Zone poluate in special cu metale grele (cupru, plumb, cadmiu), dioxid de sulf si pulberi in suspensie proveniti din industria metalurgica neferoasa:

Copsa Mica

Zlatna

Baia Mare

Zone poluate in special cu oxizi de fier, metale neferoase si pulberi sedimentabile provenite din siderurgie:

Hunedoara

Calan

Galati

Zone poluate in special cu acid clorhidric, clor si compusi organici volatili proveniti din industria chimica si petrochimica:

Ramnicu Valcea

Onesti

Savinesti

Stolnicei

Ploiesti

Zona poluata in special cu amoniac si oxizi de azot proveniti din industria de ingrasaminte chimice:

Targu Mures

Zone poluate in special cu dioxid de sulf, sulfura de carbon, hidrogen sulfurat, mercaptan, provenite din industria de celuloza, hartie si fibre sintetice:

Braila

Suceava

Dej

Savinesti

Borzesti

Obiective industriale a caror activitate determina frecvente depasiri ale concentratiilor maxim admise la indicatorii de calitate ai atmosferei:

Bucuresti - Automatica, Acumulatorul, Platforma chimica Dudesti, Faur, Griro, Aeroport

Ploiesti - Petrotel, Astra, Derolever, Vega

Brasov - Sofert

Bacau - CCH Letea

Turda - Cimentul, UCT Turda

Baia Mare - Phoenix, Romplumb

Craiova - SC Doljchim, CET Isalnita

Neamt - Pergodur

Constanta - Oil Terminal

Cluj - Terapia

Zlatna - Ampellum

Hunedoara - Siderurgica

Oradea - Sinteza

Pitesti - Arpechim

Tirgu Jiu - Romcin

Braila - Celhart Chiscani

Calarasi - Siderca

Galati - Sidex

Giurgiu - Verachim

Ramnicu Valcea - Oltchim

Resita - Combinatul Siderurgic

Copsa Mica - Sometra

Slatina - Platforma Industriala Slatina

Slobozia - Amonil

Suceava - Ambro

Targoviste - COS

Targu Mures - Azomures

Timisoara - Solventul

Vaslui - Moldosin

Popesti Leordeni - Danubiana

Brazi - Petrobrazi

Onesti - Carom

Borzesti - Chimcomplex

Codlea - Colorom

Fagaras - Nitramonia

Bizac - Moldocim

Savinesti - Platforma Chimica Savinesti

Tasca - Fabrica de Ciment

Navodari - Petromidia

Medgidia - Romcim

Ocna Mures - UPS

Paroseni - Renel FE Paroseni

Ales Chistag - Romcim

Campulung Muscel - Aro

Rovinari - CET Rovinari'

Principalele surse de poluare:

Industria = Poluare

Transporturile = Poluare

Eruptiile vulcanice = Poluare

Furtunile de praf = Poluare

Incendiile naturale = Poluare

Activitatile casnice = Poluare

Industria este, la momentul actual, principalul poluant la scara mondiala. Procesele de productie industriala. Emisiile sunt substante eliberate in atmosfera de catre uzine, sau alte centre. Procedeele de productie industriala elibereaza emisiile, care se redepun in cazul in care nu exista filtre pentru epurarea gazelor reziduale. Substantele specifice sunt atunci eliberate si pot provoca local catastrofe.

In momentul procesului de combustie, substantele gazoase, lichide si solide sunt eliberate in atmosfera de furnale. In functie de inaltimea furnalelor si de conditiile atmosferice, gazele de esapament provenind din focare se raspandesc local sau la distante medii, - uneori chiar si mari - cazand din nou sub forma de particule mai fine decat poluarea atmosferica masurabila in locurile de emisie.

Degajarile industriale in ultima instanta nimeresc in sol, e cunoscut faptul ca in jurul uzinelor metalurgice in perimetrul a 30-40 km in sol e crescuta concentratia de ingrediente ce intra in compozitia degajatilor aeriene a acestor uzine.

Transporturile sunt, dupa cum bine stiti, o alta importanta sursa de poluare. Astfel, in S.U.A. 60% din totalul emisiilor poluante provin de la autovehicule, iar in unele localitati ajung chiar si pana la 90%. Autovehiculele care functioneaza cu motor cu combustie, sunt un factor poluant care este luat din ce in ce mai mult in seama. Orasele mari sau aglomeratiile urbane dense sunt afectate in mare masura de transporturile cu eliberare de noxe.

