REGIMURILE AUTORITARE SI TOTALITARE IN ROMANIA - REGIMUL DE AUTORITATE MONARHICA 1938-1940

REGIMURILE AUTORITARE SI TOTALITARE IN ROMANIA

I. REGIMUL DE AUTORITATE MONARHICA

- 10 februarie 1938- lovitura de stat; instaurarea regimului de autoritate monarhica si numirea primului guvern in frunte cu Patriarhul Miron Cristea;

- 11 februarie 1938- a fost decretata starea de asediu pe intreg cuprinsul tarii; au fost numiti noi prefecti de judete din randul ofiterilor (cu gradul de locotenent-colonel sau colonel);

- noul regim era indreptat impotriva legionarilor, acuzati ca au pus in pericol ordinea de stat;

- a fost suspendata Constitutia din 1923;

- la 27 februarie 1938 a fost promulgata noua Constitutie a tarii (textul a fost publicat la 20 februarie, iar peste patru zile a fost supusa "spre buna stiinta si invoiala" cetatenilor Romaniei); potrivit acesteia, regele era declarat capul statului (art. 30), exercita puterea legislativa prin Reprezentanta Nationala, puterea executiva prin guvern, iar hotararile judecatoresti se executau in numele sau;

- guvernul era numit de rege si raspundea doar in fata sa;

- in timpul cat Adunarile legiuitoare erau dizolvate si in intervalul dintre sesiuni, regele putea sa faca decrete cu putere de lege;

- semnarea tratatelor politice si militare cu statele straine nu mai aveau nevoie de acordul parlamentului;

- desi beneficia de drepturi atat de largi, Carol al II lea a mentinut principiul potrivit caruia "Persoana regelui este inviolabila. Ministrii sai sunt raspunzatori. Actele de stat ale regelui vor fi contrasemnate de un ministru care, prin aceasta insasi, devine raspunzator de ele" (art. 44);

- noua Constitutie prevedea, intre altele: limita de varsta pentru dreptul de vot a urcat de la 21 la 30 ani, stiutori de carte; interdictia pentru preoti de a pune autoritatea lor spirituala in slujba propagandei politice, interdictia propagandei politice in lacasurile de cult; pentru prima data se acorda drept de vot femeilor; potrivit art. 15, pedeapsa cu moartea se aplica in timp de razboi; Consiliul de Ministri putea decide aplicarea acesteia si in timp de pace "pentru atentate contra suveranului, membrilor familiei regale, sefilor statelor straine si demnitarilor statului"; legea electorala din 9 mai 1939 a detaliat prevederile din Constitutie, femeile aveau drept de vot, dar nu erau eligibile;

- Constitutia a modificat si consacrat noua forma de guvernamant din Romania;

- 30 martie 1938 a marcat o data importanta pe calea institutionalizarii noului regim, patriarhul Miron Cristea prezentandu-si demisia; a fost instituit Consiliul de Coroana- organ permanent consultativ, cu membrii numiti de rege;

- 30 martie 1938 a fost publicat decretul-lege pentru dizolvarea partidelor politice; liderii partidelor mici- N. Iorga, Al. Vaida Voievod, C. Argetoianu, Gr. Iunian, A.C. Cuza, O. Goga, Al. Averescu- au primit aproape fara nici o reactie acest decret, unii dintre ei sustinand noul regim; pe de alta parte, liderii principalelor partide politice, PNL si PNT au reactionat negativ fata de decretul de dizolvare;

- 14 august 1938- a fost adoptata reforma administrativa, prin care s-a infiintat o noua unitate administrativa- tinutul, fiind create 10 tinuturi, in fruntea carora se aflau rezidenti regali numiti de rege; primarii si prefectii erau numiti pe scara ierarhica;

- 12 octombrie 1938- s-au infiintat breslele, care inlocuiau sindicatele;

- preocupat sa atraga tineretul pentru a-l scoate de sub influenta legionara, la 15 decembrie 1938 a fost adoptat decretul-lege prin care toti baietii intre 7-18 ani si fetele intre 7-21 ani faceau parte din Straja Tarii (care devenea o organizatie de stat), al carui comandant suprem era regele, "marele strajer", fata de care toti erau datori sa depuna juramantul de credinta; deviza strajerilor era "Credinta si munca, pentru tara si rege";

- 16 decembrie 1938- decretul-lege privind infiintarea Frontului Renasterii Nationale, al carui scop era "mobilizarea constiintei nationale", fiind considerat "unica organizatie politica in stat, orice alta activitate politica (.) fiind socotita clandestina"; numai Frontul avea dreptul de a fixa si depune candidaturi in alegeri, fiind pentru prima data in istoria Romaniei cand se legifera sistemul partidului unic, facandu-se un pas decisiv spre totalitarism;

- 1-2 iunie 1939- au avut loc alegeri parlamentare, soldate cu victoria Frontului;

