit la succesul sau.

Coordonator Plan Local de Actiune pentru Mediu Bucuresti,

Ing. Iulia Dinu

1. INTRODUCERE

Dezvoltarea societatii umane, indiferent de heterogenitatea formelor, mecanismelor si a obiectivelor, se mai bazeaza inca pe o serie de grave erori de conceptie reprezentate pe de o parte de perceperea si abordarea sectoriala a "mediului", cat si pe "supralicitarea" capacitatii productive si de suport a sistemelor suport a vietii prin considerarea unui caracter nelimitat al resurselor si a unei capacitati nelimitate de absorbtie a produsilor secundari sau finali ai activitatii umane, de catre componentele capitalului natural.

Dezvoltarea socio - economica la scara regionala, nationala si globala a fost insotita de un proces cu intensitate crescanda de agresare pe multiple cai (poluare, supraexploatarea resurselor, extinderea spatiala a sistemelor socio-economice, simplificarea genofondului si ecofondului etc.) si de deteriorare a capitalului natural.

Deteriorarea capitalului natural la scara globala a atins asemenea dimensiuni incat plaseaza procesul de dezvoltare economico - sociala pentru urmatoarele decenii intr-o zona critica.

Abordarea holista, corect dimensionata la scara de timp si spatiu, este singura modalitate care poate garanta dezvoltarea economico - sociala pe termen lung. De pe acesta pozitie se impune o reanalizare a intregului metabolism a sistemelor socio-economice cu proiectarea unor noi strategii si planuri de management.

Pentru Romania, transpunerea in plan juridic a obiectivelor dezvoltarii durabile larg mediatizate la Reuniunea de la Rio (1992) a implicat un proces complex de evaluare prealabila a legislatiei adoptate pana in prezent si de stabilire a unui calendar legislativ luand in considerare atat obligativitatea adoptarii acquis-ului comunitar, respectarea conventiilor si acordurilor privind protectia mediului la care Romania a aderat, sau urmeaza sa le adopte, posibilitatile financiare ale Romaniei cat si necesitatea restabilirii unor coordonate intre perspectivele cresterii economice si calitatea vietii.

Cele 10 principii ale Declaratiei de la Rio recomanda participarea publica pentru a rezolva problemele de mediu. Problemele de mediu sunt cel mai bine gestionate prin participarea la un nivel relevant a tuturor cetatenilor interesati, fiecare individ trebuind sa aiba acces la informatiile cu privire la mediu detinute de catre autoritatile publice.

Sistemele socio - economice se dezvolta si evolueaza rapid acest lucru incluzand, din pacate, agresarea pe cai multiple a componentelor capitalului natural (flora si fauna, solul, aerul sau apa) si nu in ultimul rand starea de sanatate a populatiei.

In ultimii ani, in Romania, interesul publicului fata de problemele/aspectele de mediu si modul in care acestea influenteaza calitatea vietii sau starea de sanatate a populatiei a crescut intr-un mod vizibil. Acest lucru poate fi explicat sub doua aspecte:

Dimensiunile populatiei umane si necesitatile energetice ale sustinerii acesteia sunt cauzele generarii unor cantitati considerabile de deseuri si emisii poluante in apa, aer, sol, cu efecte directe asupra starii de sanatate.

Cerintele populatiei pentru a trai intr-un mediu "curat si verde" au crescut. Populatia a inceput sa fie preocupata sa participe la procesul de luare a deciziilor de mediu, mai ales daca locuieste intr-o zona in care se promoveaza un nou proiect sau unde activitatea unui operator economic produce disconfort prin poluare.

Pentru a garanta dezvoltarea socio - economica durabila este absolut necesar sa se asigure atat conservarea unor structuri diverse si echilibrate ale capitalului natural, cat si utilizarea resurselor si serviciilor produse de acesta, in limitele capacitatii de suport a componentelor sale.

Data fiind dinamica sistemelor socio - economice si deci cerintele permanente pentru promovarea de investitii sau dezvoltarea de planuri si programe care vizeaza dezvoltarea urbanistica a unei localitati sau regiuni, devine evidenta necesitatea dezvoltarii sistemelor de stimulare si implicare a publicului, care sa asigure adoptarea - de catre autoritatile publice - a celor mai bune decizii de mediu astfel incat sa se promoveze doar acele tehnologii "prietenoase" mediului sau acele proiecte/planuri/programe care conduc la imbunatatiri reale ale calitatii mediului.

Cu cat o decizie se bazeaza pe mai multe puncte de vedere, cu atat se poate considera ca mai multe aspecte au putut fi luate in discutie si mai multe riscuri asociate au putut fi astfel analizate.

Rezultatul unei decizii impreuna cu publicul inseamna pentru autoritatile publice de protectie a mediului o solutie mai buna care poate sa conduca la imbunatatirea conditiilor de mediu.

Planificarea locala si regionala de mediu reprezinta pentru autoritatile publice de protectie a mediului o provocare si un exercitiu in luarea celor mai bune decizii de mediu impreuna cu intreaga comunitate.

Procesul de elaborare a Planurilor Locale si Regionale de Actiune pentru Mediu implica un numar mare de actori: autoritati locale, experti consultanti, organizatii neguvernamentale, operatori economici, autoritati/institutii publice, organisme guvernamentale, public interesat etc.

Scopul dezvoltarii acestor planuri care raspund cerintelor ce decurg din adoptarea acquis-ului comunitar, il constituie integrarea consideratiilor de mediu in procesul de planificare a unei localitati/regiuni.

Eficienta propunerilor care sunt cuprinse in acest document cadru in protectia mediului depind de posibilitatile de aplicare si control ulterioare. Acest lucru presupune:

asigurarea resurselor financiare necesare pentru solutionarea problemelor de mediu identificate;

formarea resursei umane de specialitate pentru un nou mod de abordare in domeniul planificarii de mediu si in comunicarea cu publicul pe probleme de mediu, in conformitate cu cerintele acestuia;

instituirea la nivelul fiecarei autoritati publice a unui sistem de informare si educare pentru cresterea responsabilitatii sociale si individuale prin implicarea publicului, de motivare si implicare a populatiei in deciziile care vizeaza mediul si protectia calitatii acestuia.

Lucrarea de fata este rezultatul activitatii tuturor celor care s-au implicat in elaborarea Planului Local de Actiune pentru Mediu si se bazeaza pe o recenzie a literaturii de specialitate, precum si a actelor legislative nationale si internationale, completate cu numeroase activitati practice de culegere si validare a unor date si informatii.

