CONSTIINTA NATIONALA SI EMANCIPAREA POLITICA

CONSTIINTA NATIONALA SI EMANCIPAREA POLITICA

Secolele XVII-XVIII s-au caracterizat pe plan european, prin constituirea si afirmarea natiunilor moderne. In acest cadru general se inscrie si formarea natiunii romane. Sub influienta iluminismului, a renascut constiinta colectiva romaneasca, ale carei componente principale sunt ortodoxia, autohtonia, continuitatea si originea latina a poporului roman.

In pofida separatismului politic determinat de stapanirea straina asupra unor teritorii romanesti(Transilvania, Banatul, Bucovina, Basarabia si Dobrogea), natiunea romana s-a nascut pe intreg spatiul romanesc.

Personalitatea cea mai reprezentativa a iluminismului romanesc a fost Dimitrie Cantemir: a sustinut eliberarea Moldovei de sub suzeranitatea otomana argumentand latinitatea si unitatea neamului romanesc in vechea Dacie.

Lupta nationala a romanilor s-a desfasurat pe doua planuri:

in Principatele Romane: recunoasterea autonomiei garantate de Marile Puteri

in Transilvania: obtinerea de drepturi civile si politice.

Miscarea nationala din Transilvania

1688- a inceput anexarea Transilvaniei la Imp. Habsburgic- situatia romanilor nu s-a modificat, desi reprezentau populatia majoritara

1691- Diploma Leopoldina(diploma emisa de Leopold I): a mentinut statutul de toleranti al romanilor.

1692- imparatul Leopold I a recunoscut clerului ortodox care accepta unirea cu Biserica Catolica aceleasi drepturi de care se bucura clerul catolic.

1697- Sinodul de la Alba-Iulia( intrunirea preotilor ortodocsi ) a acceptat unirea, nascandu-se astfel Biserica Greco- Catolica sau Unita.

1699- Leopold I a emis o noua diploma prin care preotii uniti erau scutiti de iobagie si robota.

1701- Leopold I a adoptat diploma care prevedea ca nu vor mai fi tratati ca "tolerati" mirenii(cei care nu detin functii bisericesti), inclusiv taranii, care vor accepta unirea cu Biserica Catolica- Dieta (Parlamentul) Transilvaniei nu a votat acest act.

In fruntea miscarii de emancipare a romanilor transilvaneni a fost preotul Ioan Inochentie Micu Klein(1692-1768)

In 1744, a inaintat imparatesei austriece Maria Tereza, un memoriu intitulat Supplex Libellus:

dreptul la guvernare pt. populatia romana majoritara

declararea natiunii romane ca a IV-a natiune oficiala

desfintarea iobagiei

scutirea preotilor de taxe

libertatea fiilor de iobagi de a urma scoli si meserii.

A folosit ca argument pt. doleantele sale vechimea, continuitatea si originea latina a romanilor.

La sfarsitul sec.XVIII SCOALA ARDELEANA(miscare politica si culturala a intelectualitatii romane din Transilvania) a dezvoltat Supplex Libellus lui Micu in Supplex Libellus Valachorum, considerat veritabil act de nastere al natiunii romane si primul program politic modern al romanilor din Transilvania. A fost redactat de IOSIF MEHESI, SAMUIL MICU, PETRU MAIOR, GHEORGHE SINCAI, IOAN PIUARIU-MOLNAR.

Principalele revendicari cuprinse in memoriu erau(1791):

stergerea denumirii de "tolerati"

reprezentarea proportionala in Dieta si in functii

reintegrarea natiunii romane in randul natiunilor oficiale("regnicolare").

Membrii Scolii Ardelene sustineau "originea romana pura" a poporului roman