Poluarea aerului relizata de autovehicule prezinta doua mari particularitati: in primul rand eliminarea se face foarte aproape de sol, fapta care duce la realizarea unor concentratii ridicate la inaltimi foarte mici, chiar pentru gazele cu densitate mica si mare capacitate de difuziune in atmosfera. In al doilea rand emisiile se fac pe intreaga suprafata a localitatii, diferentele de concentratii depinzand de intensitatea traficului si posibilitatile de ventilatie a strazii. Ca substante care realizeaza poluarea aerului, formate dintr-un numar foarte mare (sute) de substante, pe primul rand se situeaza gazele de esapament. Volumul, natura, si concentratia poluantilor emisi depind de tipul de autovehicul, de natura combustibilului si de conditiile tehnice de functionare. Dintre aceste substante poluante sunt demne de amintit particulele in suspensie, dioxidul de sulf, plumbul, hidrocarburile poliaromatice, compusii organici volatili (benzenul), azbestul, metanul si altele.

Los Angeles este o aglomerare urbana-suburbana cladita pe o coasta deluroasa, avand in vecinatate la sud si la est Oceanul Pacific. Muntii se intind la est si la nord; de asemenea la nord se gaseste San Fernando Valley, o parte a orasului cu aproximativ o treime din populatia orasului. Los-Angeles-ul face legatura intre regiunile sale prin intermediul unor mari autostrazi de otel si beton, construite pentru transportul rapid, la mari viteze, dare care este de obicei congestionat de trafic. Smogul produs de gazele de esapament ale masinilor sau de alte surse este o problema continua a poluarii.

Eruptiile vulcanice genereaza produsi gazosi, lichizi si solizi care, schimba local nu numai micro si mezorelieful zonei in care se manifesta, dar exercita influente negative si asupra puritatii atmosferice. Cenusile vulcanice, impreuna cu vaporii de apa, praful vulcanic si alte numeroase gaze, sunt suflate in atmosfera, unde formeaza nori grosi, care pot pluti pana la mari distante de locul de emitere. Timpul de remanenta in atmosfera a acestor suspensii poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetatori apreciaza ca, cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestra provine din activitatea vulcanica - o importanta sursa de poluare aer. Aceste pulberi se presupune ca au si influente asupra bilantului termic al atmosferei, impiedicand dispersia energiei radiate de Pamant catre univers si contribuind in acest fel, la accentuarea fenomenului de 'efect de sera', produs de cresterea concentratiei de CO 2 din atmosfera.

Furtunile de praf sunt si ele un important factor in poluarea aerului. Terenurile afanate din regiunile de stepa, in perioadele lipsite de precipitatii, pierd partea aeriana a vegetatiei si raman expuse actiunii de eroziune a vantului. Vanturile continue, de durata, ridica de pe sol o parte din particulele ce formeaza 'scheletul mineral' si le transforma in suspensii subaeriene, care sunt retinute in atmosfera perioade lungi de timp. Depunerea acestor suspensii, ca urmare a procesului de sedimentare sau a efectului de spalare exercitat de ploi, se poate produce la mari distante fata de locul de unde au fost ridicate. Cercetari recente, din satelit, au aratat ca eroziunea eoliana numai de pe continentul African ajunge la 100-400 milioane tone/an. In acest context, se pare ca desertul Sahara inainteaza in fiecare an cu 1.5 pana la 10 km. Furtuni de praf se produc si in alte zone ale globului. Astfel, in mai 1934, numai intr-o singura zi, un vant de o violenta neobisnuita a produs un intens proces de eroziune eoliana pe teritoriile statelor Texas, Kansas, Oklahoma si Colorado. Norii negrii, care cuprindeau circa 300 milioane de tone de praf, dupa ce au parcurs 2/3 din teritoriul S.U.A., au intunecat Washington-ul si New York-ul si s-au deplasat mai departe catre Atlantic. In 1928, la 26 si 27 aprilie, o furtuna a produs erodarea unui strat de sol cu o grosime de 12 - 25 mm pe o suprafata de 400 000 km 2 , situata in zona precaspica. Evaluarile facute cu acest prilej au aratat ca, numai pe teritoriul tarii noastre s-au depus circa 148 milioane m 3 de praf, din cantitatea totala ridicata.

Incendiile naturale, o importanta sursa de fum si cenusa, se produc atunci cand umiditatea climatului scade natural sub pragul critic. Fenomenul este deosebit de raspandit, mai ales in zona tropicala, desi, in general, gradul de umiditate al padurilor din aceasta zona nu este de natura sa favorizeze izbucnirea incendiului. La sfarsitul anului 1982 si inceputul anului 1983, pe insula Borneo a Indoneziei si Malayesiei au avut loc 7 incendii care au mistuit circa 3 milioane hectare de paduri tropicale. In coasta de Fildes, in 1983, focul a distrus circa 450 000 ha, iar in Ghana, in timpul aceleiasi secete, a fost distrusa prin foc o mare suprafata de paduri si circa 10% din plantatiile de cacao. In anii deosebit de secetosi, chiar si in zonele temperate, se produc dese incendii ale padurilor. Astfel, in 1992, dupa o succesiune de ani secetosi, au izbucnit incendii devastatoare chiar si in padurile Frantei si ale Poloniei. Se pare ca situatia climatica din deceniul 80 a extins mult suprafetele de paduri vulnerabile la incendii pe intregul glob