Continutul prezentei lucrari a fost prezentat si dezbatut impreuna cu publicul bucurestean caruia dorim sa ii multumim pentru implicare. Valoroasele sale propuneri si comentarii se regasesc in aceste pagini.

De asemenea, tinem sa multumim in mod deosebit Administratiei Nationale de Meteorologie, Societatii Ornitologice Romane, Administratiei Nationale Apele Romane Directia Apelor Arges Vedea - Sistemul de Gospodarire a Apelor Ilfov, Primariei Municipiului Bucuresti, Universitatii din Bucuresti - Centrul de Cercetare a Mediului si Efectuare a Studiilor de Impact si Muzeului National de Istorie Naturala Grigore Antipa care ne-au acordat tot sprijinul in realizarea urmatoarelor subcapitole din PLAM : Starea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, Caracteristici fizice si geografice.

CE ESTE UN PLAN DE ACTIUNE PENTRU MEDIU (PLAM) SI CARE ESTE ROLUL SAU IN MUNICIPIUL BUCURESTI

La inceputul deceniului trecut au existat la nivel european preocupari privind stabilirea unui cadru general, care sa integreze actiunile desfasurate in domeniul protectiei mediului in tarile Europei Centrale si de Est. Eforturile depuse in acest sens s-au materializat in documentul cadru adoptat la Conferinta Ministeriala de la Lucerna, Elvetia, in aprilie 1993, intitulat 'Programul de Actiune pentru Mediu - PAM pentru Europa Centrala si de Est'.

Acest program de actiune contureaza un proces in mai multi pasi pe baza caruia guvernele nationale pot stabili prioritatile de mediu si cele mai potrivite actiuni pentru imbunatatirea conditiilor de mediu in regiune.

Programul subliniaza importanta identificarii actiunilor prioritare pe baza efectelor adverse ale mediului asupra sanatatii umane si asupra sanatatii ecosistemelor locale, precum si necesitatea identificarii unei ordini a actiunilor pentru reducerea acestor efecte. Mai mult, PAM descrie strategiile pentru prevenirea poluarii si pentru conservarea resurselor prin care, cu cheltuieli reduse, se obtin imbunatatiri substantiale ale mediului.

Ca o particularizare a programului general de protectie a mediului din Europa a fost elaborat in Romania Programul National de Protectia Mediului (PNAPM). Acest program reprezinta o concretizare a politicii romanesti in domeniul mediului, in stransa corelatie cu obiectivele dezvoltarii durabile.

In conformitate cu prevederile Conferintei de la Lucerna, PNAPM a fost elaborat de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, cu sprijinul Agentiei daneze de Protectia Mediului si I.C.I.M. Bucuresti si a fost prezentat la Conferinta Interministeriala de la Sofia, Bulgaria, in octombrie 1995.

In conformitate cu atributiile si responsabilitatile care le revin, fiecare din cele 8 Agentii Regionale de Protectie a Mediului au obligatia initierii Planurilor Regionale si a celor Locale de Actiune pentru Mediu, la nivelul unei localitati/regiuni.

Pana in prezent, in Romania, au fost elaborate si implementate un numar de 26 Planuri Locale si trei Planuri Regionale (Regiunea 3 - Sud - Muntenia - A.R.P.M. Pitesti, Regiunea 6 - Nord - Vest - A.R.P.M. Cluj - Napoca, Regiunea 7 - Centru - A.R.P.M. Sibiu).

In luna iulie 2004, Agentia Regionala de Protectie a Mediului Bucuresti a initiat Planul Local de Actiune pentru Mediu care se coreleaza cu Planul National de Actiune pentru Mediu, Planul National de Dezvoltare, cu alte planuri/programe care includ si componenta de mediu si cu Strategia de Dezvoltare a Municipiului Bucuresti.

Scop si obiective

Scop: dezvoltarea unui plan de actiuni concrete pentru imbunatatirea calitatii mediului in Municipiul Bucuresti.

Obiective

Identificarea, evaluarea si ierarhizarea problemelor de mediu din Municipiul Bucuresti.

Dezvoltarea si implementarea unui plan local de actiuni concrete pentru solutionarea problemelor de mediu ale capitalei.

Implicarea tuturor membrilor comunitatii pe toata durata desfasurarii procesului.

Beneficii:

utilizarea eficienta a resurselor financiare si umane;

imbunatatirea reala, vizibila si durabila a mediului in municipiul Bucuresti;

solutionarea celor mai urgente probleme de mediu;

implementarea viitoarelor investitii in domeniul mediului;

conformarea cu cerintele Uniunii Europene.

Implicarea publicului

Toate metodele si tehnicile adoptate in elaborarea PLAM au contribuit la dezvoltarea abilitatilor si cunostintelor necesare participantilor la realizarea unei planificari de mediu a orasului in care traiesc.

Implicarea publicului a adus, de asemenea, o contributie importanta si a ajutat autoritatile sa identifice mai bine punctele slabe si cerintele locale pentru a putea sa dezvolte actiuni in folosul si impreuna cu comunitatea.

A fost pentru prima data cand autoritatea publica de protectie a mediului a initiat un proiect in care a implicat atatia actori, iar mijloacele de diseminare a informatiilor si de implicare a publicului au fost atat de diverse.

Procesul consultativ a fost condus de catre Grupul de Lucru al PLAM impreuna cu coordonatorul PLAM si responsabilul Grupului de Lucru. Acest proces a inclus o serie de activitati specifice si anume:

publicarea documentului PLAM pe pagina web a autoritatii locale pentru protectia mediului, impreuna cu solicitarea catre toti membrii comunitatii de a face comentarii, completari, observatii pe care sa le transmita intr-un interval de timp stabilit la anumite puncte de contact;

publicarea de anunturi in mass-media cu privire la supunerea documentului PLAM dezbaterii publice, cu indicarea punctelor de contact;

organizarea intalnirii publice (cu anunturi in mass-media a locului, datei si orei si cu transmiterea de invitatii catre toti membrii Grupului de Lucru al PLAM si catre alti reprezentanti ai factorilor implicati si interesati) pentru prezentarea si dezbaterea PLAM;

totodata Prefectura Municipiului Bucuresti a dat publicitatii un comunicat de presa pentru anuntarea locului si a datei in care a avut loc dezbaterea publica a documentului PLAM.

