Regulamentele organice

Regulamentele organice

Regulamentele organice ce anticipau actele constitutionale de mai tarziu au pus bazele institutiilor moderne ale Munteniei si Moldovei, pregatind formarea statului roman modern pentru ca in ele este reglementat, pentru prima data in acest spatiu, principiul separarii puterilor in stat.

Contextul in care s- au elaborate Regulamentele Organice a fost influentat de razboiul ruso- turc din 1828- 1829, in urma caruia rusii au ramas pe teritoiul Munteniei si Moldovei pentru a se asigura ca Imperiul Otoman, invins le va plati despagubirile de razboi. Pana la evacuarea trupelor ruse in aprilie 1834, generalul Pavel Kiseleff a fost numit presedinte plenipotentiary al Divanelor celor doua Principate. Datorita lui elaborarea regulamentelor a fost finalizata si acestea au fost puse in practica, un rol important jucandu- l si politica dusa de el de moderatie si de reformare. In afara reformelor administrative, s- a ocupat si de rezolvarea problemelor populatiei, afectata la acea perioada de foamete( in acest scop s- au importat cereale de la Odessa si din 1830 s- au constituit magazii de rezerva de cereale) si ciuma( a organizat un cordon sanitar de- a lungul Dunarii si a constituit un serviciu medical).

Regulamentele au raspuns cererilor boierilor din Principate creand servicii publice si determinandu- le compunerea si competenta, a inceput organizarea unui corp de functionari permanenti, a fixat conditiile de munca, salarizare si pensionare, a instituit militia nationala, a simplificat si regularizat sistemul fiscal, a constituit o Adunare legislative, a introdus domnia pe viata, a reglementat raporturile dintre proprietary si clacasi . Pentru elaborarea Regulamentelor, consilierul de stat D.B. Dascov este trimis sa realizeze o ancheta pe baza careia trimite instructiunile ce vor ajuta la redactarea proiectului, in acest timp, generalul Kiseleff luand deja anumite masuri ce vor fi incorporate in regulament. Se formeaza o comisie de reforma, compusa din patru boieri munteni si patru moldoveni, desemnati in parti egale de Prezidentul Plenipotentiar si de Inaltele Divane, functionand ca doua subcomisiuni; aceasta a lucrat sub presedintia consulului general rus M. L. Minciaky, care se conforma" literal" instructiunilor primate de la Sankt- Petersburg . Textul, remaniat de Kiseleff, a fost examinat de Cabinetul Imperial si supus Divanelor, care l- au discutat, fara sa il poata modifica .

Sunt formulate bazele unui nou sistem de guvernamant bazat pe: desfiintarea raialelor dunarene, intinderea hotarului tarii pana la talvegul Dunarii, libertatea comerciala pe uscat si pe apa in toate apele Imperiului Otoman si vase de comert romanesti sub pavilionul tarii, revizuirea tarifului vamal, abolirea sistemului capitulatiilor . Tot in acest sens, boierii redacteaza memorii pentru a ingradi suzeranitatea turcilor pe care ii fac vinovati de starea proasta in care se afla tara, mai ales datorita domnilor impusi de catre Constantinopol, un bun exemplu care urmeaza aceste linii fiind memorialul lui Mihail Sturdza din 28 februarie 1829. Nemultumirea avea ca fundament dezordinea care fusese pana atunci in administratie, lipsa garantiilor in fata instantelor juridice, coruptia, incurajarea abuzurilor, mentinerea ocupatiilor militare pe perioade indelungate, foametea, epidemiile, emigratia.

Tinand cont de toate acestea, Comisia de redactare dezbate proiectul de Regulament, il trimite la Sankt Petersburg pentru amendare, este retrimis la Bucuresti in mai 1831 si la Iasi, in octombrie 1831, intrand succesiv in functiune la 1/13 iulie 1831 in Tara Romaneasca si 1/ 13 ianuarie in Moldova . In anul 1834 sunt confirmate de Poarta.

Este vorba de doua Regulamente Organice, avand la baza principii identice de organizare, dar, in cea mai mare parte, deosebite ca forma. Ambele cuprind noua capitole, dar care nu sunt decat partial asezate in aceeasi ordine si au redactari diferite, numai in mod exceptional unele formulari fiind aproape identice; Regulamentul Tarii Romanesti cuprinde 444 de articole, al Moldovei, 435 .

Continutul Regulamentelor Organice este in conformitate cu tratatul de la Adrianopol si are la baza principiul modern al separarii puterilor in stat.

Puterea executiva apartinea domnului care isi exercita puterea cu ajutorul ministrilor, alcatuind Sfatul administrative extraordinar.

Sunt fixate mai intai conditiile si modalitatea de alegere a Domnului; era ales pe viata, din randul marilor boieri, de o Adunare Osteasca Extraordinara, formata din 190 de membri in Muntenia si 132 in Moldova- boieri si 27 de reprezentanti ai breslelor de meseriasi si negustori din Muntenia si 21 din Moldova . Suntem asadar in prezenta principiului domniei elective, viagere si nobiliare, insa primii domni au fost numiti pe o perioada de 7 ani prin acordul dintre Rusia si Poarta . Domnul trebuia sa fie confirmat de Poarta si comunicat Rusiei.

