INSTITUTIILE STATELOR MEDIEVALE ROMANESTI

INSTITUTIILE STATELOR MEDIEVALE ROMANESTI

Tara Romaneasca si Moldova

Organizarea politica: voievodat.

Institutii

1. Domnia este institutia centrala reprezentata de domnul tarii.

Atributii:

- administrative: numea dregatorii, acorda privilegiile boieresti, stabilea impozitele.

- judecatoresti: scaunul domnesc era cea mai inalta instanta de judecata;

- legislative: adopta acte legislative;

- militare: comandantul armatei (mare voievodat).

2. Sfatul domnesc este alcatuit din mari boieri si apoi boieri cu dregatorii; forma curtea domneasca:

organ consultativ;

avea si atributii juridice.

Dregatori

- functii importante: ban al Olteniei (Tara Romaneasca) si portarul Sucevei (Moldova);

- vornic (seful Curtii domnesti);

- logofat (seful Cancelariei domnesti);

- vistiernic (seful finantelor);

- spatar (purtatorul de spada).

3. Adunarea tarii reprezenta adunarea starilor privilegiate. Era convocata in cazuri speciale.

4. Biserica reprezenta puterea suprema pe plan spiritual. Intemeierea Mitropoliilor in ambele tari a consolidat ortodoxismul si a dat o legitimare ecleziastica celor doua state.

5. Armata este formata din:

oastea cea mica - armata permanenta

oastea cea mare - convocata numai in caz de primejdie.

Unitati administrative: erau conduse de dregatori locali cu atributii administrative, fiscale, judecatoresti.

in Tara Romaneasca: judete conduse de reprezentanti ai domnului cu functii administrative, judecatoresti;

in Moldova: tinuturi conduse de un staroste sau parcalab

Justitia

Pana la sfarsitul sec. XVI nu avem informati despre legile scrise. Pricinile erau judecate dupa "dreptul pamantului" - obiceiuri transmise de traditia orala. In sec. XVI apar primele legiuiri scrise, de origine bizantina.

Transilvania de la voievodat la principat

Organizarea politica: voievodat cu o larga autonomie in cadrul regatului maghiar.

Institutii

I. Voievodat

- Voievodul avea prerogative limitate; nu era singur stapanitor. Era numit si revocat de rege. Avea atributii judecatoresti, militare (comandant militar), administrative (guvernator).

- Sfatul voievodului: vicevoievodul, comiti, notari.

Atributiile vicevoievodului:

rol consultativ

indeplinea functii publice sau la curtea suveranului

conducea Transilvania in lipsa voievodului

atributii uneori administrative, legislative, judecatoresti

- Congregatia generala adunari reprezentative compuse din reprezentantii nobilimii maghiare, clerului catolic, patriciatului sasesc, fruntasilor secuilor, in general ai oamenilor liberi. Romanii erau in majoritate aserviti si nu aveau dreptul de a participa la aceste adunari. Erau convocate de rege sau de voievod.

II. Principat autonom sub suzeranitatea Imperiului Otoman (1541).

- Principele era numit de Dieta si confirmat de Sultan.

- Sfatul principelui: format din 12 membri alesi din randul natiunilor privilegiate (cate patru din fiecare): nobilii maghiari, patriciatul sasesc, fruntasii secuilor, conditionat de apartenenta la una dintre religiile recepte (catolica, luterana, calvina, unitariana).

- Dieta era compusa din 150 membri si se intrunea de doua ori pe an. Era formata din reprezentantii natiunilor privilegiate (maghiari, sasi, secui), hotara in chestiunile de interes general.

Organizarea administrativ-teritoriala

comitate maghiare conduse de comiti;

scaune secuiesti organizate cu scopuri militare in partea de E a Transilvaniei, in numar de sapte;

scaune sasesti: sapte, cel mai important fiind scaunul Sibiului;

districte sasesti: doua, Brasov si Bistrita;

districte romanesti: numite initial terra (tari), isi aveau originea in fostele organizatii autohtone ale romanilor, erau situate in regiunile de granita, in Banat, in Fagaras sau Hunedoara. Un district romanesc cuprindea un numar de cnezate si voievodate locale, ce se conduceau dupa dreptul lor stravechi.

Organizarea bisericeasca

Biserica catolica era subordonata arhiepiscopiei de Calocea si cuprindea trei episcopii:

Episcopia Transilvaniei cu resedinta la Alba Iulia;

Episcopia Oradiei;

Episcopia Cenadului.

Confesiunea catolica ii reunea pe unguri, secui, sasi.

Biserica ortodoxa era reprezentata de o serie de biserici si manastiri romanesti din Maramures (Cuhea), Tara Fagarasului (Scorei), Tara Barsei (Scheii Brasovului), Hunedoara (Strei, Densus).

Asezamintele religioase romanesti din Transilvania se aflau sub jurisdictia episcopilor ortodocsi de la sud si rasarit de Carpati, iar dupa organizarea mitropoliilor din Tara Romaneasca (1359) si Moldova (1401) au intrat sub jurisdictia acestora.