De asemenea, au fost editate brosuri (care au continut un rezumat al Planului Local de Actiune pentru Mediu, explicand in termeni simpli si pe interesul tuturor ceea ce isi propune Planul si care au fost obiectivele de atins) (Anexa 1) si afise cu anuntul dezbaterii publice a documentului (afisele au fost distribuite in mijloace de transport in comun) (Anexa 2).

Planul Local de Actiune pentru Mediu - Municipiul Bucuresti:

STRUCTURA SI METODOLOGIA UTILIZATA PENTRU ELABORAREA PLAM

Procesul de elaborare a Planului Local de Actiune Pentru Mediu a inceput oficial in iulie 2004 si s-a finalizat in luna iulie 2005.

Cadrul legislativ a fost asigurat de actele normative existente in legislatia Romaniei, acte prin care s-au transpus directivele Uniunii Europene in domeniul protectiei mediului. De asemenea, s-au avut in vedere angajamentele asumate de Romania prin Capitolul 22 al documentului de pozitie pentru aderarea la Uniunea Europeana, precum si masurile din planul de actiune la nivel local pentru implementarea acquis-ului comunitar.

Intregul proces de elaborare a PLAM a respectat metodologia aprobata de catre Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor "Manual pentru elaborarea si implementarea planurilor locale de actiune pentru mediu la nivel judetean". Acest manual este conceput dupa :

Ghidul de implementare a Programelor de Actiune pentru Mediu in Europa Centrala si de Est elaborat de Paul Markowitz de la Institutul pentru Comunitati Durabile, Montpelier, Vermont, SUA in cooperare cu Centrul Regional de Protectia Mediului pentru Europa Centrala si de Est (REC).

Metodologia pentru elaborarea si implementarea programului local de actiune pentru protectia mediului, elaborata in cadrul Proiectului Phare RO9804.04.01.001.

Planul Local de Actiune pentru Mediu (PLAM) a avut o structura organizatorica institutionalizata prin Memorandumul de cooperare incheiat la data de 10 Septembrie 2004 intre: Prefectura Municipiului Bucuresti, Primaria Municipiului Bucuresti si Agentia Regionala de Protectie a Mediului Bucuresti. Institutionalizarea PLAM a reprezentat o etapa importanta pentru desfasurarea intregului proces. Aceasta a marcat pe de o parte, angajamentul celor implicati de a face toate eforturile pentru elaborarea si implementarea PLAM, iar pe de alta parte, oficializarea unui proces in beneficiul comunitatii, cu implicarea comunitatii in luarea deciziilor.

Structura organizatorica a PLAM a cuprins urmatoarele componente: Comitetul de Coordonare, Comitetul de Analiza Tehnica si Grupul de Lucru.

Comitetul de Coordonare (C.C.) a reprezentat componenta de decizie a structurii organizatorice a PLAM cu urmatoarea componenta:

Comitetul de Analiza Tehnica a fost compus din membri care au cunostinte tehnice si informatii din domenii specifice protectiei mediului cu responsabilitati legate de evaluarea problemelor/aspectelor de mediu, selectarea criteriilor pentru stabilirea actiunilor prioritare si evaluarea financiara a acestora.

Grupul de Lucru PLAM a reprezentat principala componenta cu responsabilitati privind activitatile

cu aspect tehnic implicate de procesul PLAM. Grupul de Lucru a fost format din persoane cu experienta tehnica in domeniul protectiei mediului, selectate din cadrul institutiilor participante in Comitetul de Coordonare. (Anexa 4)

COORDONATOR PROIECT: ing. Iulia Dinu, Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bucuresti pentru regiunea 8 Bucuresti - Ilfov.

RESPONSABIL GRUP DE LUCRU: ecolog Ana - Maria Nistorescu, Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bucuresti pentru Regiunea 8 Bucuresti - Ilfov.

In cadrul procesului de elaborare a PLAM au fost parcurse urmatoarele etape:

Initierea, organizarea si institutionalizarea procesului.

Analiza mediului intern si extern al comunitatii (identificarea punctelor tari si a punctelor slabe, a oportunitatilor si amenintarilor).

Identificarea si evaluarea problemelor si aspectelor de mediu; stabilirea prioritatilor de mediu.

Elaborarea planului de actiune.

Realizarea procesului consultativ in vederea finalizarii documentului PLAM.

Adoptarea oficiala a documentului PLAM si implementarea planului de actiune.

Monitorizarea PLAM.

Evaluarea rezultatelor si revizuirea/actualizarea PLAM.

1.2.1. CONSIDERATII GENERALE

Planul Local de Actiune pentru Mediu reprezinta un document de detaliu pentru viitoarele investitii si activitatea care vizeaza imbunatatirea calitatii si protectiei mediului in municipiul Bucuresti.

Pentru realizarea Planului Local de Actiune pentru Mediu Grupul de Lucru al PLAM a efectuat o analiza critica a situatiei existente in municipiului Bucuresti, luand in considerare toate aspectele legate de starea mediului (starea calitatii atmosferei, starea apelor de suprafata si subterane, starea solurilor, starea padurilor etc.). Datele referitoare la starea mediului au fost cele mai importante, acestea constituind punctul de plecare in identificarea, evaluarea, ierarhizarea si prioritizarea problemelor/aspectelor de mediu din Municipiul Bucuresti.

ANALIZA SWOT

PUNCTE TARI

Transportul public si activitatile conexe

Repartizarea uniforma a retelei de transport public de suprafata pe intreg teritoriul capitalei. Suportul natural al Bucurestiului a permis o dezvoltare urbana radial - concentrica (raza maxima de extindere urbana este de 10 km), precum si conturarea tramei stradale dupa aceleasi principii (pe o suprafata de 228 km² la care se adauga zona de influenta care insumeaza 365 km²). Trama stradala cuprinde doua artere semi-inelare aflate la o distanta de 3 km respectiv 5 km fata de centru si 9 artere principale radiale care converg catre acesta. Dezvoltarea retelei de transport respecta configuratia tramei stradale.

Repartizarea relativ echilibrata, pe moduri de transport, a structurii retelei de transport public de suprafata, avand in vedere caracteristicile fiecarui tip de retea:

reteaua de tramvai reprezinta 22,5% din totalul retelei de transport de suprafata;

reteaua de troleibuz reprezinta 11,3 % din totalul retelei de transport de suprafata;

reteaua de autobuz reprezinta 66,2 % din totalul retelei de transport de suprafata (prezinta avantajul unei mari mobilitati, putand fi adaptata in functie de directiile noi ale mobilitatii urbane).

