REMEMORARI 21 august 1968 - ziua mindriei nationale

ORGOLII. In scrisori si telefonic, Ceausescu i se adresa lui Brejnev ca de la putere la putere egala

Sursa: ARHIVA ANIC

REMEMORARI  ●  21 august 1968 - ziua mindriei nationale
In noaptea de 20 spre 21 august la sediul CC al PCR s-a prezentat un inalt functionar al Ambasadei sovietice la Bucuresti. Dupa ce Praga fusese ocupata de tancuri, Ceausescu era instiintat de invazie. Continutul integral al acelei instiintari este pentru prima data facut public, in exclusivitate pentru cititorii Jurnalului National.    

Ce-i suparase pe reprezentantii tarilor membre ale Tratatului de la Varsovia in reformele pragheze? Cum s-a luat decizia invaziei? Aflase Ceausescu despre pregatirea ei? Ce scria in scrisoarea adusa de solul lui Brejnev la Bucuresti? Sint cite-va dintre intrebarile ce n-au avut atunci raspuns decit pentru protagonistii evenimentelor.  

MISCARI DE CULISE. Cum Ceausescu se manifesta cu orice prilej ca 'disident' al lagarului - si, pe deasupra, afisa ostentativ legaturi prietenoase cu proscrisul Mao, ereticul Tito si reformatorul Dubcek -, incepe a fi tratat ca o sursa exploziva. O vreme i se trimit si lui scrisorile ce circula 'democratic' printre liderii Tratatului de la Varsovia. Vigilenta lor bine cultivata in 'lupta cu dusmanul strecurat' rodeste iarasi. Astfel ca Gomulka il avertizeaza pe ambasadorul sovietic la Varsovia ca Iugoslavia, Cehoslovacia si Romania manifesta aceeasi dorinta a 'ruperii de lagarul socialist' si fondare a unei noi aliante. Functionase si altadata, intre cele doua razboaie, de ce n-ar mai fi?! 'In spatele' CC din Cehoslovacia actiona, dupa Gomulka, 'un grup' de legatura cu Romania, Iugoslavia, Italia si Marea Britanie. Desigur, in scop contrarevolutionar!  

Nu mult dupa primirea vestilor, premierul sovietic Kosighin telefoneaza primilor secretari din Varsovia, Berlin, Budapesta si Sofia. Ii cheama incognito pentru 8 mai la Moscova. Aici, Jivkov a propus organizarea de manevre pe teritoriul Cehoslovaciei. Marile manevre, conduse de maresalul Iakubovski, comandantul trupelor Tratatului de la Varsovia, au inceput la 20 iunie.

SURSELE LUI CEAUSESCU. Coroborind marturiile de care dispunem, se pare ca fusesera cel putin doua surse, de prim-rang, ce-i oferisera lui Ceausescu informatii despre neobisnuitul proiect. Asa cum mi-a relatat Corneliu Manescu in ultima sa perioada de viata, aflindu-se in acea vreme la ONU in calitate de presedinte al celei de-a XXII-a sesiuni, fusese abordat de ambasadorul american. Voia sa cunoasca pozitia Romaniei fata de reformele pragheze si reactia ei in cazul invaziei! Mirat de 'idee', Manescu si-a asigurat interlocutorul ca tara sa nu va permite tranzitarea de trupe cu asemenea misiune. Se intimpla in mai, cu putina vreme inaintea plecarii lui Manescu la Bucuresti pentru a onora vizita lui de Gaulle. Dupa ce i-a raportat convorbirea lui Ceausescu, fara a i se fi oferit alte explicatii, a fost retrimis de urgenta la Washington.    

Prin intermediul lui Ion Stanescu, presedintele Consiliul Securitatii Statului, Ceausescu primise cam tot pe-atunci stirea pregatirilor de invazie. Sursa era un ofiter DIE, aflat in legatura cu un inalt functionar polonez al Tratatului de la Varsovia. Dupa spusele lui Ion Stanescu, lui Ceausescu nu-i venise sa creada. Desi la fel procedasera sovieticii cind amplasasera rachete in Cuba (1962), fara stirea partenerilor din Tratatul de la Varsovia.  PregAtiri secrete. Cind indiciile s-au verificat in teren - la granitele Romaniei fiind masate trupe -  prin Stanescu, Ceausescu i-a convocat pe ministrul Apararii Nationale, pe seful Marelui Stat Major si pe responsabilul cu rezervele de stat din Comitetul de Stat al Planificarii. Au luat primele decizii: infiintarea unor divizii ale armatei in zona colinara, pregatindu-se, in caz de atac, pentru o rezistenta in munti; s-au format opt batalioane de trupe de securitate noi; s-au pus bazele garzilor patriotice; s-a schimbat cifrul de stat si s-a cumparat din RFG o masina cu statie de emisie radio pentru comunicare cu populatia dac-ar fi fost izolati. Ambasadorul Romaniei la Praga trimitea mai dese rapoarte, iar corespondentii de presa trimisi acolo fusesera dublati.

