Zona Flisului

Zona Flisului

Zona Flisului situata la est de Zona Cristalino-mezozoica a lantului Carpatilor Orientali se prezinta sub forma unei benzi continue si este formata din depozite cretacice si paleogene, puternic cutate si faliate.

Dupa facies si varsta depozitelor din care este formata, aceasta se imparte in doua subzone : Subzona Flisului Cretacic (intern) si Subzona Flisului Paleogen (extern).

1.1. Subzona Flisului Intern (Cretacic)

Dintre cele trei unitati (vest-interna ; est-interna si mediu-interna) care formeaza aceasta subzona, prezinta unele perspective de hidrocarburi numai unitatea medio-interna, formata din depozite cretacice delimitate in vest de o mare fractura, iar in est, de linia tectonica Audia.

Indicatiile de titei in aceasta unitate, de la Sadova, Pojorata, Slatioara, Negrileasa, Breaza numita si panza sisturilor negre si care incaleca peste depozitele din est, sunt legate de sisturile negre bituminoase.

1.2. Subzona Flisului Extern (Paleogen)

Subzona Flisului Extern, format din depozite ce apratin cretacicului, paleogenului (eocen si oligocen) si miocenului, se dezvolta la est de linia Audia. Intereseaza in mod special, din punctul de vedere al zacamintelor de hidrocarburi, oligocenul.

De la Valea Buzaului spre vest, oligocenul este intalnit sub doua faciesuri, si anume: in facies de Pucioasa, in Pintenul de Homoraciu si in facies de Kliwa, in Pintenul de Valeni.

In aceasta subzona se separa doua unitati tectonice : unitatea de Tarcau sau medio-marginala care, de-a lungul unei linii tectonice, incaleca peste cea de a doua unitate, unitatea marginala (externa) sau autohton. Aceasta, la randul ei, ia contact cu depunerea din fata Carpatilor Orientali, tot de-a lungul unei linii de incalecare.

In unitatea medio-marginala se intalnesc toate tipurile de cute, de la cute anticlinale asimetrice, la cute-falii. In ansamblul ei, unitatea marginala se prezinta ca un anticlinorium, format din cute anticlinale si cute-solzi, deversate de la vest catre est.

Conditile de formare a zacamintelor de hidrocarburi. Cele mai importante zacaminte de hidrocarburi apartin unitatii externe unde ca roci-mama de hidrocarburi sunt sisturile menilitice, sisturile disodilice si marnele albe bituminoase.

Rocile-mama sunt reprezentate prin sisturile menilitice, sisturile disodilice si marnele albe bituminoase.

Rocile -rezervor sunt reprezentate prin gresia de Lucacesti, gresia de Kliwa, gresia din orizontul de tranzitie, Suprakliwa, gresiile intercalate in orizontul marnelor albe bituminoase, al menilitelor inferioare si superioare si al disodilelor inferioare si superioare. In afara de oligocen, pe unele structuri (Leorda, Comanesti-Podei, Darmanesti, Pacurita) s-au dovedit bune roci rezervor si gresia de Tarcau din eocen si nisipurile si gresiile din sarmatianul bazinului post tectonic Comanesti.

Rocile protectoare sunt reprezentate fie de depozitele din panza medio-marginala, care protejeaza zacamintele din oligocenul unitatii externe, fie, pe unele structuri, de miocenul cu sare sau de zona asfaltizata a gresiei de kliwa ce apare la suprafata , ca la Solont-Stanesti. Zacamintele din oligocen sunt in general, stratiform boltite cu trecere spre masive, limita hidrocarburi-apa fiind tabulara.

In general structurile sunt legate de cute solzi (Ghelinta, Lepsa, Slanic-Bai, Dofteana-Bogata, Doftenita, Cerdac, Geamana, Zemes-Cilioara si altele), dar sunt si unele structuri legate de cute anticlinale simetrice (Uture-Moinesti oras, Cucuieti, Mihoc si altele), de cute anticlinale asimetrice (Gropile lui Zaharache, Chilii-Vest, Arsita, Frumoasa, Slanic-Ferastrau, sau brachianticlinale (Tazlaul Mare).