Capacitatea mare de transport (in raport cu spatiul ocupat) oferita de transportul public (un tramvai transporta in medie pe ora si sens un numar de calatori care, printr-un calcul echivalent ar incapea in aproximativ 1.000 de vehicule individuale, cu un grad de ocupare echivalent de 4,5 calatori).

Raportul scazut dintre nivelul de emisii/calator datorita capacitatii mari de transport oferita de sistemele de transport public, in comparatie cu raportul similar in cazul unui vehicul individual.

Calitatea apelor

Investitii noi pentru modernizarea statiilor de tratare Rosu si Arcuda.

Punerea in functiune a statiei de tratare si de pompare a apei - Ogrezeni.

Dotarea cu utilaje performante de curatare a retelei de canalizare micsorand in acest fel timpul de interventie in caz de avarii si/sau disfunctionalitati.

Dotarea cu aparatura performanta si acreditarea RENAR a Laboratoarelor de Apa Potabila si a Laboratoarelor de Apa Uzata din cadrul S.C. APA NOVA BUCURESTI S.A. si S.G.A. Ilfov-Bucuresti, ceea ce conduce la o verificare mai riguroasa a calitatii apei potabile si respectiv a calitatii apei uzate evacuate.

Dotarea cu aparatura performanta a nodurilor hidrotehnice aferente statiilor de pompare a apei potabile pentru masurarea debitelor furnizate in reteaua de distributie.

Existenta Schemei cadru pentru bazinul hidrografic Arges. Documentatia privind strategia de dezvoltare bazinala este in termen de valabilitate si se reactualizeaza periodic (2,3 ani) prin Sinteze de Gospodarire a Apelor.

Existenta unei strategii de dezvoltare a capitalei in P.U.G.- ul municipiului Bucuresti, precum si P.U.G.- urile comunelor limitrofe si P.A.T.J. Ilfov in curs de avizare. P.U.G.- urile comunelor si P.A.T.J.-ul Ilfov stabilesc legatura corecta a municipiului Bucuresti cu teritoriile invecinate, in privinta factorului de mediu apa si a retelelor hidroedilitare.

Cadru legislativ privind exploatarea in siguranta a barajelor acumularilor de apa.

Program (in curs de desfasurare) privind monitorizarea: apelor de suprafata (la un numar de 38 de indicatori), apelor subterane si surselor de poluare a apelor.

Efectuarea lucrarilor de regularizare a apelor de suprafata de pe teritoriul administrativ al capitalei.

Demararea procesului de autorizare a functionarii in siguranta a barajelor de pe teritoriul administrativ al municipiului Bucuresti (exista 11 baraje si 10 biefuri).

Existenta studiilor si sistemelor de lucrari cu rol in combaterea inundatiilor.

Dispecerat teritorial, pentru factorul de mediu apa, in cadrul S.G.A. Ilfov-Bucuresti, care functioneaza in regim permanent.

Program de utilizare rationala a apei potabile in caz de seceta prelungita (pana in prezent, in municipiul Bucuresti, nu au fost aplicate programele de restrictie).

Oglinzi de apa pe suprafata municipiului Bucuresti reprezentate de: lacuri de pe raurile Colentina, Saula si Dambovita respectiv Straulesti, Grivita, Baneasa, Herastrau, Floreasca, Tei, Plumbuita, Fundeni, Dobroiesti, Pantelimon, Rosia I-partial, ICAB II, Morii, lacuri interioare - Titan, Tineretului, Drumul Taberei, Carol, National, Morarilor, Cismigiu, Balta Alba si biefurile raurilor Dambovita - Grozavesti, Stefan Furtuna, Eroilor, Opereta, Marasesti, Timpuri Noi, Mihai Bravu, Sere si Popesti.

Studii anuale privind calitatea apelor de suprafata si a apelor subterane din bazinul hidrografic Arges.

Calitatea aerului, schimbari climatice si IPPC

Retea automata de monitorizare a calitatii aerului care respecta cerintele Directivelor Uniunii Europene. Datele referitoare la calitatea aerului in municipiul Bucuresti (poluantii masurati fiind urmatorii : SO₂, NO_x, CO, O₃, benzen, PM₁₀, PM_2,5, plumb) sunt furnizate in timp real - inclusiv publicului - si provin de la cele 8 statii automate, repartizate astfel :

statie de fond regionala - Balotesti;

statie de fond suburbana - Magurele;

statie de fond urbana - Crangasi (incinta A.R.P.M. Bucuresti);

2 statii de trafic - Sos. Mihai Bravu si Cercul Militar National;

3 statii industriale - Drumul Taberei, Titan si Berceni.

Existenta a sase puncte de informare referitoare la calitatea aerului, pentru cetatenii

municipiului Bucuresti:

3 panouri de afisaj - Piata Universitatii, Piata Sergiu Celibidache si Mc Donald's Obor;

3 display-uri montate la : Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, Primaria Municipiului Bucuresti si A.R.P.M. Bucuresti.

Realizarea rapoartelor de functionare in siguranta a planurilor interne si externe de urgenta

conform Directivei "Prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii" (IPPC).

Abordarea integrata a evaluarii si controlului impactului asupra mediului bazat pe cele mai bune tehnici disponibile, prin sistemul "Prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii" (IPPC) care va fi aplicat tuturor unitatilor industriale de pe raza municipiului Bucuresti care intra sub incidenta directivei UE.

Realizarea de catre A.R.P.M. Bucuresti a inventarelor anuale de emisii ale poluantilor proveniti din surse mobile si surse stationare.

Managementul deseurilor

Existenta agentilor economici si a societatilor comerciale autorizate pentru:

reciclarea deseurilor: Stirom S.A. Bucuresti si Stiteh S.A. Bucuresti (industria sticlei); Prodplast S.A. Bucuresti (industria maselor plastice);

valorificarea deseurilor de hartii - cartoane: Romrecycling S.R.L., Remat Bucuresti Sud S.A., Tomarva G & V Impex S.R.L.;

valorificarea deseurilor din mase plastice: Armetal S.R.L., Romrecycling S.R.L., Remat Bucuresti Sud S.A., RER - RWE Ecologic Service Bucuresti - Rebu S.A.;

valorificarea si reciclarea uleiurilor uzate: SNP Petrom S.A.;

valorificarea si reciclarea acumulatorilor cu plumb: S.C. Remat Sud S.A., S.C. Dova Com S.R.L., S.C. Stab Baterii S.R.L., S.C. Neferal S.A., S.C. Electro Auto Service EAS S.R.L.;

valorificarea si reciclarea acumulatorilor portabili tip NiCd: Serv - Motors S.R.L. Bucuresti.

