ROCI MAGMATICE
TIPURI DE
ROCI. Scoarta terestra este alcatuita din minerale adica substante naturale
momogene din punct de vedere fizico chimic si care in general sunt solide. Mineralele pot fi izolate sau formeaza anumite asociatii naturale
numinte roci. Stiinta care se ocupa cu studiul rocilor se numeste Petrologie(petros=roca). O roca poate fii definita
prin 2 proprietati: a) compozitia minerala, care reda calitatea si proportia
mineralelor din agregat(din acest punct de vedere
rocile pot fii monominerale sau poliminerale) b) structura petrografica este
ansamblul proprietatilor care desemneaza forma si dimensiunea cristalelor din
roca precum si aranjamentul in spatiu al acestora. Dupa modul de formare exista
3 categorii de roci: magmatice, sedimentare, metamorfice. Rocile magmatice iau nastere prin racirea magmelor ajunse din adancime in
scoarta sau la suprafata. Ele se formeaza prin solidificarea magmelor pe 2 cai:
- prin cristalizarea fazei lichide - vitrificare ( trecerea
topiturii in sticla) Cauza solidificarii este racirea, racirea lenta
favorizeaza cristalizare iar racirea rapida vitrificarea. Mineralele principale
care rezulta din cristalizarea magmelor si intra in alcatuirea rocilor
magmatice sunt: cuartul, feldspatii alcalini, feldspatii plagioplazi, olivina,
piroxenii si amfibolii. Totusi intr-o roca nu pot exista toate aceste minerale
la un loc. Cuartul si olivina sunt incompatibile primul aparand numai la magme
acide iar olivina numai la magme bazice.Rocile magmatince bogate in cuartz si
feldspatii sunt de regula mai deschise la culoare si se numesc leucocrate iar
cele bogate in olivina, piroxeni si amfiboli sunt mai inchise la culoare se
numesc melanocrate. Dupa criteriul structural se impart in 2 clase: a) clasa
rocilor faneritice cuprizand roci plutonice cristalizate in adancime: granit, granodiorit, sienit, diorit, gabrou. b) clasa rocilor afanitice respectiv acele roci vulcanice
rezulate prin consolidarea lavelor la suprafata : riolit, decit, trahit,
andezit si bazalt. Dupa compozitia chimica rocile magmatice sunt: acide(granitu), neutre(sienitu), bazice(bazaltu). Dupa
compozitia mineralogica rocile magmatice se impart in: 1. Grupa granitului : garanit(Muntele Maciu, Banat,
Apuseni-rocia acida consolidata in adancime), riolit(folosit la pavaje in
Apuseni, Oas si Gutai), piatra ponce. 2. Grupa granodioritului
: granodiorit(consolidata in adancime mai inchisa la culoare
decat granitul) dacit. 3. Grupa sienitului : sienit(
consolidat in adancime) si trahit(la suprafata). 4. Grupa dioritului cuprinde
roci neutre: diorit( in adancime), si andezit( la
suprafata). 5. Grupa gabroului : gabrou( consolidat in
adancime) si bazalt( la suprafata). Rocile sedimentare se formeaza prin
distrugerea mecanica si chimica a rocilor preexistente ( magmatice, metamorfice chiar sedimentare) si acumularea
materialului rezultat in diferite locuri si medii subacvatic si aerian.
Procesele foarte diverse care duc la formarea sedimentelor si rocilor
sedimentare explica si marea diversitate a constituentilor lor. Astfel in
compozitia mineralogica a acestor roci se disting: 1.
Minerale alogene ce provin din afara bazinului de sedimentare in urma
transportului si sedimentarii: cuart, feldspabi, mice, fragmente litice. 2.
Minerale antigene: (calcit, aragonit, halit, gips si opal) se formeaza prin
precipitare directa in cadrul bazinului de sedimentare sub forma de agregate,
corpusculi sferici( noduli, oolite) si ciment al
clastelor detritice. 3. Bioclaste, reprezentate prin parti scheletice de natura
minerala, calcit, aragonit, opal si calcedonie. Dupa factorii care au
contribuit la formarea lor ca si dupa structura si textura se disting 4 familii
de roci sedimentare: a) rocile detritice se formeaza in medii sedimentare
marine si continentale.Ele se formeaza prin dezagregarea altor roci de obicei
dure si care ulterior au fost sau nu cimentate de un
material calcaros, argilor, silicios. Aceste roci sunt :
grohotisurile(fragmente colturoase de roca, prin cimentarea lor se formeaza
breciile), pietrisurile(apar in albiile raurilor si in zonele de plaja
cu tarm inalt, prin cimentare dau conglomeratele), nisipurile( fragmente
de 0,1 si 2 mm frecvente in zonele desertice, in albiile raurilor si in zonele
de plaja, prin cimentare dau gresiile), loessul( un praf format din
nisip fin, calcar si argila, transportat si depus de vant in zone
joase), malurile(particule mai mici de 0,01 mm prin cimentare dau argilele),
marnele(argile calcaroase). Rocile detritice formeaza cuverturi sedimentaresi
intra in alcatuirea formatiunilor cutate din zonele de orogen.In tara noastra ele sunt raspandite in Carpatii Orientali
(gresia de Kaliwa), Carpatii Meridionali (conglomeratele de Bucegi) in Muntii
Apuseni in bazinele intramontane(Borsec, Cormanesti,
Petrosani) si in Dobrogea b) rocile de precipitare se formeaza mai ales in
golfurile, lagunele, si lacurile din regiunilearide. Aici, evaporarea fiin
ridicata apar solutii supra saturate din care precipita saruri minerale sub
forma de rocvi monominerale sau poliminerale. Roci monominerale sunt evaporitele(formete din sare), gipsul, anhidritul,
travertinul. Dintre cele poliminerale, mentionam calcarele oolitice(
cu sfere mici formate in jurul grauntilor de nisip) si dolomitele( carbonat
dublu de calciu si magneziu). Tara noastra este una dintre cele mai bogate din Europa in depozite de
sare si gips. c) rocile organogene iau nastere prin
depunerea partilor scheletice ale organismelor vegetale si animale, dupa
moartea acestora. Se subdivid in 2 grupe: acaustobilotile(
care nu ard), si caustobiolite. Dintre acaustobiloite fac
parte calcarele organogene, diatomitele, fosforitele. Rocile
caustobilite cuprind la randul lor 2 grupe: carbunii si bitumenele naturale(hidrocarburile). Carbunii dupa gradul lor de
incarbonizare, se clasifica in carbuni superiori(
antracit si huila) si inferiori (turba, lignit si carbunele brun). Dintre
rocile butuminoase mentionam petrolul, gazele naturale, asfaltul(rezulta
din oxidarea si degradarea petrolului in contact cu aerul), chihlimbarul,
rasina de pin fosilizata), sisturile bituminoase,
ozocherita(rezulata din polimerizarea hidrocarburilor cand ies de sub
presiune).
