Primele acte de organizare politica din statele romane

Primele acte de organizare politica din statele romane

Regulamentele Organice

Constitutia in Romania a aparut mult mai tarziu decat constitutiile din tarile europene din vest, cu toate ca aparitia ei a fost determinata de aceleasi cauze care au determinat si aparitia constitutiilor in restul statelor europene.Aceasta intarziere se explica prin faptul ca dezvoltarea tehnica, economica, sociala si culturala a inceput in Romania mai tarziu datorita dominatiei Imperiului Otoman. Insa, inca din perioada in care statele romanesti se aflau sub influenta marilor puteri vecine s-au cunoscut anumite acte si proclamatii ale reprezentantilor romanilor, a intelectualilor, conducatorilor sau a revolutionarilor din cele trei state romanesti .

Cele mai vechi acte de organizare politica ale tarilor romane dateaza din secolul al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea. Elemente de organizare politica se regasesc in Asezamintele lui Constantin Mavrocordat, din 1740 si 1743, si in 'Pravilniceasca condica' tiparita in 1780 de catre Alexandru Ipsilanti. Norme juridice importante se intalnesc si in Codul civil al lui Scarlat Calimah din 1817 si Legiuirea Caragea din 1818. Aceste din urma reglementari vizau, insa, mai ales raporturile de drept privat. Pe planul organizarii politice sunt de semnalat si o serie de Memorii elaborate de reprezentanti ai boierimii, care propuneau reforme politice sau chiar programe de organizare politica a statului. Asemenea Memorii au fost adresate Rusiei si Austriei in 1721, iar in 1771, supuse atentiei imparatesei Ecaterina a II-a a Rusiei. Se avea in vedere in special emanciparea deplina a Principatelor de sub dominatia Portii Otomane. In Transilvania, in 1791, din initiativa unor episcopi romani, este adresata imparatului Leopold al II-lea al Austriei cunoscuta petitie denumita "Supplex Libellus Valachorum", prin care se revendica egalitatea natiunii romane din punct de vedere politic, cu populatia de alte nationalitati existenta in Transilvania.

O importanta deosebita o are Programul de reforme elaborat de Tudor Vladimirescu, in 1821. Remarcabil este si Memoriul 'Carvunarilor' din 13 septembrie 1822, pe care A. D. Xenopol l-a calificat ca fiind 'cea dintai intrupare a unei gandiri constitutionale in Tarile Romane' si 'cea dintai manifestare politica a cugetarii liberale '. Nicolae Iorga considera, la randul sau, ca ideile cuprinse in Constitutia 'Carvunarilor' au contribuit la 'regenerarea noastra nationala'. O opinie pozitiva cu privire la acest important document emite si Dumitru Barnoschi, care estimeaza ca 'originile vietii de stat moderne democratice se incheaga la noi in Constitutia moldoveneasca de la 13 septembrie 1822'. Desi Memoriul 'Carvunarilor' a fost in cele din urma inlaturat, din cauza opozitiei unei parti a boierimii, el contine o serie de idei valoroase ce au marcat dezvoltarea constitutionala ulterioara. De pilda, este de remarcat recunoasterea statutului de independenta a Moldovei, care trebuia sa devina acelasi ca pe vremea lui Bogdan, infiintarea Sfatului obstesc (adunare reprezentativa) din care urmau sa faca parte si boierii de rang mai mic, pana atunci inlaturati din functii importante. Proiectul mai prevedea garantarea dreptului de proprietate si principiul exproprierii pentru cauza de utilitate publica. Erau, totodata, inserate norme asemanatoare celor cuprinse in declaratia franceza de drepturi cu privire la libertatea individului, erau garantate libertatea religioasa, egalitatea tuturor la dobandirea unor slujbe publice, mentionandu-se ca ocuparea functiilor trebuia sa se faca 'numai dupa meritul bunelor fapte si dupa puterea vredniciei fiecaruia pentru slujba ce e sa i se incredinteze'. Dovedind o conceptie novatoare, Constitutia 'Carvunarilor' tindea spre restrangerea puterilor domnesti, incredintand dreptul de conducere efectiva a tarii Sfatului obstesc, organ reprezentativ.
Domnul exercita, impreuna cu Sfatul obstesc, puterea suprema in conducerea tarii, in conditiile prevazute de pravila. Alte dispozitii importante priveau organizarea finantelor tarii, preconizand un control al Sfatului obstesc si atributiuni specifice pentru vistiernic. In ceea ce priveste administratia, erau stabilite masuri pentru sanctionarea abuzurilor functionarilor care isi incalcau indatoririle. In privinta armatei se preconiza ca ostile tarii sa nu poata fi recrutate dintre straini, urmarindu-se crearea unei armate pamantene.

Aceste prevederi, ca si numeroase altele, denota faptul ca proiectul de Constitutie a 'Carvunarilor' anticipeaza din multe puncte de vedere o dezvoltare constitutionala moderna, ce avea sa se produca mai tarziu in Principatele romane. Este drept ca proiectul de constitutie continea si unele neajunsuri, printre care lipsa unor prevederi care sa garanteze traducerea in realitate a unor libertati nou introduse, conferirea Domnului a unor atributii destul de largi etc. Considerat, in ansamblul sau, el ramane insa unul dintre cele mai importante proiecte constitutionale din tara noastra, care denota preocuparea pentru alcatuirea unei constitutii moderne.

Regulamentele Organice, adoptate in 1831 in Muntenia si in 1832 in Moldova, ca urmare a prevederilor Tratatului de la Adrianopol, au consfintit o puternica influenta a Rusiei in Principatele romane. Cu toate criticile care se aduc acestui document, nu poate fi ignorat faptul ca el a consacrat pentru prima oara principiul separatiei puterilor si a favorizat dezvoltarea noilor relatii economice. De fapt, el a inlocuit arbitrariul puterii domnitorilor si a introdus norme si institutii moderne de organizare a statului. Regulamentele organice integreaza astfel proiectele anterioare de organizare a vietii statale, iar sub acest nume modest, ele reprezinta, in opinia lui Nicolae Iorga, o adevarata Constitutie.