Romania si concertul european: de la "criza orientala" la marile aliante ale secolului al-XX-lea

Romania si concertul european: de la "criza orientala" la marile aliante ale secolului al-XX-lea

A. Crestiunea orientala, Razboiul Crimeii si Congresul de pace de la Paris din 1856

Regimul fanariot s-a instaurat in tarile Romane pe fondul reculului politico-militar al otomanilor de dupa asediul Vienei - 1683. Ofensiva austriaca si ceea rusa spre sud-estul european da nastere "Chestiunii Orientale", in cadrul careia teritoriul romanesc devine teatru de lupta si element teritorial al disputei marilor puteri. Poarta pierde increderea in domnii romani si instituie domnii controlate direct prin domni de origine greaca sau grecizata din cartierul constantinopolitan Fanar.

Alinierea la pulsul european se face treptat prin elementele romanesti de origine boiereasca, burgheza si intelectuale ce calatoresc si studiaza in vest, prin intermediul romanilor greco-catolici si a strainilor stabiliti in principate, dar si a unor fanarioti cu vederi moderne. In acest ultim caz se remarca Constantin Mavrocordat cu 6 domnii in Muntenia si 4 in Moldova in perioada 1730-1760. El initiaza un proiect de constitutie, instituie reforma administrativa(numirea functionarilor prin concurs si renumerarea lor), fiscala (reducerea numarului de scutiti, impozit proportional cu averea platibil in 4 rate anuale) si sociala(desfiintarea legarii de glie si transformarea taranilor in clacasi in 1746 - Muntenia si 1749 - Moldova). Lui i se adauga reforma judecatoreasca, administrativa, a invatamantului si a sistemului postal initiat de Alexandru Ipsilanti cu doua domnii in Muntenia si una in Moldova in perioada 1774-1791.

B. Diplomatie si actiune politica(1866-1918)

Dupa abdicarea fortata din 11 februarie 1866 a lui Cuza, tronul Romaniei, este oferit lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, print german inrudit cu regele Prusiei si imparatul Napoleon al-III-lea. In lunga sa domnie Carol I(1866-1914), a continuat modernizarea economica, politica, sociala si institutionala, a patronat cucerirea independentei de stat si recapatarea Dobrogei-1877-1878, proclamarea regatului si reglementarea succesiunii la tron-1881,apropierea de Puterile Centrale-1883.

C. Congresul de la Berlin

Reviziurea pacii de la San Stefano, reducea castigurile rusesti la sudul Basarabiei si      2 cetati in Caucaz, oferea Austro-Ungariei Bosnia-Hertegovina si Angliei Ciprul. Recunostea independenta Serbie, Muntenegrului si Romaniei(cu Dobrogea si Delta Dunarii), reducand statul autonom bulgar la jumatate si creind provincia autonoma Rumelia Orientala.

D. Echilibrul de forte dupa 1878

Europa divizata devine o realitate dupa razboiul franco-prusac, care consacra politica hegemonica a lui Bismarck. Realpolitik-ul promovat de acesta duce la crearea in 1873 a Aliantei celor 3 imparati (Germania, Rusia, Austro-Ungaria), ce va supravietui pana la Criza Orientala si pacea de la Berlin- 1878. Treptat se constata o apropiere germano-austro-ungara prin tratatul din 1879 , completat cu aderarea Italiei ce va duce la crearea Triplei Aliante- 1882(Romania adera la ea in 1883), devenit dupa ce in 1890 Wilhelm al-II-lea lanseaza Weltpolitik o alianta cu caracter ofensiv. Dupa acordurile franco-ruse din 1891-1893, se vor reglementa problemele coloniale africane si asiatice ca urmare a acordurilor anglo-franceze(Antanta Cordiala) din 1904 si a acordurilor ruso-engleze din 1907, ce vor pune bazele blocului Triplei Intelegeri.