Implementarea de proiecte (la scara pilot) initiate de catre societatile de salubrizare in sectoarele capitalei (cu finantare proprie), pentru colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje (hartie, PET, folie PE).

Achizitionarea - de catre societatile de salubrizare - a preselor container, pentru deseurile de ambalaje.

Societatea Rebu S.A. detine instalatie de tocat PET, fulgii obtinuti fiind trimisi spre valorificare la societatea Greentech S.A. - Buzau.

Existenta si functionarea statiei de sortare deseuri reciclabile (hartie, carton, PET, folie PE, etc.) apartinand societatii de salubrizare Urban S.A., in Bd. Iuliu Maniu, Sector 6 (cartier Militari). Deseurile sunt sortate, balotate si trimise spre valorificare.

Spatiu pentru colectarea/valorificarea (prin presare) a PET-urilor si hartiei, amenajat pe amplasamentul societatii Rosal Grup S.R.L. (platforma industriala sector 3 - Sos. Dudesti - Pantelimon, nr. 32-40).

Existenta in Bucuresti a unui shredder apartinand societatii S.C. Remayer S.A. cu o capacitate de 8000 t/luna.

Protectia naturii, biodiversitatea, protectia solurilor si padurilor

Existenta unor studii de agricultura urbana si periurbana la nivelul municipiului Bucuresti.

Potential didactic si stiintific ridicat al Gradinii Zoologice (actiuni desfasurate de Primaria Municipiului Bucuresti - Directia de Protectia Mediului si Educatie Eco - Civica - Serviciul Monitorizare Administratii, in colaborare cu alte institutii).

Existenta unui numar de 117 arbori ocrotiti : Castan (Aesculus hipocastanum), Chiparosul de California (Chamaeczparis lawsoniana), Frasin (Fraxinus excelsior), Arborele ginco (Ginko biloba), Arborele lalea (Lidodendron tulipifera, Lageostromeria indica, Libocedrus decurens), Magnolie - flori roz (Magnolia soulangiana), Magnolie - flori purpurii (Magnolia soulangiana var. nigra), Magnolie (Magnolia Yulan), Magnolie - flori albe stelate (Magnolia stelata), Dudul alb (Morus alba), Paulownia tomentosa, Platan (Platanus acerifolia), Platan (Platanus orientalis), Pin (Pinus Jeffrei), Pinul negru (Pinus nigra), Plop alb (Populus alba), Plopul piramidal (Populus alba piramidalis), Cires florifer (Prunus specieis), Salcamul japonez (Sophora japonica), Arborele vietii (Sequoia gigantea), Tisa (Taxus baccata), Chiparosul de balta (Taxodium distichum), Teiul cu frunza mare (Tilia platyphilos), Tei (Tilia sp.), Teiul argintiu (Tilia tomentosa), Toreia (Torreya nucifera), Toreia (Torreya californica), Stejarul rosu (Quercus borealis), Stejar (Quercus robur).

Existenta unor specii importante de pasari - sedentare, in pasaj, accidentale sau in tranzit (oaspete de vara/iarna).

Fond forestier care cuprinde : Padurea Baneasa (foioase - 8 la 10 m inaltime; 20 - 25 cm diametru; distanta intre copaci de 3 la 5 m) si Padurea Tunari (mixta - peste 10 m inaltime; 25 - 30 cm diametru, distanta intre copaci de 5 la 7 m).

Existenta unui plan anual de plantari (primavara- toamna).

Existenta suprafetelor de productie apartinand Administratiei Lacuri, Parcuri si Agrement, repartizate astfel: Pepiniera Toboc (S = 70.06 ha), Pepiniera Pipera (S = 36.78 ha) si sere: Sera Ghencea (S = 8.06 ha), Sera Scolii (S = 0.92 ha), Sera Herastrau (S = 1.31 ha), Sera Libertatii (S = 0.40 ha), Sera Bellu (S = 0.23 ha), Sera Serban Voda (S = 0.01 ha) si Sera Plante Perene (S = 3.85 ha).

Marile parcuri si Gradina Cismigiu aflate in gestiunea Primariei Municipiului Bucuresti ocupa o suprafata de 249 ha (Parcul Bordei, Parcul Floreasca, Parcul Axa Nord Sud, Parcul Sala Palatului, Parcul Carol I (Libertatii), Parcul Tineretului, Parcul Oraselul Copiilor, Parcul Herastrau Vechi, Parcul Circul de Stat si Parcul Unirea).

Generalitati

Armonizarea legislatiei nationale cu acquis-ul comunitar de mediu.

Fondul de Mediu sustine realizarea obiectivelor prioritare, de interes public major, din Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului.

Asigurarea accesului publicului la informatia de mediu si la luarea deciziilor de mediu la nivel local.

Cresterea rolului si ponderii activitatilor de integrare europeana si a relatiilor externe, imbunatatirea activitatii de urmarire si implementare a acquis-ului comunitar de mediu.

Transparenta in relatiile cu mass - media, cu publicul si organizatiile nonguvernamentale privind difuzarea informatiilor de mediu detinute de autoritati/institutii locale.

Asigurarea unei mai bune participari a cetatenilor la luarea deciziilor, prin schimbari de fond la nivelul raporturilor cu cetatenii in cadrul administratiei publice locale: activitate exclusiv in folosul cetateanului, eliminarea blocajelor, largirea cadrului de participare a societatii civile la procesul decizional, aplicarea politicii "usilor deschise" in cazul luarii deciziilor de mediu.

Demararea procesului de elaborare a unei strategii locale coerente si realiste, pe termen mediu si lung privind protectia mediului.

PUNCTE SLABE

Transportul public si activitatile conexe

Insuficienta dotare a parcului auto aflat in exploatarea RATB cu vehicule dotate cu motoare care sa corespunda standardelor EURO.

Preponderenta vehiculelor invechite in parcul auto aflat in administrarea RATB.

Concentratiile poluantilor proveniti din trafic se mentin la un nivel ridicat ca urmare a cresterii numarului de masini in conditiile preponderentei parcului auto invechit.

Sursele stationare (centrale termice) amplasate in unitati de mentenanta apartinand RATB si in sectia de vopsitorie a mini-platformei industriale URAC - Grozovici, nemodernizate.

Nivelul de zgomot si de vibratii generate de circulatia mijloacelor de transport apartinand RATB determina un impact semnificativ, printre cauzele fenomenului fiind caile de rulare uzate sau exploatarea unei cai de rulare a carei solutie constructiva nu corespunde caracteristicilor urbanistice ale zonei (ex.: strazi inguste, cu fronturi de cladiri amplasate in imediata apropiere a carosabilului).