- presa si radioul- principalele mijloace de informare in masa, au fost puse in slujba lui Carol al II-lea; radioul transmitea zi de zi declaratii, proclamatii, relatari despre vizitele regelui, elogii rostite de oameni de stiinta si cultura, artisti, acesta fiind numit "salvatorul", "omul providential", "voievodul culturii"; aproape in fiecare zi avea loc cate o festivitate, la care se rosteau discursuri, se imparteau decoratii, se ofereau daruri; astfel, pe 6 iunie 1938, Carol, dupa propriile sale insemnari, a participat la sarbatorirea 'Cavalerilor virtutii aeronautice', prilej cu care i-a decorat pe noii cavaleri si medaliati; a privit defilarea; a fost decorat un general italian, care i-a conferit in numele regelui-imparat si al ducelui, insigna de "Pilot de onoare al aeronauticii italiene"; in aceeasi zi, Carol a participat la inaugurarea expozitiei Fundatiei "Principele Carol", unde au avut loc "coruri si discursuri", apoi defilarea a 400 de delegati "in sunetul unei fanfare taranesti din vechiul Regat"; dupa masa, la Sosea, distribuirea noilor drapele si fanioane unitatilor strajeresti si decorarea "celor care au muncit cu ravna", apoi inaugurarea si vizitarea expozitiei strajeresti; in ziua de 8 iunie, manifestatie pe stationul ANEF, dupa urmatorul program: serviciul divin, intonarea Imnului Regal, rostirea rugaciunii "Tatal nostru" si a "Textului biblic", cuvantul Marelui Strajer; urari adresate Marelui Strajer, cantece strajeresti, gimnastica strajerilor, defilarea Strajei Tarii. Festivitatile s-au desfasurat pe ploaie, iar copiii erau "uzi leoarca". Au urmat masa oficiala si primirea darurilor; apoi poker, la care, regele a castigat. Festivitatile s-au reluat a doua zi, cu defilari, fanfare strajeresti, cimpoaie, cu concurs hipic international;

- pentru Mihai, declarat "Voievod de Alba Iulia" a fost creata o clasa speciala, cu elevi din diferite zone ale tarii si din medii sociale diferite;

- implinirea a 100 de ani de la nasterea lui Carol I a prilejuit publicarea cuvantarilor acestuia (sub ingrijirea lui C.C.Giurescu), precum si ridicarea statui sale ecvestre (sculptor Ivan Mestrovici) in fata palatului regal din Bucuresti; preocupat de propria-i imagine, Carol nu permitea altor membrii ai familiei regale sa desfasoare activitati care sa le atraga simpatia opiniei publice; (pe 18 iulie, Maria a incetat din viata); dincolo de orice comentarii, este faptul ca regele a dovedit o aplecare speciala spre cultura: a incurajat, a sprijinit si a popularizat activitatea in acest domeniu. Fundatiile Culturale Regale, conduse de Alexandru Rosetti au desfasurat o activitate editoriala absolut exceptionala; Asociatia Stiintifica pentru Enciclopedia Romaniei, al carui presedinte era Dimitrie Gusti a inceput publicarea primelor volume din Enciclopedia Romaniei, s-au tiparit editii critice din operele unor mari scriitori - Hasdeu, Odobescu, Caragiale, Creanga, Macedonski, s-a inaugurat Institutul de Istorie Universala condus de Nicolae Iorga;

- regimul lui Carol al II-lea s-a caracterizat printr-o mare instabilitate si incoerenta; in intervalul 10 februarie 1938-6 septembrie 1940 s-au perindat la carma tarii noua guverne;

- desi s-au investit fonduri enorme, Straja Tarii avea un caracter formal, neavand o reala aderenta in masa participantilor;

- Consiliul de Coroana nu a putut asigura regimului, influenta si prestigiul urmarite de rege; in vara lui 1940, Carol a fost nevoit sa invite la sedintele Consiliului oameni politici care ii erau adevarati dusmani;

- FRN nu a capatat consistenta dorita de rege; cei peste 3,5 milioane de membrii din ianuarie 1939 erau, in mare parte inscrisi din oficiu, iar altii, din oportunism politic; la 20 ianuarie 1940, regele a reorganizat FRN, stabilind eligibilitatea organelor de conducere pana la nivelul tinutului (inclusiv);

- la 22 iunie 1940, Carol al II lea a hotarat transformarea FRN in Partidul Natiunii, declarat "partid unic si totalitar", aflat sub conducerea suprema a regelui; in Partid s-au inscris, alaturi de vechii membrii ai FRN si legionarii, care au raspuns astfel apelului adresat de Horia Sima la 23 iunie 1940; in aceeasi zi de 22 iunie a aparut decretul-lege pentru "apararea ordinei unice si totalitare a statului roman";

- regimul de la 10 februarie 1938 a degenerat in totalitarism, regele Carol al II lea devenind primul dictator din istoria Romaniei; cel mai bun exemplu il constituie prevederile decretului-lege din 22 iunie 1940 (art. 1, art. 2) unde sunt nominalizate formulele: "conducatorul suprem" (art. 3) si "conducere suprema" (art. 4);