ANONIMA SOVIETICA. Dupa ce delegatia romana s-a intors de la Praga unde semnase Tratatul de prietenie si asistenta mutuala cu Cehoslovacia (17 august), Ceausescu si-a continuat programul prevazut. La 20 august, facuse o vizita la fabrica de autoturisme Dacia din Pitesti.  

A fost trezit la 1:00-1:30 noaptea de latratul ciinelui iritat de cearta dintre ofiterul de paza si Ion Stanescu, care solicita impetuos ca seful statului sa fie sculat din somn. Seful Consiliului Securitatii Statului se prezentase cu plicul ce fusese adus la sediul CC de catre un anume  'lucrator' al Ambasadei Sovietice la Bucuresti, putin dupa miezul noptii. Scrisoarea in limba rusa era adresata CC al PCR si nesemnata! Prezinta cauzele 'ajutorului fratesc', fara vreo referinta la motivele instiintarii romanilor abia dupa fapta.   

In scurta vreme, la resedinta lui Ceausescu a telefonat si Paul Niculescu-Mizil, alertat de Agerpres. Eugen Ionescu, corespondentul de la Praga, dadea in lume alarma despre tancurile coborite din cer prin singurul canal deschis al lagarului - agentia romana de presa. Au fost convocati membrii CPEx, apoi cei ai CC, ai Guvernului, ai Marii Adunari Nationale si, in fine, organizatorii celui mai entuziast miting oficial din istoria secolului XX in Romania.

Primavara de la Praga

Intre februarie si octombrie 1968, spiritul reformator a strabatut 30 de tari din Europa si cele doua Americi. Cele mai cunoscute momente au ramas contestatiile pariziene din mai si invazia de trupe straine, care a gituit 'primavara de la Praga'. In miscarea pragheza de reformare a sistemului, determinata in principal de criza de motivatie a 'omului nou', se prefigureaza  utopia 'comunismului cu fata umana'. Multe despre motivele ingrijorarii celorlalti lideri din lagarul comunist au fost, de altfel, consemnate in scrisoarea prin care Ceausescu era instiintat despre invazie. Desigur, in interpretare sovietica.

Buna-credinta

Liderii de la Praga nu aveau intentiile radicale atribuite de catre invadatori. In vizita pe care delegatia romana a facut-o la Praga in 15-17 august, conform relatarii ce ne-a facut-o Ion Stanescu, Ceausescu l-a instiintat si pe Dubcek despre planurile sovietice. 'Sa vina, ca-i primim cu flori! ar fi raspuns Dubcek.

Pravda

Unul dintre istoricii oficiali ai PCUS, P. A. Rodionov, a povestit spre finele anilor '80 ca decizia de invazie a Cehoslovaciei nu fusese aprobata la Moscova nici macar de intregul Birou Politic. Secretul a fost atit de mare, ca nu fusese discutata nici in CC, nici in Sovietul Suprem. In nici unul din forurile acestea de decizie, pina la 'perestroika' nu s-a vorbit despre cauzele pentru care fusesera trimise la Praga armate. Din arhivele sovietice nu s-au pus in circuit pina acum documentele referitoare la invazia din 1968.   

Ziaristii sovietici 'din teren' au povestit urmatorul episod in 'Moskovskie Novosti' (1988). Intr-o buna zi, la Praga a aterizat Brejnev si a cerut sa se vada cu ei. 'Ce sa facem? Ce sa scriem? l-au intrebat gazetarii. 'Scrieti adevarul! le-a cerut Brejnev. 'Intr-un singur exemplar', a adaugat tot el dupa citeva secunde. Iar acela sa-i fie trimis lui.