Absenta sistemelor de management de trafic care sa regleze fluxurile de trafic si sa prioritizeze transportul public.

Prezenta parcarilor parazitare care afecteaza traficul si insuficienta parcarilor amenajate.

Absenta studiilor de fluidizare a traficului in spatiu si timp pentru arterele urbane si starea necorespunzatoare a arterelor rutiere.

Calitatea apelor

Lipsa unui sistem eficient de economisire a apei pentru uz industrial sau casnic, in scopul reducerii costului acesteia.

Modificarea bilantului apelor uzate evacuate in reteaua de canalizare fata de cel care a stat la baza calculului de dimensionare a actualei retele de canalizare.

Subdimensionarea instalatiilor de preepurare a apelor uzate deversate la canalizare de catre abonatii industriali.

Lipsa statiei de epurare a apelor uzate in municipiul Bucuresti.

Sisteme de drenuri care nu sunt administrate de nici un operator si care produc efecte dezagreabile locuitorilor din zonele respective in gropile istorice ale Bucurestiului (Cutarida, Ouatu si Cocioc).

Sursa alternativa de alimentare cu apa a Bucurestiului (fronturile subterane - in special pentru puturile de mare adancime) este slab exploatata si risca sa se deterioreze.

Lipsa surselor alternative de alimentare cu apa potabila pentru spitale, institutii de decizie locala si regionala, licee, obiective cu rol decisiv in cazul unor calamitati naturale sau sociale, pentru tratarea si adapostirea sinistratilor si/sau a victimelor.

Existenta unor lucrari hidrotehnice majore nefinalizate (canal Dunare-Bucuresti, colector ape uzate Buftea-Bucuresti etc.).

Calitatea aerului, schimbari climatice si IPPC

Degradarea vegetatiei majore prin cresterea suprafetelor construite si diminuarea spatiilor verzi in municipiul Bucuresti.

Fondul natural existent favorizeaza existenta pulberilor in suspensie si sedimentabile (rocile sedimentare, regimul eolian etc.).

Depasirea pragurilor CMA la poluanti specifici proveniti din trafic si din surse de combustie.

Emisiile surselor mobile (din transportul rutier, in principal de masinile private, autovehiculele de mare tonaj si transport public, in special autobuze si taxiuri) sunt principalele surse de poluare a aerului.

Absenta unui sistem de prognoza, alertare si monitorizare la scara locala in conditiile cresterii nivelului de poluare asociat conditiilor meteorologice nefavorabile.

Absenta unui sistem de mediatizare a efectelor poluarii asupra starii de sanatate a populatiei si a calitatii mediului, precum si a principalelor surse de poluare a aerului din municipiul Bucuresti

Extinderea insulei de caldura in municipiului Bucuresti datorita diminuarii suprafetelor verzi.

Marea majoritate a organizarilor de santier genereaza, prin activitatea desfasurata, praf si zgomot.

Marea majoritate a unitatilor industriale nu au elaborata si implementata o strategie proprie care sa includa si costul investitiilor in domeniul protectiei mediului, prin adoptarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT- uri).

Managementul deseurilor

Existenta unor zone care se constituie in puncte de depozitare necontrolata a deseurilor de catre populatie si agenti economici.

Lipsa/numarul insuficient de recipienti si de cosuri de gunoi stradal, atat in locurile aglomerate cat si la periferia capitalei.

Curatenia stradala este intretinuta doar pe arterele principale cu ajutorul unor utilaje specifice (automaturatori colectoare, aspiratoare si maturi pentru carosabil). Cea mai mare parte a deseurilor stradale este colectata manual, cu mijloace rudimentare.

Deseurile municipale nu sunt colectate selectiv in vederea valorificarii materialelor reciclabile (hartie, carton, sticla, metale, materiale plastice) decat intr-o foarte mica masura.

Colectarea selectiva la sursa a deseurilor este introdusa in Bucuresti doar ca proiect pilot. In urma colectarii selective prin astfel de proiecte doar o cantitate redusa de materiale reciclabile total generate sunt valorificate, restul eliminandu-se prin depozitare definitiva.

Cu exceptia compactarii realizate in utilaje moderne de transport (gunoiere, autocompactoare), deseurile municipale nu sunt supuse nici unui proces de tratare prealabila eliminarii finale prin depozitare (de ex. balotare in vederea reducerii volumului, tratare mecano - biologica).

Lipsa unui sistem integrat de gestionare a deseurilor care sa fie eficient din punct de vedere economic si care sa asigure protectia sanatatii populatiei si a mediului.

Absenta unei strategii integraliste privind reducerea cantitatii de deseuri generate in municipiul Bucuresti, diminuand in acest fel cantitatea de deseuri eliminata la depozitele de deseuri.

Degradarea solului si a panzei de apa freatica in zona depozitarilor necontrolate de deseuri.

Existenta caroseriilor de autovehicule abandonate si absenta unui sistem de colectare/valorificare a acestora.

Managementul defectuos al deseurilor rezultate din constructii si demolari.

Managementul incorect al deseurilor periculoase spitalicesti.

Tratarea/eliminarea necorespunzatoare a deseurilor periculoase.

Lipsa agentilor valorificatori pentru deseurile periculoase (baterii si acumulatori uzati mici, becuri cu vapori de mercur etc.).

Distante mari de transport ale deseurilor pana la depozitarea finala.

Campanii reduse de informare a publicului cu privire la beneficiile recuperarii, reciclarii si valorificarii anumitor tipuri de deseuri.

Protectia naturii, biodiversitatea, protectia solurilor si padurilor

Diminuarea suprafetei de spatii verzi cu circa 50 % in perioada 1990-2004 si scaderea suprafetei de spatiu verde care revine unui cetatean al capitalei la sub 10 m² pe cap de locuitor, astfel incat in anul 2004 suprafata totala a spatiilor verzi era de 1.708 ha fata de 3.471 ha in anul 1999.

Diminuarea suprafetelor bazelor de productie a materialului dendrologic.

Cresterea suprafetelor ocupate de instalatii, suprafete construite, terenuri private etc. in spatiul parcurilor/zonelor verzi din municipiul Bucuresti.

Cresterea numarului de arbori cu perioada de vegetatie depasita sau care nu s-au adaptat la climatul specific urban.

Absenta unui sistem de reinventariere si de marcare a arborilor.