- conform decretului din 3 iunie 1939, deputatii si senatorii au fost obligati sa depuna juramant de credinta fata de rege si sa poarte uniforma FRN; intre cei care au refuzat s-au aflat Iuliu Maniu, C.I.C Bratianu, dr. Nicolae Lupu, I. Mihalache;

- multe bresle au desfasurat o activitate neconvenabila regimului, care a procedat la dizolvarea lor;

- desi desfiintate la 30 martie 1938, partidele politice si-au continuat activitatea; Gh. Tatarescu a fost exclus la 5 aprilie 1938 din PNL, iar Iuliu Maniu a anuntat inlaturarea din PNT a lui Mihai Ralea, Petre Andrei;

Raporturile dintre Carol al II-lea si Garda de Fier

- dupa lovitura de stat din 10 februarie 1938, Garda de Fier se afla intr-o situatie tot mai dificila; in documentele vremii, denumirea de Legiunea Arhanghelului Mihail aproape ca a disparut, iar titulatura frecventa a Garzii era Miscarea Legionara; la 26 martie 1938 Nicolae Iorga a fost acuzat printr-o scrisoare "de necinstire sufleteasca" de catre C.Z. Codreanu, acesta fiind condamnat la 6 luni inchisoare pentru ultragiu adus unui ministru in functiune; in timp ce se judeca procesul lui Codrenu, la 15 aprilie a aparut decretul-lege pentru apararea ordinii in stat, prin care erau vizate in mod special activitatile desfasurate de legionari; dandu-si seama ca a intrat intr-un joc periculos, Nicolae Iorga a adresat comisarului regal Radu Hotineanu o scrisoare prin care cerea incetarea actiunii judiciare impotriva lui Codreanu, deoarece "acuzatul nu-si da seama de faptele sale"; totusi procesul si-a urmat cursul;

- la 27 mai 1938 lui Codreanu i s-a intentat un nou proces fiind condamnat la 10 ani munca silnica si sase ani de degradare civica precum si la 5000 lei amenda si 2000 lei cheltuieli de judecata, pentru "crima de detinere si reproducere in public de acte secrete interesand siguranta statului", "uneltire contra ordinii sociale" si "rasvratire"; a fost dus la Jilava, apoi la Doftana si de aici la Ramnicu Sarat; masurile luate impotriva lui Codreanu erau determinate de cauze interne, de o rivalitate politica pe care regele a decis sa o transeze in favoarea sa;

- vizitele in Anglia si Franta s-au incheiat cu un esec, liderii de la Londra si Paris neluandu-si nici un fel de obligatii fata de Romania;

- 24 noiembrie 1938- intrevederea lui Carol al II lea cu A. Hitler la Brechtensgaden, acesta din urma adresandu-se regelui in termeni ultimativi;

- pe 28 noiembrie a avut loc atentatul asupra prof. Florin Stefanescu- Goanga, rectorul Universitatii din Cluj, pe care guvernul l-a pus pe seama legionarilor; 29/30 noiembrie 1938 au fost omorati, in timp ce erau transportati de la inchisoarea din Rm. Sarat la cea din Jilava, C.Z. Codreanu si alti 13 legionari;

- 15 martie 1938 trupele hitleriste au ocupat Cehoslovacia; Acordul de la Munchen din 29 septembrie 1938 a constituit un semnal de alarma pentru statele mici, inclusiv Romania, a caror integritate teritoriala putea fi usor sacrificata de marile puteri;

- la 23 august 1939 a fost semnat pactul Ribbentrop-Molotov;

- 21 septembrie 1939, asasinarea lui Armand Calineascu (regele pierzand pe cel mai devotat om al sau; din acel moment, Carol nu si-a mai putut recapata echilibrul, a actionat mai mult sub impulsul evenimentelor concrete), presedintele Consiliului de Ministrii; noul guvern format de rege (la Interne- generalul Gh. Argesanu) a luat masuri hotarate impotriva Garzii, fiind executate principalele capetenii legionare, precum si un numar de legionari din fiecare judet si expusi in pietele publice; in cursul represiunilor de dupa 10 februarie 1938 au fost ucisi peste 300 de legionari, intre care aproape toti fruntasii; efectul psihologic nu a fost cel scontat de rege- acela de a provoca ura populatiei impotriva legionarilor. ci mai curand s-a creat un semtiment de compasiune pentru cei ucisi, care zaceau intr-o balta de sange sau in streang si chiar de revolta fata de utilizarea unor asemenea mijloace de razbunare;

- la sfarsitul anului 1939, Carol al II lea a initiat politica de "reconciliere nationala" cerand tuturor romanilor sa colaboreze pentru apararea intereselor tarii; PNL si PNT au respins, dar Miscarea Legionara a inceput tratativele cu guvernul;

- prin deciziile Ministerului de Interne din martie si aprilie 1940 s-a trecut la eliberarea in masa a legionarilor din lagare si inchisori;

- in mai-iunie, Germania a ocupat Danemarca, Norvegia, Olanda, Luxemburg si Franta.