Scrisoarea trimisa lui Nicolae Ceausescu in noaptea de 20 spre 21 august prin care i se anunta invazia Ceholsovaciei de  catre trupe ale Tratatului de la Varsovia

'Aceasta scrisoare a fost predata de catre primul secretar al Ambasadei URSS la Bucuresti, activistului de serviciu de la Cancelaria CC al PCR, in noaptea de 21.VIII.1968 (orele trei)" - este mentiunea care insoteste documentul arhivat.
Comitetului Central al Partidului Comunist Roman
Comitetele Centrale ale Partidului Comunist Bulgar, Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, Partidului Socialist Unit din Germania, Partidului Muncitoresc Unit Polonez si Partidului Comunist al Uniunii Sovietice considera de datoria lor sa va comunice ca majoritatea membrilor Prezidiului C.C. al P.C. din Cehoslovacia si ai guvernului R.S. Cehoslovace ni s-au adresat cu rugamintea de a acorda poporului cehoslovac ajutor neintirziat in lupta impotriva fortelor de dreapta, antisocialiste si contrarevolutionare, intrucit, ca urmare a evolutiei evenimentelor din R.S. Cehoslovaca, a aparut pericolul real al contrarevolutiei si al pierderii cuceririlor socialismului.
Ce s-a petrecut in Cehoslovacia in ultimul timp? Defaimind tot ce a facut poporul cehoslovac in cei 20 de ani dupa revolutia socialista, activitatea P.C. din Cehoslovacia, fortele antisocialiste, contrarevolutionare au adus un serios prejudiciu pozitiilor P.C. din Cehoslovacia, au subminat intr-o mare masura influenta lui in rindurile maselor, inclusiv in rindurile clasei muncitoare. Acest lucru il demonstreaza cit se poate de convingator fapte ca alegerea, in multe intreprinderi, de comitete sindicale fara comunisti, larga raspindire in tara a lozincii 'Soviete fara comunisti'.
Partidul Comunist  trece in prezent printr-o grea perioada de efectiva sciziune, care a lovit atit conducerea sa cit si, intr-o anumita masura, organizatiile de baza. Ca urmare a schimbarii in masa a cadrelor, in cursul careia a fost data o lovitura multor comunisti cinstiti care in majoritatea lor nu au avut nimic comun cu greselile trecutului, organiatiile de partid din regiuni si raioane au fost slabite. Teroarea morala impotriva comunistilor cinstiti a dezorientat masele de membri de partid, a bagat teama in multi tovarasi.
Discreditarea socialismului, a cuceririlor acestuia, lovitura data Partidului Comunist au dus la dezorientarea maselor populare care in mare masura au fost derutate, iar o anumita parte din oameni, mai putin pregatiti din punct de vedere politic, a fost de fapt antrenata in campania antisocialista.
Dimpotriva, in cele 8 luni care au trecut, fortele contrarevolutionare s-au organizat, au creat un sistem de organizatii si partide politice care actionaru sub lozinci fatis antisocialiste, au acaparat mijloacele de informare in masa care constituie o parte importanta a aparatului de stat s ile-au folosit pentru activitatea lor subversiva. Acestea promoveaza in mod consecvent o linie de indepartare a comunistilor de la putere, de reintoarcere la democratia burgheza, la rinduielile capitaliste.
Fortele reactionare din Cehoslovacia incearca sa reorienteze politica ei externa, sa determine iesirea R.S. Cehoslovace din organizatia Tratatului de la Varsovia, din comunitatea socialista. Ele desfasoara o larga campanie de discreditare a Tratatului de la Varsovia si a participantilor la acest tratat si infaptuiesc masuri care urmaresc sa pregateasca reorientarea Cehoslovaciei spre Occident.