Nevalorificarea Gradinii Botanice (in suprafata totala de 17,5 ha) la valoarea reala.

Absenta perdelelor verzi de protectie in proximitatea zonelor rezidentiale.

Diminuarea spatiilor de cuibarit si a rezervei de hrana pentru speciile de pasari, ca urmare a "cosmetizarii" parcurilor.

Protectia impotriva zgomotului

Depasirea nivelului zgomotului de fond in majoritatea zonelor rezidentiale traversate de cai de comunicatie rutiere sau feroviare importante, obiective industriale si prestari servicii.

Existenta unor zone rezidentiale cu cladiri care au izolatie fonica necorespunzatoare normativelor in vigoare.

Traficul greu se desfasoara in toate zonele capitalei, marea majoritate a autovehiculelor nefiind inca conforme cu standardele impuse de Uniunea Europeana, generand disconfort fonic.

Lipsa panourilor fonoabsorbante de pe langa marii generatori de zgomot.

(Anexa 5 - Areale Afectate de Zgomot si Vibratii)

Generalitati

Campanii reduse de constientizare a problemelor de mediu, prin mijloace media.

Sectorul industrial (de stat si privat) manifesta inca o disponibilitate financiara redusa pentru investitii de mediu.

La nivel local, autoritatile nu dispun de suficiente resurse pentru a finanta / sustine proiecte care sa vizeze imbunatatirea calitatii mediului.

Regiile (a caror activitate desfasurata are implicatii in domeniul protectiei mediului) au facut putine imprumuturi la bancile comerciale pentru investitii in infrastructura de mediu.

Neidentificarea de catre toate primariile de sector a tuturor tipurilor de proiecte de mediu care necesita fonduri de finantare.

Implicarea redusa a cetatenilor in problemele de mediu ale capitalei.

Disconfortul produs de animalele fara stapan.

Corelarea insuficienta a datelor privind starea de sanatate a populatiei si a celor privind poluarea mediului in municipiul Bucuresti.

OPORTUNITATI

Reabilitarea si extinderea sistemului de canalizare prin programe care vor beneficia de finantare externa.

Micsorarea limitelor pentru emisiile masinilor, vehiculelor comerciale cu tonaj redus si cu tonaj depasit, ca urmare a aplicarii masurile adoptate prin anumite Directive Europene.

Repartizarea retelei de transport public de suprafata si faptul ca este acoperita intreaga suprafata urbana astfel incat sa poata fi incurajat acest mod de realizare a mobilitatii intr-un oras aglomerat.

Modificarea tehnologiilor de catre marile unitati industriale ca urmare a conformarii cu prevederile Directivei IPPC, pentru reducerea emisiilor de poluanti, in concordanta cu documentele UE de referinta privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT).

Reducerea concentratiei de benzen din aer reducand emisiile de compusi organici volatili (COV) din timpul alimentarii cu combustibil, ca urmare a introducerii recuperatoarelor de vapori de benzina la statiile de alimentare cu carburanti.

Posibilitatea crearii unui sistem de statistica pentru a evalua efectele poluarii aerului asupra sanatatii populatiei.

Dezvoltarea colaborarii P.M.B. cu organismele guvernamentale, organismele de mediu internationale si institutii financiare internationale pentru promovarea unei campanii de educatie eco - civica adresata in special populatiei adulte

Cresterea gradului de accesare a fondurilor pentru proiectele de mediu derulate prin Agentia pentru Dezvoltare Regionala Bucuresti - Ilfov si prin alte institutii de profil.

Initierea de catre agentii economici din capitala a unor proiecte de mediu sau a unor programe de educatie ecologica.

Atragerea surselor de finantare pentru sustinerea dezvoltarii unui transport durabil in Bucuresti si promovarea unor sisteme de transport capabile sa satisfaca cerintele de mobilitate a populatiei urbane si care sa aiba impact minim asupra factorilor de mediu.

Contributia Programelor Uniunii Europene la infrastructura de mediu.

Posibilitatea accesarii programului PHARE, primul instrument financiar nerambursabil conceput de Uniunea Europeana pentru a sprijini Europa Centrala si de Est, pentru trei mari sectoare: dezvoltare regionala, dezvoltare institutionala si sprijinirea investitiilor in vederea implementarii acquis-ului comunitar.

Existenta programelor cu finantare externa pentru lucrari de gospodarire a apelor si de echipare cu retele hidro - edilitare, garantate de statul roman.

Unitatile industriale pot angaja de la bancile comerciale imprumuturi bancare, pentru proiecte de mediu.

Imbunatatirea relatiei cu publicul a autoritatilor/institutiilor administratiei publice locale prin instalarea liniei telefonice "Tel verde".

Demararea si implementarea proiectelor specifice de catre Primaria Municipiului Bucuresti si primariile de sector:

proiectul ISPA pentru modernizarea statiei de epurare Glina;

reabilitarea infrastructurii urbane (etapa I si etapa a II - a);

modernizarea liniilor de tramvai din zona de S-V a capitalei;

managementul traficului, inclusiv sistemul de pozitionare globala a autovehiculelor RATB;

modernizarea tramvaielor Tatra;

reabilitarea ecologica a lacurilor de pe raul Colentina (Program PHARE 2003);

ecologizarea si dezvoltarea potentialului turistic, de recreere si agrement al pacurilor Cismigiu, Herastrau, Carol si Tineretului.

Existenta unui domeniu mass-media puternic, cu un rol important in semnalarea problemelor de mediu si in actiunea de constientizare a populatiei referitor la importanta acestora.

Valorificarea terenurilor degradate/spatiilor virane prin ocuparea acestora cu spatii verzi plantate si prin promovarea investitiilor de interes public.

AMENINTARI

Nerespectarea in totalitate a prevederilor legale in vigoare privind protectia mediului de catre agentii economici.

Scaderea interesului marii majoritati a populatiei fata de problemele de mediu ale capitalei.

Absenta unui echilibru intre dezvoltarea socio-economica a orasului si conservarea / imbunatatirea capitalului natural de care dispune.

Necorelarea planificarii de mediu cu cea de amenajare a teritoriului si de urbanism, cu alte planuri/programe care contin si componenta de mediu.

Cresterea numarului de autovehicule in raport cu numarul de parcari amenajate corespunzator.

Diminuarea suprafetei de spatii verzi si a padurii Baneasa prin reconstituirea dreptului de proprietate si aprobarea de P.U.Z.- uri care schimba destinatia padurii.

Existenta unor lucrari de alimentare cu apa (din sursa proprie) si canalizare, realizate fara respectarea prevederilor legale.

