John Frith

John Frith      

Dintre toate relele persecutiei nici una ni s-a parut mai teribila decat tratamentul crud si moartea lui John Frith, un tanar care s-a ridicat mult deasupra tovarasilor sai atat in cunostinte cat si in evlavie. Chiar daca insusirile sale ar fi putut sa-i aduca cinste si onoruri in lumea laica, Frith a ales sa se dedice Bisericii, crezand ca un om cu adevarat bun trebuie sa traiasca pentru altii si nu pentru sine.      

Dupa ce a studiat la Cambridge si a capatat o educatie aleasa, Frith l-a cunoscut pe William Tyndale, care i-a plantat samanta Evangheliei si a evlaviei sincere in inima.      

La aceasta vreme, Thomas Wolsey, cardinalul de York, a construit un colegiu in Oxford numit Frideswide, cunoscut acum sub numele de Biserica lui Hristos - nu atat de mult din dragoste de invatatura cat din dorinta de a lasa in urma un monument care sa ramana. El a adunat la un loc cele mai bune vesminte, vesela si ornamente din tinut si le-a daruit colegiului, numind in acelasi timp cei mai buni profesori pe care i-a putut gasi, unul din ei fiind John Frith. Cand acesti profesori au discutat impreuna despre abuzurile Bisericii, au fost acuzati de erezie si aruncati in temnita.      

Frith a fost eliberat pana la urma, dar cu conditia ca sa nu se departeze mai mult de zece mile de Oxford, o conditie pe care el a si incalcat-o imediat, plecand pentru doi ani in strainatate. Frith s-a intors in taina ca sa viziteze staretul din Reading si a fost arestat acolo ca vagabond. Fiind un om sincer i s-a parut foarte greu sa minta in mod convingator, si drept urmare autoritatile au fost sigure ca in ciuda deghizarii sale nu este un vagabond, dar nu au reusit sa-l faca sa-si declare identitatea. Pana cand sa poata fi identificat, Frith a fost inchis in magaziile de la Reading fara sa i se dea mancare. Cand a inceput sa sufere din cauza foamei, a cerut sa fie adus la el directorul scolii locale.      

Indata ce Leonard Cox a sosit, Frith a inceput sa i se planga de captivitatea sa - in latina. Cei doi au discutat despre multe lucruri atat in latina cat si in greaca, dupa care Cox s-a grabit la judecatorii din oras si s-a plans de tratamentul impus unui asemenea tanar atat de deosebit si bine educat. Frith a fost eliberat fara a mai fi pedepsit mai mult.      

Dar nu s-a putut bucura de libertate intrucat Sir Thomas More, Cancelarul Angliei la vremea aceea, il cauta peste tot in tara si oferea recompensa pentru prinderea sa. Desi s-a mutat din loc in loc, Frith a fost prins pana la urma si intemnitat in Turnul Londrei.       

In timp ce statea in temnita, Frith facea schimburi de scrisori cu More, avand controverse referitoare la comuniune si purgatoriu. Scrisorile lui Frith erau intotdeauna moderate, calme si erudite. In lucrurile unde nu era silit sa argumenteze, lasa de la el de dragul pacii.      

Pana la urma Frith a fost dus in fata arhiepiscopului de Canterbury, apoi in fata episcopului de Winchester, pentru a-si sustine cauza. La urma de tot s-a infatisat inaintea episcopilor adunati la Londra. Rechizitoriul sau se invartea in jurul a doua puncte: purgatoriul si substanta sacramentului. Asa cum a scris si prietenilor sai, "Nu pot cadea de acord cu inaltele fete bisericesti si prelatii asupra faptului ca este un articol al crezului ca trebuie sa credem sub pedeapsa condamnarii vesnice ca painea si vinul sunt schimbate in chiar trupul si sangele Mantuitorului nostru Isus Hristos, in timp ce forma si marimea le raman aceleasi. Chiar daca acest lucru ar fi adevarat, nu ar fi un articol al crezului."      

In ziua de 20 iunie 1533, John Frith a fost adus in fata episcopilor Londrei, Winchesterului si Lincolnului si a fost condamnat la moarte. Pe 4 iulie a fost condus la rug, unde de bunavoie a imbratisat lemnul si flacara, dand o marturie desavarsita cu pretul vietii sale. Vantul a suflat flacarile departe de el, catre Andrew Hewet, care era ars pe rug langa el, asa ca moartea lui Frith a durat mai mult decat de obicei, dar el parea sa fie fericit pentru tovarasul sau si nepasator fata de prelungirea suferintei sale.