Pacea armata, va caracteriza perioada 1871-1914 si va fi dublata pe langa politica blocurilor de accentuarea cursei inarmarilor, a aparitiei unor noi tipuri de arme(tunul rapid, mitraliera, cuirasatul, submarinul, dirijabilul, aeroplanul, gazele toxice), dar se constata si o tendinta spre limitarea inarmarilor si initiative pacifiste ca cele ale conferintelor internationale de la Haga 1899 si 1907

E. Razboaiele balcanice si Primul Razboi mondial

Izbucnite in 1912 si incheiate cu infangerea otomanilor, duc in 1913 la un nou conflict intre bulgari si sarbi, greci, romani si turci, in urma carora prin pacea de la Bucuresti, Macedonia este partajata, Romania lua Cadrilaterul iar Turcia relua Adrianopolul. Primul Razboi mondial are ca pretext asasinarea in 28 iunie 1914 la Sarajevo a arhiducelui Franz-Ferdinand, urmata de un conflict total ce se incheie in 11 noiembrie 1918 cu mari distrugeri materiale, 10 milioane de morti, 22 de milioane de invalizi si mutilati, disparitia imperiilor otoman, german, tarist si austro-ungar si constituirea de state nationale in Europa Central-Estica.

F. Marile aliante

Conferinta de pace de la Paris s-a desfasurat cu participarea a 1000 de delegati din 27 de state, deciziile fiind luate de catre Consiliul celor 4 format din presedintele american Thomas Woodrow Wilson si primii ministrii britanic David Lloyd George, francez Georges Clemenceau si italian Vittorio Orlando. Baza discutiilor au fost cele 14 puncte ale presedintelui Wilson, dar au dominat interesele marilor puteri in dauna invinsilor si chiar a micilor aliati. O noua harta a Europei este trasata prin tratatele cu Germania la Versailles, Austria la Saint Germain en Laye, Ungaria la Trianon, Bulgaria la Neuilly sur Seine si Turcia la Sevres. Tratatele consfinteau disolutia imperiilor central europene, reducerea Ungariei si Austriei la granitele lor etnice, renasterea statului polonez, intregirea teritoriala a Romaniei si Italiei, constituirea unor noi state cum ar fi Estonia, Letonia, Lituania, Finlanda, Cehoslovacia si Jugoslavia, trecerea majoritatii teritoriilor arabe din fostul imperiu otoman sub mandat franco-britanic. Dificultatile pacii sunt determinate de nemultumirile franceze si italiene in plan militaro-teritorial, retragerea in izolare a americanilor si problema creata de constituirea Uniunii sovietice. Turcia cunoaste o renastere nationala sub conducerea lui Mustafa Kemal Ataturk, care obtine recunoasterea actualelor granite prin tratatul de la Laussane - 1923 si initiaza un proces de laicizare, democratizare, occidentalizare si modernizare. Exista tensiuni teritoriale sovieto-baltice, sovieto-polone, sovieto-romane, polono-germane, jugoslavo-italiene, romano-maghiare, jugoslavo-maghiare si ceho-maghiare. Societatea Natiunilor fondata la Conferinta de la Paris avea ca scop egalitatea membrilor, evitarea conflictelor si apararea pacii. Lipsita de instrumente de impunere a pacii, subminata de neparticiparea SUA si URSS, de luptele de intere franco-britanice si de politica revizionista a Germaniei, Italiei si Japoniei, organizatia nu a putut impiedica agresiunea japoneza in China - 1931, ceea italiana asupra Etiopiei - 1935 si nici incalcarea prevederilor pacii de regimul lui Hitler. Destinderea si dezarmarea au fost legate de tensiunile franco-germane in problema reparatiilor si ocuparea de catre Franta in 1923 a regiunii industrial miniere Ruhr. Conferinta dezarmarii de la Geneva - 1932 a esuat datorita antagonismului franco-britanic si a deschis calea revizionismului. Sistemul securitatii colective a pornit de la dorinta franceza de a izola revizionismul german si a bloca exportul de revolutie sovietic prin crearea unui cordon sanitar din vecinii vestici ai URSS. Sub obladuirea franceza se constituie Mica Intelegere - 1921(Romania, Cehoslovacia, Jugoslavia), se pun bazele pactului Briand-Kellogg - 1928(semnatarii se angajau sa nu foloseasca razboiul ca mijloc de reglementare a litigiilor) si se constituie Intelegerea Balcanica - 1934(Romania, Jugoslavia, Grecia, Turcia)