Printre atributiile domnului, care acopereau toate cele trei mari domenii- legislative, executive si judecatoresc, se numarau: avea initiativa legislative, proiectele de legi supuse Adunarii puteau fi modificate sau respinse prin pitac domnesc, sanctiona si promulga legi, numea si revoca ministri, era seful supreme al militiei, era praznic al ordinii publice, avea puterea de a acorda si ridica titlurile nobiliare, avea drept de gratiere si de comutare a pedepselor. Desi nu avea drept de judecata, putea intari hotararile judecatoresti ramase definitive. Era ajutat de sapte ministri( Interne, Securitate de Stat, Finante, Justitie, Culte, Razboi).

Ministrul de Interne impreuna cu cel de Finante si Secretarul de Stat formau Sfatul administrative care rezolva problemele curente referitoare la ordinea publica, finante, comisii. Odata cu infiintarea acestor organe se desfiinteaza cateva inalte functii cu competenta teritoriala: banul Craiovei, marele vornic si logofat de Tara de Sus si Tara de Jos etc.

Puterea legislativa este detinuta de Adunarea Obsteasca care dezbate si adopta legi, supuse apoi sanctiunii domnului. Adunarea Obsteasca din Tara Romaneasca era formata din membri de drept- mitropolitul si cei trei episcope si din membri alesi: 20 de boieri pamanteni in varsta de cel putin 30 de ani si 18 boieri, delegate ai judetelor si un reprezentant al Craiovei. In Moldova, pe langa aceiasi membri de drept mai erau 16 boieri de treapta I, 16 boieri, reprezentanti ai judetelor( 35 de deputati) .

Adunarea Obsteasca era impartita in: Adunarea Obstesca Extraordinara si Adunarea Obsteasca Obisnuita.

Adunarea Obstesca Extraordinara alegea domnul si avea 190 de membri din Muntenia si 132 din Moldova impreuna cu 27 de membri- reprezentanti ai breslelor din Muntenia si 21 din Moldova . Taranii nu aveau nici un reprezentant in aceasta adunare.

Adunarea Obsteasca Obisnuita, prevazuta de articolul 45 al Regulamentului conform caruia se creeaza acest parlament unicameral cu atributii de legiferare, compus din 42 de membri in Muntenia si 35 in Moldova . Toti deputatii proveneau din randul boierilor, negustorilor si meseriasilor instariti. Ca organ legislativ, aceasta Adunare avea un mandate de 5 ani iar actele normative erau adoptate prin vot de catre deputati ca mai apoi sa fie sanctionate si promulgate de domn pentru a intra in vigoare.

Raporturile dintre puterea eexecutiva si legislative urmau sa fie importante in viitor. Intr- un regim parlamentar normal raporturile dintre acestea se definesc printr- un sistem propriu de functionare, fara vreun amestec extern .

Puterea judecatoreasca. Justitia primeste o organizare independenta, se separa de administratie chiar daca nu este vorba de o independenta deplina fata de cea executiva. Organele de judecata sunt constituite in mod ierarhic si specializate pe domenii de competenta. Judecatorii sunt numiti de domn; se introduce principiul stabilitatii in functie pe un termen de 3 ani, cu drept de reconfirmare pentru inca trei ani.

Organele de judecata cu competenta generala erau: tribunalele de prima instanta, divanurile judecatoresti si Inaltul Divan.

Tribunalele de prima instanta apar la nivelul judetelor si tinuturilor; sunt compuse dintr- un presedinte si doi judecatori. Aveau competenta generala, ca instante de drept comun. In cazul judecarii cauzelor comerciale, se completau cu doi judecatori alesi de comercianti.

Divanurile judecatoresti aveau doua sectii: cea civila si cea criminala; erau considerate instante de apel. In Muntenia erau doua divanuri judecatoresti, unul la Bucuresti si unul la Craiova iar in Moldova era unul, la Iasi.

Inaltul Divan era organul suprem; cel din Muntenia era in Bucuresti si cel din Moldova era in Iasi. In fruntea sa se afla un presedinte impreuna cu sase membri, numiti de domn. Avea rolul de a judeca apelurile facute contra hotararilor Divanurilor si celor comerciale. Cauzele hotarate de Inaltul Divan si intarite de domn aveau autoritate de lucru judecat, punandu- se astfel capat redeschiderii procesului ori de cate ori domnul era schimbat.

Ca instanta speciala de judecata, la sate preotul satului si trei jurati erau alesi pe patru ani. Locul judecatii era in casa preotului.

La Bucuresti si Iasi functiona cate un organ de politie, copus dintr- un presedinte si trei judecatori, acestea erau competente sa judece faptele de tulburare a ordinii publice si vatamarile corporale. Pe langa tribunale se constituie notariate.

