Romania intre democratie si autoritarism (totalitarism)

Romania intre democratie si autoritarism (totalitarism)

1. Romania in perioada interbelica;

reformele, viata economica si sociala

Pe 29 decembrie 1919 Parlamentul Romaniei ratifica unirea Basarabiei, Bucovinei si Transilvaniei cu vechiul regat.

a. Politica de reforme

Dupa razboi, Romania a traversat o perioada dificila: trebuia refacuta economia si provinciile unite trebuiau integrate social. Transilvania, fiind cea mai industrializata provincie, a contribuit la dezvoltarea economica a Romaniei.

Era necesara o politica de reforme pentru a face din Romania un stat modern, compatbil cu celelalte state europene:

1. Reforma electorala (1918) prin care se trecea de la votul cenzitar la cel universal in cadrul caruia puteau vota toti barbatii peste 21 de ani.

2. Reforma financiara (1921) prin care impozitul se platea in functie de venituri.

3. Reforma agrara (1921). In cadrul acestei reforme au fost improprietariti cca. 1.4 milioane de capi de familie.

4. Reforma invatamantului (1924).Prin aceasta reforma invatamantul obligatoriu si gratuit a fost extins la nivelul intregii tari. Cu toate acestea, rata analfabetismului in perioada interbelica a fost destul de mare, in special in mediul rural.

b. Viata economica si sociala

Perioada interbelica este considerata a fi o perioada de dezvoltare economica a Romaniei, exceptand perioada 1929-1933 cand a avut loc criza economica la nivel mondial.

Desi guvernele liberale au investit masiv in industria petroliera si cea metalurgica, Romania a ramas o tara preponderent agrara (70%)

Pe plan social se manifesta, in perioada interbelica, contradictii intre mediul rural si cel urban: daca orasele aratau ca celelalte orase europene, satele au ramas la nivelul Evului Mediu.

2. Monarhia constitutionala in Romania

In cadrul monarhiei constitutionale, regele sau regina conduce statul dupa legile inscrise in constitutie.

In Romania, monarhia a avut un rol important in desfasurarea marilor evenimente care au marcat natiunea romana: independenta, Marea Unire din 1918 si adoptarea constitutiilor din 1866 si 1923.

a. Monarhia in perioada interbelica

In 1925, fiul regelui Ferdinand I, Carol, renunta la tron. A aparut astfel o criza dinastica deoarece a moartea lui Ferdinand in 1927, fiul lui Carol, Mihai, care trebuia sa fie rege, era minor.

S-a instituit, astfel, o regenta (1927-1930), compusa din:patriarhul Miron Cristea, presedintele Curtii de Casatie Gheorghe Buzdugan si principele Nicolae.

Pe 8 iunie 1930, cu ajutorul PNT, Carol revine in tara si este proclamat rege - Carol II (1930-1940).

Inca de la inceputul domniei, Carol II a vrut sa instituie un regim dictatorial, incalcand in repetate randuri constitutia tarii:

- in 1934 l-a numit pe Gheorghe Tatarescu primul ministru, cu toate ca trebuia sa-l numeasca pe I. I. C. Bratianu.

- in 1937 l-a numit pe Octavian Goga primul minstru, cu toate ca partidul acestuia, PNC, a obtinut numai 9,15% in alegeri.

In 1938, Carol II instituie un regim autoritar (dictatura regala).

b. Constitutia din 1923

In multe privinte, constitutia din 1923 o completa pe cea din 1866; aceasta constitutie este considerata una dintre cele mai bune constitutii romanesti.

Ea face referire la teritoriul Romaniei care este unitar si indivizibil, Romania este monarhie constitutionala (regele domnea din tata-n fiu - dreptul primului baiat nascut), regele avea puterile diminuate (nu mai avea dreptul de veto), s-au acordat drepturi minoritatilor (evrei, maghiari, germani), votul cenzitar a devenit universal, era garantata proprietatea privata, facea referire la organizarea armatei nationale si finantelor.