Activitatea fortelor reactionare din Cehoslovacia constituie o parte a actiunilor antisocialiste ale imperialismului international. Fortele si organizatiile antisocialiste din R.S. Cehoslovaca actioneaza in stinsa legatura si de fapt sub conducerea centrelor reactionare straine. Astfel, Partidul Socialist este legat de centrul ceh contrarevolutionar de emigranti de la Paris. Acelasi centru si organul sau de presa 'Sfidetettvo' estr strins legat de clubul '231' in conducerea caruia se afla multi fosti agenti ai serviciilor de spionaj imperialiste. Partidul Popular (catolic) intretine contacte cu centrul de la Viena in frunte cu iezuitul Olinita si Kostelitki - agenti ai partidului Popular (catolic) austriac. Partidul Social-Democrat din Cehoslovacia, care a fost de fapt reconstituit actioneaza la indicatiile Internationalei Socialiste de care acesta este legat in primul rind prin intermediul social-democratiei austriece, precum si al celei vest-germane. El mentine, de asemenea, contacte permanente cu centrul din strainatate al asa-numituui 'Partid Social-Democrat Cehoslovac in exil'. In sfirsit, multi din conducatorii organizatiilor contrarevolutionare au strinse legaturi cu cercurile imperialiste americane si din Europa occidentala. Astfel, unul din cei mai inraiti anticomunisti, conducatorul ideologic al clubului celor fara de opartid activi, Ivan Svitak, intretine o legatura permanenta cu persoane apropiate de cercurile imperialiste americane. Elementele antisocialiste au stabilit contacte directe cu psotul reactionar 'Europa Libera". Din strainatate provine o parte considerabila a mijloacelor folosite de organizatiile antisocialiste din Cehoslovacia.
In Cehoslovacia a aparut o opozitie antisocialista legala, care se pregateste sa ia puterea in mainile sale.
Dumneavoastra va este cunoscut faptul ca Comitetele Centrale ale P.C. Bulgar, P.M.S.U., P.S.U.G., P.M.U.P. si P.C.U.S. au facut, in ce le  priveste, tot ceea ce este posibil pentru ca, in calitate de prieteni, sa ajute popoarele Cehoslovaciei, Partidului ei Comunist, sa invinga criza periculoasa, sa dea o lovitura, prin mijloace politice, fortelor crescinde ale contrarevolutiei.
Contactele permanente ale conducatorilor partidelor comuniste si guvernelor tarilor socialiste, convorbirile bi si multilaterale cu reprezentantii conducerii cehoslovace au fost dictate de nazuinta sincera de a-i sprijini pe fratii nostri comunisti, pe toti oamenii muncii din R.S. Cehoslovaca, sa preintimpine o intorsatura periculoasa a evenimentelor. Acelorasi scopuri au servit intilnirile dintre Biroul Politic al C.C. al P.C.U.S. si Prezidiul C.C. al P.C. din Cehoslovacia care au avut loc la Cierna-nad-Tissou, iar ultlerior consfatuirea celor sase partide fratesti de la Bratislava.
La aceste intilniri reprezentantii C.C. al P.C. din Cehoslovacia au dat asigurari ca ei vor lua in timpul cel mai scurt masuri concrete pentru imbunatatirea situatiei din tara, pentru intarirea si apararea cuceririlor socialiste. Noi toti am dorit sa speram ca aceste asigurari reflecta hotarirea de a face tot ce este necesar pentru respingerea contrarevolutiei. Daca, intr-adevar, ar fi fost infaptuite in practica toate cele asupra carora s-au inteles la Cierna-nad-Tissou conducatorii P.C.U.S. si P.C. din Cehoslovacia, precum si la Bratislava conducatorii celor sase partide, inclusiv P.C. din Cehoslovacia, atunci in dezvoltarea politica a Cehoslovaciei ar fi intervenit o cotitura.
Insa dupa intilnirea de la Cerna si consfatuirea de la Bratislava conducatorii R.S.C. au incalcat intelegerea reciproca si nu au facut nimic pentru a da o riposta contrarevolutiei iar fortele de dreapta, antisocialiste si-au intensificat si mai mult activitatea.
Telul pe care si l-au pus fortele reactionare a fost formulat de catre acestea intr-o serie de documente, inclusiv in 'Memorandumul adresat poporului Cehoslovaciei', elaborat de comitetul de organizare al 'Partidului Socialistilor cehoslovaci drepti'. In acest 'Memorandum' se spune:  Legea pe are o vom adopta trebuie sa interzica orice activitate comunista in Cehoslovaica. Noi vom interzize P.C.C. si-l vom dizolva, pentru ca este un partid criminal, fascist'. In apelul difuzat de 'Comitetul revolutionar al Partidului Democrat din Slovacia in ilegalitate' au fost formulate, de exemplu, cereri de a fi restituite taranilor, pina la sfirsitul lunii septembrie, paminturile colectivizare si de a fi despagubiti pentru pamintul care le-a fost 'luat'; sa se permita activitatea legala a partidului democrat-burghez din Slovacia; alegerile pentru organele puterii sa fie organizate sub controlul international al Angliei, S.U.A., Italiei si Frantei; sa inceteze publicarea in presa comunista a articolelor indreptate impotriva statelor occidentale, indreptind eforturile acesteia spre demascarea 'agresiunii comuniste rusesti in Vietnam. Acest document se termina cu cuvintele 'Moarte partidului comunist!'