Desi Regulamentele Organice nu proclama inamovibilitatea magistratilor, o prezinta ca pe un deziderat care ar putea intra in vigoare la 10 ani de la intrarea in vigoare a regulamentelor. Mai apar si institutiile avocatilor si procurorilor. Un alt element de modernitate il reprezinta eliminarea pedepselor anacronice( mutilarea si tortura).

Organizarea administrativa nu se schimba, in linii mari- raman judetele in Muntenia si tinuturile in Moldova cu subdiviziunile: plasi si ocoale. Ca element de noutate, se acorda personalitate juridica oraselor, conduse de Sfatul Orasenesc ales de populatie si confirmat de domn.

Capitolul III, pentru reglementarea finantelor, desfiinteaza ruzumaturile( impozitele indirecte), corvezile de tot felul, furniturile si rechizitiile in natura, vamile interne, abuzurile dregatorilor. Impozitele indirecte sunt inlocuite cu o capitatie unica, la care se adauga taxa impusa mazililor, patenta negustorilor si meseriasilor, parte din venitul net al manastirilor si din produsul ocnelor, vamilor si pescariilor. Tot acest capitol prevede crearea unei catagrafii septinale a tuturor claselor de contribuabili, masuri de contabilitate si determina drepturile si obligatiile satenilor si proprietarilor.

Este prevazuta crearea Bancii Nationale, se organizeaza oficiul starii civile, se stabilesc hotarele tuturor mosiilor pentru a pune capat conflictelor, se iau masuri sa se infiinteze arhivele de stat si pentru pastrarea actelor de stare civila.

Pentru dezvoltarea industriei se preconizeaza un regim de protectie a industriei nationale si premii de incurajare. Proprietarii pot exploata minele de pe mosiile lord and statului 10% din produsul net sau daca nu le exploateaza, primesc 10%din venit, din partea statului.

In privinta sanatatii si dezvoltarii culturale, la Bucuresti si Iasi sunt instituite comitete pentru supraveherea carantinelor si starii sanatatii populatiei, pentru vaccinarea copiilor, pentru controlul spitalelor si farmaciilor. Este mentinuta Epitropia scolilor. Se dispune ca in capitala fiecarui judet sa se infiinteze scoli primare iar la Bucuresti se formeaza un colegiu pentru functionari.

Capitolul VII prevede organizarea militiei nationale pentru formare unei armate care sa stranga darile, sa mentina ordinea interna si sa lucreze in serviciul carantinelor.

Toate darile sunt inlocuite prin capitatie sau bir personal, ca impozit unic si regulat, de 30 lei in mediul rural si 45 lei in cel urban. Negustorii si meseriasii erau supusi la patenta; se mai dispunea si de veniut ocnelor( 32%din totalul bugetului) si de taxe vamale(11%). Au fost retrase din circulatie monedele turcesti, platile catre visterie facandu- se in ducati austrieci.

In capitolul IX sunt prevazute titlurile si drepturile nobiliare si cum pot fi dobandite, numirea in functii si dispozitii privind manastirile inchinate.

Regulamentele Organice stabilesc si raporturile dintre proprietari si tarani printr- o serie de drepturi si indatoriri reciproce. Stapanilor de mosie le sunt recunoscute drepturile de proprietate asupra unei treimi, celelate doua treimi apartinand satenilor carora legea le asigura o posesie perpetua. Proprietarii nu aveau dreptul sa ii alunge pe tarani fara a le plati o despagubire si fara a- I anunta cu 6-12 luni inainte. Proprietarul era obligat sa ofere loc de casa, curte, gradina, izlaz, pamant de arat si fan. In schimb, taranul era obligat la o dubla prestatie: in munca si in priduse naturale: era obligat sa lucreze pe mosie 12 zile pe an, dar dupa evaluarea lui Nicolae Balcescu, numarul real al zilelor ar fi fost de 56 in Tara Romaneasca si 84 in Moldova Este introdus nartul care mareste zilele de munca. Prin acaesta modalitate boierii isi transforma o parte din mosie in proprietate quiritara, motiv pentru care nu mai platesc taxe.

Regulamentele organice au contribuit la realizarea Unirii prin organizarea identical a unor institutii din cele doua Principate, au fost un factor de modernitate, mai ales prin introducerea principilui separarii puterilor in stat si au reprezentat un progress in raport cu trecutul, in ciuda anumitor aspecte negative care nu au putut fi rezolvate la acea perioada.

Bibliografie:

Nicolae Isar, Istoria moderna a romanilor, Editura Universitara, Bucuresti, 2006;

Andrei Otetea, Taranii sub regimul Regulamentelor Organice,editat de Societatea de Stiinte istorice si filozofice, Bucuresti, 1957;

Andrei Otetea, Geneza Regulamentelor Organice, Bucuresti, 1965;

Andrei Otetea, Istoria poporului roman, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1970;

Costica Voicu, Istoria statului si dreptului romanesc, Editura Sylvi, Bucuresti, 2001.