3. Partide si doctrine politice in perioada interbelica

a. Partide politice

In Romania interbelica, sistemul politic se schimba: se trece de la un sistem bipartit la un sistem pluripartit. Cele mai importante partide care au dominat scena politica romaneasca in perioada interbelica au fost:

1. PNL

- a guvernat o lunga perioada de timp intre 1922-1928 si 1933-1937.

- a fost cel mai important partid al perioadei interbelice.

- reprezentanti: Ion I. C. Bratianu, Gheorghe Brateanu, Vintila Brateanu, Gheorghe Tatarescu

2. PNT

- s-a format in 1926 prin fuziunea a doua partide: P. Taranesc (Ion Mihalache) si PNR (Iuliu Maniu).

- taranistii au guvernat Romania intre 1928-1933.

3. P. Socialist

- in 1921 s-a scindat in PSD (C. Titel-Petrescu) si PCR (PCR a fost scos inafara legii in 1924 pe motiv ca atenta la siguranta statului).

4. P. Poporului

- era condus de generalul Alexandru Averescu.

- a condus Romania intre 1921-1922.

- a realizat reforma agrara.

5. Partidele extremiste

- in 1923, A. C. Cuza a infiintat Liga Apararii National Crestine (L.A.N.C.).

- in 1927, partidul si-a schimbat denumirea in Legiunea Arhanghelului Mihail.

- in 1930, legiunea se transforma in Garda de Fier.

- scosi inafara legii in 1933, drept razbunare, legionarii il asasineaza pe ministrul liberal I. G. Duca.

- in 1937, partidul revine in politica romaneasca cu o noua denumire: Partidul Totul pentru Tara (condus de Corneliu Zelea -Codreanu).

- in 1938, Corneliu Zelea-Codreanu, impreuna cu cativa legionari au fost arestati si, pe motiv ca au vrut sa fuga de sub escorta, au fost asasinati din ordinul lui Carol II. Drept razbunare, in 1939, legionarii il asasineaza pe primul ministru, Armand Calinescu.

6. Partide ale minoritatilor

- conform constitutiei din 1923, minoritatile aveau dreptul de a-si forma partide; astfel, in perioada interbelica, au existat urmatoarele partide: Partidul German (4%), Uniunea Maghiara (8%), Uniunea Evreiasca (4%)

b. Doctrinele politice

Doctrina este o idee de baza dupa care se ghideaza un partid sau o organizatie politica.

1. Liberalismul

- promovat de PNL.

- liberalii doreau dezvoltarea societatii romanesti prin investitii masive in industrie.

- pe timpul guvernarilor liberale s-a dezvoltat industria petroliera, metalurgica si miniera.

- liberalii doreau ca burghezia sa fie clasa conducatoare a societatii.

- sloganul partidului era: "Prin noi insine" (dezvoltarea economiei romanesti fara ajutor de la straini).

2. Taranismul

- promovat de PNT.

- taranistii doreau dezvoltarea economica a Romaniei prin incurajarea micii proprietati taranesti.

- sloganul era: "Cu portile deschise" (dezvoltarea eco-nomiei romanesti cu ajutorul capitalului strain).

- taranistii au guvernat in perioada crizei economice. De aceea nu au avut timp sa-si impuna doctrina partidului.

3. Socialismul

- promovat de PSD.

- socialistii doreau ca Romania sa fie condusa de clasa muncitoare (muncitori si tarani).

4. Legionarismul

- promovat de Garda de Fier.

- legionarii doreau realizarea unui stat national roman bazat pe ordine, disciplina si prin exterminarea raselor considerate inferioare (evrei si tigani).

- ceea ce doreau legionarii era o utopie.

5. Comunismul

- ca si socialistii, comunistii doreau ca Romania sa fie condusa de clasa muncitoare, care sa vina la conducere oricum, chiar si prin forta.

- de asemenea ei doreau desfiintarea proprietatilor private.

- PCR a fost interzis; el va reveni pe scena politica dupa al doilea razboi mondial.

