CIVILIZATIA GETO-DACILOR

CIVILIZATIA GETO-DACILOR

Triburi daco-getice: burii - N Munteniei; apulii, costobocii - N Moldovei si Maramures; carpii - Moldova; crobizii - Dobrogea; trizii - S Dobrogei; besii, moesii, tribalii, bitinii.

Asezari (dava): Buridava (jud. Valcea), Tamasidava (jud. Bacau), Piroboridava (Poiana, jud. Galati), Sucidava (Celei, jud. Olt), Piatra Craivii (jud. Alba), Stancesti (jud. Botosani), Batca Doamnei (jud. Neamt), Cetateni (jud. Arges), Sarmizegetusa (Muntii Orastie - centru politic) inconjurata de un sistem de fortificatii alcatuit din cetati: Costesti, Blidaru, Capalna, Tilisca.

Ocupatii:

agricultura (cereale, vita de vie);

cresterea animalelor (vite, oi, cai);

mestesugurile:

Ø      metalurgia fierului (unelte si arme din fier)

Ø      prelucrarea metalelor pretioase (obiecte de podoaba din Ag;)

Ø      ceramica lucrata cu mana sau la roata

relatii de schimb cu grecii, romanii - monede locale si straine (grecesti, romane).

Organizarea sociala

Familii monogame in comunitati teritoriale (obsti satesti) conduse de un sfat "al oamenilor buni si batrani" si de o capetenie a obstii.

Aparitia proprietatii private permite acumularea de bunuri si diferentierea sociala in cadrul triburilor geto-dace:

tarabostes, pileati - nobilimea tribala

comati sau capillati - marea masa a oamenilor liberi, producatori liberi (agricultori, mestesugari) si negustori

sclavi - in numar mic, proveniti din randul prizonierilor de razboi.

Organizarea politica

- Uniuni de triburi foarte puternice conduse de "basilei" (regi).

Arta, stiinta si religie

ceramica neagra sau rosie lucrata la roata olarului de diferite forme, ornamentata cu motive incizate sau in relief;

arta decorativa: sculptura in piatra;

obiecte de podoaba decorate cu ornamente vegetale (funze, lujeri);

cunostinte de botanica, astronomie, (sanctuarul circular de la Sarmizegetusa impartea anul solar in 360 de zile), medicina, scrisul cu caractere grecesti si romane;

politeism: Zalmoxis (zeul pamantului si vegetatiei), Gebeleizis (zeul fulgerului si furtunii), Bendis (zeita vanatorii si a padurii);

ritul funerar: incineratia, uneori inhumatia.

Contacte cu alte popoare

- sec. VII i.Hr. - contactul cu grecii care intemeiaza cetatile pontice: Histria, Callatis, Tomis. Au loc schimburi culturale, dacii preluand de la acestia: roata olarului, moneda, modele de organizare politica.

- scitii din stepele nord-pontice (obiecte metalice de factura scitica in asezari din Moldova);

- influente ilirice;

- influente sud-tracice;

- sec. III i.Hr. - celtii (creatorii culturii La Tene), patrund in Dacia (in Transilvania, Maramures, Oltenia) contribuind la dezvoltarea metalurgiei fierului si emiterea monedelor, au adus roata olarului;

- sec. II-I i.Hr. - intra in contact cu romanii.

Izvoarele scrise despre daco-geti

Hecataios din Milet (sec. VI-V i.Hr.) aminteste de getii de la S de Dunare din sec. VI-V i.Hr.;

Herodot, Istorii (sec. VI i.Hr.) - vorbeste despre rezistenta dacilor impotriva lui Darius in trecerea lui prin Dobrogea pentru a-i infrange pe sciti;

Tucidide, Razboiul peloponesiac (sec. V i.Hr.) ii mentioneaza pe geti ca fiind aliati ai Atenei;

Strabon, geograf grec;

Trogus Pompeius (sec. I i. Hr.) informatii despre getii din Dobrogea din sec. IV i.Hr. si din Transilvania si Moldova din sec. II i.Hr.

Iustinus, istoric roman din sec. II i.Hr., informatii despre geti din sec. IV i.Hr.

Flavius Arrianus, istoric si geograf grec (sec. II i.Hr.) in Anabasis relateaza expeditia lui Alexandru Macedon (335 i.Hr.) impotriva dacilor de la N de Dunare;

Diodor din Sicilia (sec I i.Hr.) aminteste despre dacii din Campia Dunarii, in sec. IV-III i.Hr.;

Inscriptiile de la Histria din sec. III-II i.Hr.