In ultimele zile, fortele antisocialiste au organizat campanii pentru stringerea de semnaturi in favoarea cererilor privind dizolvarea militiei muncitoresti, care a fost creata in cursul luptei pentru socialism in anul 1948. Aceste campanii au fost insotite de mitinguri si demonstratii cu caracter antisocialist. A avut loc o manifestatie ai carei participanti au aruncat cu pietre in cladirea C.C., strigind lozinci huliganice, anticomuniste. In presa s-a desfasurat o campanie antisocialista desantata. Unele publicatii ca, de exemplu, 'Literarny Listi', care se situeaza pe pozitii deosebit de reactionare, au inceput sa publice materiale, in care politica tarilor socialiste era identificata, oricit ar parea de monstruos, cu politica hitlerista, iar presa tarilor fratesti era pusa pe acelasi plan cu masina de propaganda a lui Goebels.
Intentiile fortelor si organizatiilor contrarevolutionare, antisocialiste constau in aceea ca facind presiuni asupra delegatilor la cel de-al XIV-lea Congres extraordinar prini intermediul mijloacelor de informatie de masa si pe alte cai, sa obtina alegerea noului C.C. indeosebi din rindurile elementelor revizioniste de dreapta, iar dupa congres sa anunte alegeri, inainte de termen, in Adunarea Nationala si in organele locale ale puterii, sub lozinca 'Sa nu fie alesi comunistii'. Se urmarea inlaturarea Partidului Comunist de la putere si venirea la putere a fortelor antisocialiste.
Atrage atentia faptul ca tactica contrarevolutiei in Cehoslovacia se deosebeste de aceea care a fost aplicata in anul 1956 in Ungaria. In Cehoslovacia reactiunea a inceput cu discreditarea Partidului Comunist, a intregii cauze a socialismului pentru a ridica masele impotriva lor, iar apoi sa-i invinga pe comunisti in alegeri.
Este foarte evident ca, reactiunea s-ar fi putut sa aduca o ofensiva organizata impotriva socialismului, a P.C.C., daca ea nu s-ar fi bucurat de sprijinul unor persoane cu munci de raspundere din conducerea de stat si de partid cehoslovaca, persoane care se situeaza pe pozitii revizioniste de dreapta sau direct antisocialiste. Despre existenta in conducerea cehoslovaca a unor asemenea persoane si inainte vorbeau o multime de fapte, inclusiv participrea unor lideri ai P.C.C. la manifestatiile antisocialiste, revizuirea deschisa a marxism-leninismului in cuvintarile lor. Acest lucru l-a demonstrat si Plenara din iulie a C.C. al P.C. din Cehoslovacia, organizata ca un spectacol bine gindit, cu participarea unor persoane alese in mod tendentios pina la corespondentii presei burgheze si care a adoptat o hotarire ce revizuia hotaririle plenarelor precedente cu privire la pericolul de dreapta ca pericol principal in etapa actuala de dezvoltare a R.S. Cehoslovace.
In cursul intilnirii de la Cierna-nad-Tissou a aparut o delimitare a fortelor in Prezidiul C.C. al P.C.C. in timp ce minoritatea membrilor prezidiului in frunte cu A. Dubcek actiona de pe pozitii fatis de dreapta oportuniste, majoritatea a adoptat o linie principiala si a aratat necesitatea unei lupte hotarite impotriva fortelor reactionare antisocialiste, impotriva tolerarii reactiunii.
Elementele revizioniste de dreapta din conducerea Partidului Comunist si a guvernului Cehoslovaciei au zadarnicit indeplinirea intelegerii realizate la Cerna-nad-Tissou si Bratislava cu privire la apararea pozitiilor socialismului in Cehoslovacia, lupta cu fortele antisocialiste si respingerea uneltirilor imperialismului. Declarindu-si, pentru a se masca, intentia lor de a apara socialismul, acesti oameni, de fapt, au incercat doar sa cistige timp incurajind contrarevolutia. In urma actiunilor miselesti, tradatoare a aparut pericolul real pentru cuceririle socialiste in Cehoslovacia.