4. Instaurarea regimurilor autoritare in Romania

a. Dictatura regala a lui Carol II (10 februarie 1936 - 5/6 septembrie 1940)

In 1937 nici un partid nu obtine majoritatea in alegeri; de acest lucru se va folosi Carol II care impune un guvern controlat de el si condus de patriarhul Miron Cristea. Pe 10 februrie 1938, Carol II anuleaza Constitutia din 1923 si pe 20 februarie 1938 este adoptata o noua constitutie.

Conform acestei constitutii regele controla activitatea parlamentului si guvernului, membrii acestor institutii fiind obligati sa depuna juramant de credinta regelui. Se introduce cenzura si starea de asediu.

Toate partidele politice sunt interzise, iar regele isi va forma propriul partid: "Frontul Renasterii Nationale" din 1940, care se va transforma in Partidul Natiunii.

Acest regim autoritar al lui Carol II i-a nemultumit pe vechii politicieni romani, mai ales ca in vara anului 1940, Romania a cedat:

- Basarabia si Bucovina catre URSS (28 iulie).

- NV Transilvaniei catre Ungaria (30 august).

- Cadrilaterul catre Bulgaria (7 septembrie).

Pe 5 septembrie 1940, Carol II il cheama pe generalul Ion Antonescu si il insarcineaza cu formarea Guvernului. Antonescu ii raspunde regelui ca va forma Guvernul numai in cazul in care regele va abdica. In noaptea de 5/6 septembrie 1940, Carol II abdica, rege al Romaniei devenind Mihai I (1940-1947). Desi Mihai a fost numit rege al Romaniei, Antonescu era conducatorul statului.

b. Regimul lui Antonescu

Regimul lui Ion Antonescu cunoaste doua perioade:

1. Prima perioada se desfasoara intre 5-6 septembrie 1940 si 23 ianuarie 1941, cand Antonescu conduce Romania cu ajutorul legionarilor; Romania se va numi stat national legionar.

Sunt luate masuri impotriva evreilor si tiganilor, se trece la romanizarea fabricilor si intreprinderilor. Se comit asasinate impotriva unor importanti oameni politici (Nicolae Iorga si Virgil Madgearu).

Pe 23 noiembrie 1940, Romania adera la Pactul Tripartit alaturi de Germania, Italia si Japonia.

La inceputul anului 1941, au loc neintelegeri intre legionari si Antonescu. Hitler il prefera pe Antonescu si de aceea i-a dat mana libera impotriva legionarilor. Legionarii sunt anihilati intre 21-23 ianuarie cand are loc rebeliunea legionara.

2. Dupa infrangerea legionarilor incepe a doua perioada a regimului lui Ion Antonescu, dictatura militara (23 ianuarie 1941-23 august 1944).

Caracteristici ale dictaturii militare:

- guvernul este format din militari.

- economia va functiona spre eforturile Romaniei de razboi.

- se pastreaza cenzura si nu functioneaza nici un partid politic.

5. Romania in al doilea razboi mondial

a. Politica externa a Romaniei in perioada interbelica

Dupa primul razboi mondial si dupa tratatele de pace de la Paris care recunosteau Unirea de la 1918, Romania a cautat sa incheie aliante cu Franta si Anglia pentru ca aceste state sa-i garanteze noile granite.

In perioada interbelica, Romania a incheiat si aliante zonale cu statele vecine:

- in 1920 - alianta cu Polonia.

- in 1921 se incheie Mica Intelegere dintre Cehoslovacia, Iugoslavia si Romania.

- in 1934 se incheie Intelegerea Balcanica intre Romania, Iugoslavia, Grecia si Turcia.

Dupa 1935, cand in Europa se manifesta agresiunea statelor fasciste (Germania, Italia), Romania cauta sa-si schimbe politica externa. Pe parcursul perioadei interbelice, Romania a facut parte din Liga Natiunilor si chiar a detinut presedentia acestei ligi prin ministrul de externe Nicolae Titulescu.

