Bazinul Transilvaniei

Bazinul Transilvaniei

Este un bazin intramuntos, incadrat de Carpatii Orientali , Carpatii Meridionali, Muntii Apuseni, Muntii Lapusului si Rodnei. Peste fundamentul cristalin al bazinului, care formeaza o serie de zone ridicate si scufundate, urmeaza discordant si discontinuu depozite permotriasice, jurasice, cretacice, paleogene si miocene inferioare, dupa care in continuare urmeaza depozite ce apartin badenianului, buglovianului, sarmatianului si panonianului (pliocenului).

In zonele scufundate, grosimea sedimentarului este de peste 6.000 m, in timp ce pe zonele ridicate grosimea lui nu atinge 200 m.

In ceea ce priveste tectonica bazinului aceasta este diferita si de la exteriorul la interiorul bazinului se deosebesc trei zone:

zona externa formata din strate neogene care se reazama pe cadrul muntos al bazinului si inclina usor catre interiorul bazinului.

Fig.105. Structurile gazeifere din Bazinul Transilvaniei : 1 - Beudiu; 2 - Enciu; 3 - Strugureni ; 4 - Puini; 5 - Buza; 6 - Fantanele; 7 - Ssrmasel; 8 - Craiesti-Ercea; 9 - Bozed; 10 - Sanmartin; 11 - Ulies; 12 - Sincai; 13 - Grebenis; 14 - Zaul de Campie; 15 - Saulia; 16 - Dobra; 17 - Ludus; 18 - Sanger; 19 - Iclanzel; 20 - Vaidei; 21 - Sausa; 22 - Bogata; 23 - Lechinta-Iernut; 24 - Cucerdea; 25 - Delenii; 26 - Cetatea de Balta; 27 - Bazna; 28 - Tauni; 29 - Lunca; 30 - Paingeni; 31 - Voivodeni; 32 - Ibanesti; 33 - Dumbravioara; 34 - Teleac; 35 - Ernei; 36 - Targu Mures; 37 - Corunca; 38 - Acatari; 39 - Miercurea Nirajului; 40 - Damieni; 41 - Magherani; 42 - Ghinesti-Trei Sate; 43 - Galateni; 44 - Suveica; 45 - Sangeorgiu de Padure; 46 - Cusmed; 47 - Filitelnic; 48 - Laslaul Mare; 49 - Prod-Seleus; 50 - Soimus; 51 - Nades; 52 - Firtusu; 53 - Tarcesti; 54 - Bentid; 55 - Chedia; 56 - Eliseni; 57 - Cristur; 58 - Bradesti; 59 - Beia; 60 - Bunesti; 61 - Daia-Telina; 62 - Noul Sasesc; 63 - Copsa Mica; 64 - Petis; 65 - Barghis; 66 - Rusi; 67 - Ilimbav; 68 - Pipea; 69 - Porumbenii Mici; 70 - Chedia-Est; 71 - Simonesti; 72 - Medisor.

Aceste strate se prezinta, in ansamblu, ca o bordura necutata sau slab cutata ce a fost pusa in evidenta in partile de sud, de vest si de nord ale bazinului ;

zona cutelor diapire care se situeaza la interiorul primei zone, formata din cute diapire, dispuse pe directia Ocna Muresului - Ocna Sibiului  - Nercheasa -Lueta - Praid - Sovata - Beclean - Dej ;

zona centrala, formata din domuri (Fantanele ; Sarmasel ; Sincai ; Ulies ; Ludus ; Delenii ; Cetatea de Balta ; Paingeni ; Targu Mures, Nades ; Copsa Mica etc), anticlinale (Bediu ; Enciu ; Grebenis ; Cucerdea etc) si brachianticlinale (Zaul de Campie ; Sanger ; Dumbravioara etc).

Elementele structurale din zona centrala sunt rezultatul actiunii sarii badeniene.

Conditiile de formare a zacamintelor de hidrocarburi :

roca-mama - argilele si marnele din badenian, buglovian, sarmatian si panonian si in special sisturile cu radiolari (badenian). De asemenea, trebuie luate in considerare si sisturile bituminoase ale stratelor de Ileanda Mare (oligocen) ;

roca-rezervor - nisipurile, nisipurile marnoase, marnele nisipoase si gresile din badenian, buglovian, sarmatian si local si din panonian. Dar in afara de acestea, calitatea de roci rezervor a mai fost pusa in evidenta, prin probe de productie si pentru alte etaje geologice si anume : burdigalian si helvetian (microconglomerate, nisipuri si gresii), in oligocen (nisipuri si gresii) si in eocen (gresii, nisipuri si calcare) desi au avut rezultate negative ;

roca-protectoare - toate intercalatiile impermeabile care separa si protejeaza complexe si stratele purtatoare de hidrocarburi.

Tipuri de zacaminte. In afara de zacaminte stratiforme boltite se intalnesc si zacaminte stratiforme ecranate litologic, delimitate litologic si zacaminte combinate.

Structurile gazeifere din Bazinul Transilvaniei in functie de gradul de eroziune al panonianului si al formatiunii cu gaze au fost impartite in trei grupuri :

grupul de nord - care curpinde structuri gazeifere de mare altiutudine si eroziune, care in general, au axa orientata in directia NV-SE ( Beudiu ; Enciu ; Puini ; Buza ; Strugureni ; Fantanele ; Zaul de Campie ; Sanger ; Bogata de Mures, Sanmartin ; Bozed etc.) ;

grupul central - de medie altitudine si eroziune din care, din seria gazeifera lipsesc 100-250 m, care cuprinde structuri cu axa orientata, aproximativ, pe directia E-V (Cetatea de Balta, Bazna etc.) ;

grupul sud-estic - de mica altitudine si eroziune, unde seria gazeifera are un invelis de panonian pe alocuri partial erodat (Ernei ; Filitelnic etc.). Structurile au in general axa orientata pe directia N-S si prezinta unele dintre ele, dizarmonii intraformationale, care au determinat o delpasare a axului structurilor, de la verticala, cu adancimea.