Romanizarea spatiului daco - moesian

Romanizarea spatiului este acel proces istoric complex si indelungat prin care civilizatia materiala si spirituala romana patrunde in toate compartimentele societatii cucerite. Definitorie este invatarea limbii latine.

I. Premizele materiale si spirituale. Adoptarea modului de viata roman dupa cucerire.

A.     Etapa preliminara(sf. sec. I i.Hr. - I d.Hr.)

predomina imprumutul din creatia

materiala

spirituala

pot fi urmarite in:

arhitectura

armament

ceramica

instrumente medicale

monezi

obiecte de podoaba si cult

ritualuri

colaborarea unor capetenii locale cu fruntasii Romei

ecoul cultului zalmoxian in provinciile vestice ale imperiului

scrierea cu alfabet latin

B.     Romanizare propriu - zisa(dupa cucerire)

Dovezi:

imbracaminte si incaltaminte romana alaturi de cea autohtona

vechi activitati desfasurate cu unelte noi:

plugul roman

unelte de minerit

mori hidraulice

cuptoare de olar cu gratar orizontal

noi ocupatii - extragerea pacurei

instalatii balneare

inscriptii votive

necropole birituale

altare

medalioane funerare

sarcofage din piatra

pisanii latinesti

Concluzii:

intai se adopta civilizatia romana

limba romana se invata mai greu

II. Factori economici

Factori potentiali - "viata romana in sine poate fi constatata, dar nu poate fi demonstrata"(N. Gudea - "Enciclopedia civilizatiei romane")

Factori vizibili, hotaratori

a)      cu actiune permanenta

armata

administratia

b)      factori cu actiune libera

veteranii

colonistii

urbanizarea

religia

invatamantul

III. Aspecte ale factorilor romanizarii in Dacia Traiana si Moesia

Organizarea politico - administrativa

este unul din factorii romanizarii lingvistice

15 d.Hr. - Tiberius infiinteaza Moesia

46 Claudius o      - organizeaza temeinic

- alipeste Ripa si Prefectura

86 - Domitian o reorganizeaza

Moesia Inferior

Moesia Superior

dupa 106 apare Dacia Traiana

Dacia este reorganizata succesiv de urmasii sai:

a)      Dacia Superior(Transilvania)

Dacia Inferior(Banatul si Oltenia)

b)      Dacia Appulensis(Transilvania)

Dacia Porolissensis(N. Transilvaniei)

Dacia Malvensis(Oltenia si Banatul)

toate trei sunt conduse de legatus Augusti pro praetore Daciarum trium

in fiecare exista un procurator Augusti(facea parte din ordinul ecvestru - cavaler)

in celelalte orase - magistri sau prefecti

in comune - primari

Armata

Hotarele:

Banat

Transilvania

Oltenia

V. Munteniei

Ulterior:

castru de legiune - XII Gemina, Apullum

166 - V Macedonica, Potaissa(Turda)

sigla legiunii

Castre de trupe auxiliare

Micia

2 alae

5 cohorte

3 numeri

Porolissum - 2 castre

Romula - 3 castre

Dovezi privins continuitatea autohtonilor:

Bologa

Bretcu

Drojna de Sus

Silistra

epigrafic - nume dacice la:

Durostorum(XI Claudia)

Novae(I Italica)

Veteranii

prim factor care actioneaza liber

a)      Veteranii de legiuni

evocatus:

nu parasesc legiunea

raman ca slujitori de elita pe langa comandantul unitatii si alti ofiteri de rang mai mic

uneori ating a zecea parte din legiune

parasesc legiunea:

primesc 3000 de denari

au cetatenie si pot ocupa functii administrative si municipale

b)      Veteranii de trupe auxiliare

primesc cetatenie romana

se pot casatori in provincii

primesc bani

primesc pamant

Colonistii

vin in numar mare

colonizarea este organizata de stat

ocupatii:

agricultura

minerit

mestesuguri

Originea:

putini din Italia

multi din provinciile extraitalice

toti sunt latinofoni

Continuitatea autohtonilor:

Alimanu

Buceag

Enisala

Harsova

Lecinta de Mures

Obreja

Sura Mica

Tulcea

Asezari de tip roman:

a)      canabae - asezari civile langa castre: Bumbesti, Racari, Jidova, Durostorum, Troesmis

b)      pagus(sate mici) - Capidava

Micia

c)      vicus: cele mai reprezentative

vicus Narcissiarum

vicus Novus

vicus Petra

vicus Samus

vicus Tibiscum

vicus Ad Mediam

d)      villa rustica: 200 d.Hr.