In 1938, Germania anexeaza Austria parti din Cehoslovacia, iar in 1939 anexeaza intreaga Cehoslovacie si ataca Polonia pe data de 1 septembrie (inceputul celui de-al doilea razboi mondial).

Pe 22 iunie 1940, odata cu ocuparea Frantei de catre Germania, Romania renunta la garantiile anglo-franceze si trece de partea Germaniei.

b. Campania din Est (23 iunie 1941 - 23 august 1944)

Pe 21 iunie 1941, Germania declanseaza razboiul impotriva URSS-ului. Romania participa la razboi alaturi de Germania pentru eliberarea Basarabiei si Bucovinei.

Pana la sfarsitul lunii iulie, cele doua provincii sunt eliberate, dar Hitler ii cere lui Antonescu sa continue razboiul si dincolo de Nistru. 16 divizii participa la razboi dincolo de Nistru, romanii ajungand chiar pana in Muntii Caucaz.

In octombrie 1942 incepe batalia Stalingradului care se termina in 1943 prin victoria rusilor. Dupa aceasta batalie, Antonescu si-a dat seama ca Germania a pierdut razboiul si acautat sa scoata Romania din razboi.

Prin reprezentantii trimisi la Cairo (Egipt) si la Stockholm (Suedia), Antonescu a cautat sa scoata Romania din razboi inainte ca tara sa fie ocupata de rusi. Discutiile cu Aliatii (SUA, Anglia si URSS) s-au soldat cu un esec deoarece i se impunea Romaniei sa capituleze neconditionat.

In aprilie 1944, armata sovietica ajunge pe teritoriul Romaniei, operatiunile militare riscau sa se desfasoare in Romania cu tot ceea ce presupuneau ele: pierderi materiale si de vieti omenesti. In aceasta situatie, Regele Mihai impreuna cu reprezentantii principalelor partide politice (PNL, PNT, PSD, PCR), au hotarat in-laturarea lui Antonescu.

Pe 23 august 1944, Antonescu este chemat la Palatul Regal si este arestat. Din acest moment, Romania intoarce armele impotriva Germaniei si trece de partea Aliatilor. Pana la 30 august 1944, cand armata rusa intra in Bucuresti, armata romana infrange rezistenta germana din S tarii.

Desi se incheie pace cu URSS-ul, armata sovietica a continuat sa ia prizonieri romani. Armistitiul s-a incheiat pe 12 septembrie 1944. Romania trebuia sa plateasca URSS-ului ca despagubiri de razboi, $300.000.000.

Basarabia si Bucovina ramaneau in componenta URSS-ului, in schimb, NV Transilvaniei a fost retrocedat Romaniei.Romania trebuia sa continue razboiul alaturi de Aliati pana la victoria finala.

La Bucuresti, dupa arestarea lui Antonescu, se constituie un guvern condus de generalul Constantin Sanatescu.

c. Campania din Vest (23 august 1944 - 9 mai 1945)

Armata germana s-a retras in Transilvania; armata romana si cea rusa au dus lupte deosebit de grele pentru eliberarea Transilvaniei: pe Valea Muresului, la Carei si la Satu Mare.

Pe 25 octombrie 1944, teritoriul Romaniei este eliberat. O parte a armatei romane continua razboiul alaturi de rusi in Slovacia (Muntii Tatra), in Ungaria (Budapesta) si in Austria (Viena).

Pe 9 mai 1945, Germania capituleaza.

d. Bilantul razboiului

- 1.000.000 morti, dintre care 800.000 pe front. Cei mai multi in Campania din Est.

- pierderi materiale cifrate la peste $1.000.000.000.

- Romania se situeaza pe locul 4 in ceea ce priveste pierderile materiale si umane in razboiul contra Germaniei.

Prin actul de la 23 august, Romania a scurtat razboiul cu cateva luni. Germania a simtit lipsa petrolului romanesc.

Cea mai mare pierdere a Romaniei dupa razboi a fost ocuparea tarii de catre armata rusa si instalarea comunismului.