In aceste imprejurari, majoritatea membrilor Prezidiului Comitetului Central al Partidului Comunist din Cehoslovacia si ai guvernului Republicii Socialiste Cehoslovace s-au adresat pentru ajutor statelor socialiste fratesti.
Soarta Cehoslovaciei Socialiste este scumpa si apropiata popoarelor tuturor tarilor socialiste. Ele nu pot fi de acord ca dusmanii nostri comuni sa abata Cehoslovacia de la calea socialismului, sa creeze pericol pentru ruperea ei de comunitatea socialista. Jertfe prea grele au dat popoarele tarilor noastre, prea mult singe au varsat ele in luptele incordate ale razboiului trecut, in lupta pentru eliberarea sociala si nationala, pentru a permite contrarevolutiei sa rupa Cehoslovacia de familia statelor socialiste.
Apararea socialismului in Cehoslovacia este nu  numai o treaba interna a poporului acestei tari, ci este dupa cum intelegeti, problema asigurarii securitatii tarilor noastre, problema apararii pozitiilor socialismului mondial.
Conducindu-se dupa aceste considerente, am considerat necesar sa indeplinim cererea prietenilor cehoslovaci si sa venim in ajutorul popoarelor Cehoslovaciei pentru apararea cuceririlor socialismului, am dat indicatie unitatilor noastre militare sa ia masurile necesare pentru acordarea de ajutor oamenilor muncii cehoslovaci.
Adoptind aceasta hotarire de raspundere, Comitetele Centrale ale partidelor noastre au avut in vedere faptul ca este vorba de lupta cea mai inversunata dintre imperialism si socialism, ca trecerea Cehoslovaciei in Lagarul capitalismului ar insemna o mare infringere a socialismului mondial, a miscarii revolutionare internationale.
Nu se poate scapa din vedere ca o astfel de trecere daca s-ar fi infaptuit ar fi creat un pericol pentru securitatea si a celorlalte tari socialiste. Ea ar fi dus la o schimbare serioasa a raportului de forte in Europa, si nu numai in Europa. Ea ar fi inspirat imperialismul american precum si pe cel vest-german sa-si activeze actiunile indreptate spre subminarea sistemului mondial al socialismului din afara si dinauntru.
Nu este si nu poate fi vorba de a ne amesteca in treburile interne ale Partidului Comunist din Cehoslovacia si ale poporului cehoslovac. Dupa cum am spus de nenumarate ori inca de la inceput, noi am inteles ca in Cehoslovacia este necesar un proces de inlaturare a greselilor trecutului, de dezvoltare a democratiei socialiste, de imbunatatire a metodelor de conducere a economiei nationale si de ridicare a nivelului de trai al maselor. Aceasta este treaba Partidului Comunist din Cehoslovacia insasi, treaba poporului cehoslovac. Armatele aliate vor fi scoase de pe teritoriul Cehoslovaciei imediat dupa inlaturarea pericolului fata de independenta si securitatea ei, viitorul socialist al popoarelor ei.
Ne dam seama ca propaganda burgheza, acum, declanseaza o campanie antisocialista dezlantuita, va tipa despre 'amestec' in treburile interne ale Cehoslovaciei. Probabil, vor aparea greutati temporare si pentru partidele fratesti. Insa, pierderea pentru cauza socialismului, pentru miscarea comunista mondiala, ar fi fost incomparabil mai mare daca in Cehoslovacia ar fi invins contrarevolutia.
Acordind tovarasilor cehoslovaci ajutor fratesc tarile noastre isi indeplinesc datoria lor internationalista fata de poporul cehoslovac, fata de miscarea comunista muncitoreasca internationala si de eliberare nationala. Iar aceasta datorie este pentru noi mai presus de toate.

Nu ratati!
Cititi in ziarul de miine ce gindeau liderii ceilalti despre discursul lui Ceausescu. 

REMEMORARI 21 august 1968 ● Ziua mindriei nationale
Presiuni, manevre si amenintari sovietice
Se implinesc in aceste zile 40 de ani de la unul dintre evenimentele care i-a facut pe romani sa fie mindri ca apartin acestei comunitati. Spunind deschis si riscant un raspicat 'NU' invaziei sovieticilor la Praga, liderul Romaniei a capitalizat prestigiu mondial pentru multi ani. Rememorind vara lui '68, Jurnalul National prezinta in aceasta saptamina, in exclusivitate, cititorilor sai noi informatii si precizari istorice legate de acel eveniment.