Fig.100. Srtructurile gazeifere si petro-gazeifere din Subzona Flisului Paleogen si Zona Miocena din Moldova: 1 - Geaman; 2 - Gropile lui Zahanache; 3 - Chilii-Vest; 4 - Tasbuga; 5 - Tasbuga -Sud; 6 - Chilii-Est; 7 - Cilioaia-Vest; 8 - Zemes; 9 - Moinesti-Vest; 10 - Leorda; 11 - Comanesti; 12 - Arsita; 13 - Foale-Tazlau-Modarzau- Piatra-Crapata - Moinesti-Oras; 14 - Vasiesti-Vest; 15 - Darmanesti; 16 - Frumoasa; 17 - Solont-Uture- Moinesti-Oras; 18 - Vaisesti-Est; 19 - Tazlaul Mare; 20 - Mihoc; 21 - Cucuieti; 22 - Doftenita; 23 - Slanic Bai; 24 - Nineasa; 25 - Pacurita; 26 - Cerdac-Vest; 27 - Cerdac-Centru; 28 - Lepsa; 29 - Cerdac-Est; 30 - Larga; 31 - Doftana; 32 - Slanic; 33 - Fierastrau; 34 - Ghelinta; 35 - Campeni-Vest; 36 - Campeni; 37 - Tescani; 38 - Casin; 39 - Campuri.

1.3. Zona Flisului din Muntenia

De la Valea Buzaului spre vest, cretacicul subzonei interne a flisului prezinta variatii de litofacies, el fiind caracterizat printr-o alternanta de marnocalcare, marne cenusii, care in mare parte sunt inlocuite de marne rosii, iar subzona externa a flisului se fragmenteaza in doua mari anticlinale ce formeaza Pintenul de Homoraciu, situat la interior si Pintenul de Valeni, situat la exterior. Acesti pinteni se afunda sub cuvertura neogena si prin cateva aparitii sporadice mai pot fi urmariti pana la vest de Valea Dambovitei.

Depozitele neogene patrund si intre aceste doua anticlinale formand sinclinalul (cuveta) de Slanic la nord de Pintenul Homoraciu si sinclinalul (cuveta) de Drajna, intre cei doi pinteni.

De la Valea Buzaului spre vest, din cele cinci unitati stratigrafice separate de-a lungul Carpatilor Orientali din Moldova, din eocen este intalnita numai unitatea interna, a gresiei de Tarcau.

Oligocenul de la Valea Buzaului spre est este intalnit sub doua faciesuri si anume : faciesul de Pucioasa in Pintenul de Homoraciu si faciesul de Kliwa in Pintenul de Valeni.

Fig.101. Structurile petro-gazeifere si gazeifere din Pintenul de Homoraciu, deValeni, Cuveta de Drajna si de la contactul zonei miopliocene cu Pintenul de Valeni : 1 - Izvoarele ; 2 - Posesti ; 3 - Carbunesti ; 4 - Surani ; 5 - Predeal-Sarari ; 6 - Opariti ; 7 - Copaceni ; 8 - Cosminele ; 9 - Bustenari ; 10 - Varful Draganesei ; 11,12 - Varfuri-Visinesti ;13 - Vulcana ; 14 - Starmini.

Conditile de formare a zacamintelor de hidrocarburi sunt :

Pentru cretacic :

roca-mama - sisturile argiloase negre ;

roca-rezervor - gresii calcaroase si calcare grezoase ;

roca-protectoare - intercalatii de marne cenusii.

Pentru eocenul din Pintenul de Homoraciu, prezent prin facies median :

roca-mama - argile negricioase ;

roca-rezervor - gresia de Tarcau;

roca-protectoare - intercalatii de marne cenusii.

Pentru eocenul din Pintenul de Valeni :

roca-mama - argile negricioase ;

roca-rezervor - gresii;

roca-protectoare - marne.

Pentru oligocenul din Pintenul de Homoraciu:

roca-mama - sisturile menilitice si disodilice inferioare si superioare ;

roca-rezervor - gresia de Fusaru ;

roca-protectoare - orizontul stratelor de Vinetisu si prin marnele de Pucioasa.

Pentru oligocenul din Pintenul de Valeni :

roca-mama - sisturile menilitice si disodilice inferioare si superioare ;

roca-rezervor - gresia de Kliwa inferioara si superioars si prin nisipurile si gresiile lenticulare de Podul Morii ;

roca-protectoare - marnele din stratele de Podul Morii si prin orizontul de diatomite.

S-au obtinut unele rezultate de productie de titei si gaze din cateva structuri de dimensiuni mici, atat din eocenul Pintenului de Homoraciu cat si din oligocenul Pintenului de Valeni. De asemenea s-au dovedit productive si helvetianul si meotianul din cuvertura neogena. In afara de zona celor doi pinteni s-au obtinut rezultate de productie de titei din meotian pe structura Posesti, care este un monoclin faliat, format din pliocenul cuvetei de Drajna. Structurile Cosminele Starmini, Varfuri-Visinesti si Catiasu se prezinta sub forma unor cute anticlinale faliate iar structura Izvoarele se prezinta ca un monoclin.