Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie


Sectorul romanesc al Dunarii: Bazias-Chilia

Hidrologie

+ Font mai mare | - Font mai mic



Sectorul romanesc al Dunarii: Bazias-Chilia

In cadrul acestui sector se deosebesc urmatoarele sectoare secundare[1]:




Sectorul Bazias – Drobeta -Turnu Severin (144 km), incepe cu defileul Portile de Fier, lung de 144 km, care strabate sud-vestul Carpatilor Meridionali. Acolo unde Dunarea trece prin zone depresionare sau sapa in roci moi, valea atinge latini pana la 5 km. Pe portiunea numita Cazane, de 9 km lungime, taie culmi muntoase alcatuite din roci dure, iar valea transversala se ingusteaza mult, ajungand la cateva sute de metri. Stancile din albie, viteza mare a apelor si panta accentuata au impiedicat mult timp navigatia prin defileu. Prin construirea sistemului hidroenergetic si de navigatie de la Portile de Fier (1970-1972) s-a pus, pe de o parte, in valoare imensul sau potential hidroenergetic si s-a rezolvat, pe de alta parte, problema navigatiei prin defileu, cu ajutorul ecluzelor laterale.

Sectorul Drobeta -Turnu Severin – Calarasi. Dunarea isi reduce viteza, devine asimetrica, avand malul drept mai inalt (150-200 m), isi largeste valea si lasa o parte din aluviuni, formand ostroave. Pe toata aceasta distanta, fluviul curge pe un singur brat, pe sub marginea Podisului Prebalcanic, avand de-a lungul malului stang romanesc o lunca larga, cu garle, canale, lacuri asanate sau desecate si circa 4-5 niveluri de terase, care alcatuiesc o parte din campurile fertile ale sudului Campiei Romane. In albia Dunarii exista mai multe ostroave vechi, neinundabile: Ostrovu Corbului, Ostrovu Mare, insula Simian, insula Ada-Kaleh – acum acoperita de apele lacului de acumulare – s.a.

Intre malul de vest al insulei Ostrovu Mare si malul sarbesc al Dunarii, in dreptul satului Ostrovu Mare (com. Gogosu, jud. Mehedinti) si al localitatii Mihailovac (pe malul sarbesc) s-a construit hidrocentrala Portile de Fier II (216 MW) si se afla in constructie o hidrocentrala aditionala (54 MW). In zona Turnu Magurele – Nicopole este prevazut sa se construiasca o alta hidrocentrala, in colaborare cu Bulgaria.

Sectorul Calarasi-Braila prezinta desfacerea succesiva a apelor in doua brate principale, care cuprind intre ele aproape toata lunca larga, in unele locuri de peste 20 km. De la sud de Calarasi si pana la Harsova, prinsa intre Dunarea Veche, la vest si Bratul Borcea, la est, se afla Balta Ialomitei, zona in care se gaseste un complex de poduri feroviare si rutiere, intre Fetesti si Cernavoda. In apropiere de Harsova, apele se aduna intr-o singura albie. Aici s-a construit impresionantul pod de la Giurgeni-Vadu Oii. La nord de Vadu Oii, in aval de comuna Giurgeni (jud. Ialomita), fluviul se desparte din nou in doua brate: Dunarea Veche/ bratul Macin, la est si Cremenea, la vest, care inchid Balta Brailei (intens modificata de om prin indiguiri si desecari)

Sectorul Braila-Marea Neagra sau Dunarea Maritima este sectorul fluvio-maritim al Dunarii, pe care pot patrunde si vase maritime de mare tonaj, utilizand bratul Sulina – canalizat si rectificat.



Intre Braila si Patlageanca, pana la prima bifurcatie a Dunarii, cunoscuta sub numele de primul ceatal (Ceatalul Chiliei sau Ceatalul Ismail, unde Dunarea se ramifica in bratele Chilia si Tulcea), Dunarea curge intr-o singura albie, prezentand coturi mari (Cotul Pisicii), care favorizeaza formarea zapoarelor de gheata, in timpul primaverii. Adancimea Dunarii atinge, in acest sector, 24 m, coborand sub nivelul marii. In aval de municipiul Tulcea, bratul Tulcea se desparte din nou, la al doilea ceatal (Ceatalul Sfantu Gheorghe) formand bratele Sulina si Sfantu Gheorghe, astfel incat Dunarea se varsa in Marea Neagra prin trei guri principale: Chilia, Sulina si Sfantu Gheorghe, brate intre care s-a format Delta Dunarii, cel mai nou pamant al tarii, zona permanent umeda, declarata rezervatie a biosferei, imens domeniu al stufului si pescuitului.

Oportunitati economice – Din perspectiva economica, Dunarea asigura cea mai importanta cale de navigatie fluviala a Europei, de la Ulm si pana la varsare, iar canalele Main-unare (dat in folosinta la 26 septembrie 1992) si Dunare–Marea Neagra (inaugurat la 26 mai 1984) creeaza legatura navigabila intre Marea Nordului, prin intermediul fluviului Rin si Marea Neagra, pe o distanta de 3500 km.

Astfel, o parte din comertul european, dintre Europa Centrala si Orientul Apropiat, se face pe Dunare. Pentru Romania, artera de legatura cu Europa de rasarit si centrala reprezinta oportunitatea economic a de crestere a veniturilor din taxele de tranzit.

Pe malul romanesc s-au dezvoltat mai multe orase porturi: Orsova, Drobeta-Turnu Severin, Calafat, Turnu Magurele, Giurgiu, Calarasi, Cernavoda, Braila, Galati, Tulcea si Sulina. Unele dintre ele de tin si importante obiective industriale ceea ce le-a amplificat functiile economice.

Alte porturi principale pe fluviul Dunarea sunt: Ulm, Linz, Viena, Bratislava, Budapesta si Belgrad.



Melinda Candea, Florina Bran, Spatiul geografic romanesc, Bucuresti Editura Economica, 2001, pag. 60






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1888
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site