Riscul producerii unor accidente cu efecte pe termen lung ca urmare a neutilizarii celor mai bune tehnici disponibile de catre agentii economici.

Amplificarea fenomenului de poluare atmosferica ca urmare a intensificarii traficului auto si neconformarea cu cerintele standardelor EURO a vehiculelor.

Neconformarea cu Planul Urbanistic General a proiectelor de extindere si modernizare a infrastructurii de transport.

Subdimensionarea infrastructurii de transport in raport cu tendintele de dezvoltare ale orasului.

Zone de locuinte cu sisteme de drenaj care genereaza efecte negative, greu rezolvabile, din cauza lipsei unui administrator al acestor sisteme.

Extinderea retelelor orasenesti de canalizare la dimensiuni greu de administrat prin preluarea apelor uzate din localitatile limitrofe.

Recunoasterea dreptului de proprietate pe terenuri care sunt traversate de canale de desecare, apeducte, infrastructura.

Cresterea alarmanta a unor specii de animale (rozatoare, insecte etc.) care pot afecta sanatatea populatiei si calitatea mediului urban.

Sursa: Planul National de Actiune pentru Mediu, Anexele 1 si 2 la Hotararea Guvernului nr. 1.470/2004 privind aprobarea Strategiei nationale de gestionare a deseurilor si a Planului national de gestionare a deseurilor, Strategia Nationala si Planul de Actiune pentru Protectia Atmosferei, informatii puse la dispozitie de membrii Grupului de Lucru al PLAM - municipiul Bucuresti, baza de date a Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului Bucuresti si a Agentiei pentru Protectia Mediului Bucuresti, baza de date a Societatii Ornitologice Romane (S.O.R.)).

PLAM reprezinta un proces dinamic a carui evolutie este practic continua, depinzand de o serie de factori social-economici care evolueaza in timp. De aceea, planul necesita o permanenta monitorizare si actualizare, iar in stabilirea obiectivelor, indicatorilor, actiunilor si a termenelor pentru atingerea acestora s-au luat in considerare obligatiile care revin Romaniei in vederea conformarii cu cerintele Uniunii Europene in domeniul protectiei mediului.

1.2.2. IDENTIFICAREA SI CLASIFICAREA PROBLEMELOR/ASPECTELOR DE MEDIU

Etapa de identificare si de evaluare a problemelor/aspectelor de mediu a fost esentiala pentru fundamentarea planului de actiune. Stabilirea prioritatilor de mediu a condus la stabilirea prioritatilor de actiune, a obiectivelor generale si specifice ale planului de actiune, la stabilirea tintelor necesar a fi atinse, precum si la stabilirea indicatorilor pentru monitorizarea PLAM.

Activitatile de identificare, evaluare si caracterizare a problemelor/aspectelor de mediu au fost realizate de Grupul de Lucru PLAM, cu sprijinul Comitetului de Analiza Tehnica si a Comitetului de Coordonare.

Sursele de date cele mai importante pentru identificarea problemelor/aspectelor de mediu au fost: institutiile deconcentrate ale statului, autoritatile administratiei publice locale, unitati poluatoare, institutii de cercetare si de invatamant superior.

Colectarea datelor si informatiilor a fost realizata pe baza unor chestionare (Anexa 3) de la institutiile cu reprezentanti in Grupul de Lucru. Impreuna cu raspunsurile la aceste chestionare au fost solicitate si anexe/alte documente prin care sa fie detaliate si justificate raspunsurile.

Procesarea datelor si informatiilor a condus la:

identificarea unui numar de 100 de probleme de mediu individuale grupate in 15 categorii de probleme,

caracterizarea (descrierea) problemelor/aspectelor de mediu.

Sursa : Grupul de Lucru, PLAM Bucuresti, 2004

In cadrul activitatii de procesare a datelor o atentie deosebita a fost acordata corelarii informatiilor referitoare la aceeasi problema, provenita din mai multe surse, pentru a se asigura o fundamentare corecta si reala a procesului de identificare si de caracterizare a problemelor de mediu.

Pe langa evaluarea problemelor existente au fost analizate problemele legate de conformarea cu cerintele directivelor Uniunii Europene (pentru apa, deseuri, aer, poluare industriala, biodiversitate, zgomot etc.) si cu prevederile legislatiei orizontale implementate in legislatia nationala.

1.2.3. TRANSFORMAREA PROBLEMELOR/ASPECTELOR DE MEDIU INTR-UN PLAN DE ACTIUNE

Planul de Actiune pentru Mediu a fost elaborat pe baza activitatilor structurii organizatorice si a reprezentat acordul participantilor asupra celor mai bune cai de solutionare a problemelor/aspectelor de mediu. Actiunile cuprinse in acest plan sunt strans legate de procesele de planificare si reglementare ale autoritatilor locale.

Planul de actiune a fost elaborat separat pe categorii de probleme, in cadrul fiecarei categorii luandu-se in considerare problemele/aspectele de mediu individuale.

In vederea asigurarii unei coerente intre problemele de mediu, scopul actiunilor pentru solutionare si actiunile propriu-zise, pentru fiecare problema de mediu au fost stabilite:

obiective generale;

obiective specifice;

tinte pentru realizarea fiecarui obiectiv specific - sarcini cuantificabile necesar a fi implementate intr-un anumit interval de timp;

indicator pentru fiecare tinta - instrumente cuantificabile utilizate in evaluarea si masurarea progresului in implementarea PLAM (Indicatorii ajuta la evaluarea stadiului de realizare a obiectivului propus);

actiuni pentru atingerea indicatorilor;

responsabili pentru implementarea actiunilor;

termene de finalizare a actiunilor.

Actiunile luate in considerare in realizarea planului de actiune au fost:

prevenirea poluarii si actiuni tehnologice;

actiuni de informare si educare;

masuri economice;

masuri legislative;

masuri organizatorice;

actiuni de implementare.

Dupa stabilirea tuturor elementelor componente ale planului de actiune, acestea au fost incluse in matrici. Fiecare matrice reprezinta sinteza planurilor de actiune care se adreseaza problemelor individuale in cadrul unei categorii de probleme.

Planul de actiuni este strans legat de strategiile si planurile de implementare a acquis-ului comunitar. Unul dinte cele mai importante aspecte care a fost luat in considerare la elaborarea planului de actiune a fost identificarea acelor actiuni care sa conduca la diminuarea presiunilor asupra mediului generate de planurile de dezvoltare economica si sociala.