Bessi Ampudi

langa Buteridava

trac venit de pe Haebrus(Marita)

este romanizat aici

Vilae riustica intracarpatice:

Ighiu

Hobita

Niculitel

Strei

Telita

Urbanizarea

a)      izv. narativ: Ptolemeu(Dacia Traiana)

b)      izv. cartografic: Tabula Peutengheniana(Dacia, Moesia)

c)      izv. epigrafice(Dacia, Moesia)

Tipuri de orase:

a)      municipia

au autonomie administrativa si juridica

locuitorii sunt cetateni romani

Aegissus

Dierna

Porolissum

Tibiscus

Troesmis

b)      colonia - intemeiate dupa modelul Romei:

Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmisegetuza

Apullum

Drobeta

Napoca

Potaissa

Romula

Tropaeum Traiani

c)      metropolis

Ulpia Traiana

Dovezi ale continuitatii autohtonilor:

Dinogetia

Durostorum

Novae

Sucidava

In orasele grecesti:

Dinisopolis

Tomis

Histria

Tyras

isi pierd independenta

isi mentin autonomia interna

6. Viata religioasa

Lupoaica cu gemenii

Apullum

Ibida

Brancovenesti

Cultele:

a)      pantheonul grec(zona pontica)

b)      divinitati orientale:

egiptene

syriene

persane

c)      predomina divinitatile romane:

Jupiter

Junona

Minerva

Venus

Sfantul Aurelianus Semanatorul

Liber si Libera

Diana

Descoperiri:

statui:

Apullum

Ulpia Traiana

funerar:

Carsium

epigrafic:

Ulmetum

interpretatio romana:

Bendis

Zalmoxis

Cavalerul Trac

Ulpia

Romula

Tomis

necropole birituale:

Alba Iulia

Barbosi

Enisala

Lechinta de Mures

Locusteni

Obreja

Soporul de Campie

7. Viata economica

Dacia Apullensis - asezari de mineri(autohtoni, colonisti)

Alburnus Maior(convietuiri)

Ruda Barza

aur

colonie miniera

necropole birituale

asezari comune:

Valea Crisului Alb

Muntii Apuseni

Tara Hategului

Banat

Mestesugarii:

metalurgia fierului

prelucrarea marmurei

sunt organizati in colegii:

au aceiasi meserie si loc de origine

trebuie sa aiba aceiasi religie

ex: leticari, fierari, luntrasi, plutasi, negustori de lana

Centre comerciale:

Apullum

Porolissum

Romula

Sarmisegetuza

Tomis

Tyras

7. Dreptul

dreptul roman clasic

principii:

bona fides(buna credinta)

aequitas(echitate)

introdus dupa 106 printr-o lex pruniciae(legea provinciei)

212 - Constitutio Antoniana

data de imparatul Caracalla

se acorda cetatenie romana tuturor peregrinilor din imperiu

8. Viata culturala

sunt atestate scoli elementare(laudi literati) la Gioagiu, Vetel, Zam, Sarmisegetuza

Dovezi:

tablite cerate

stili

dovezi epigrafice atesta scoli si in spatiul pontic

IV. Dovezi privind invatare limbii latine de catre autohtoni

A.     Prima etapa(sec. I-II d.Hr.)

nu se introduce latina culta

se vorbeste latina vulgaris(populara)

mai bine o vorbesc colonistii

bastinasii o vorbesc cu incertitudini gramaticale

se pastreaza idiomul matern

B.     A doua etapa(sec. II-III d.Hr.)

se tinde spre unificare celor doua limbi(latina populara cu latina autohtonilor)

autohtonii invata limba vorbita

limba locala este folosita doar in familie si in sat

Dovezi:

tinerii inrolati de trupele auxiliare de pe limesul alutan si danubian

pot obtine functii administrative si municipale

Aeliu Arior:

dac romanizat care conduce Drobeta inainte de a deveni colonie

Ostasi de legiuni:

Singidunum(Belgrad)

Troesmis(Iulius Dizzace)

Tropaeum Traiani(monument funerar al lui Daizus Comozoi ucis de costoboci in 170)

Durostorum - Valerius Marcus

ostas in legiunea XI Claudia

fii:

Seiciperis

Mumuzis

Decibalis

fiicele au nume greco-romane

Macaria

Matilia

Sendreni: Lucius Iulius Iulianus

a fot cinci ani primar

pe monument apare numele Rundacio

Drobeta: Iulius Secundinus

veteran de natie dac

este evocatus la Drobeta

numele sotiei: Aticia Sabina

numele fiului: Iulius Costas

Inscriptii latine s-au mai descoperit in:

Tara Hategului

de-a lungul raurilor:

Mures

Olt

Nistru

Somes

Tisa

V: Integrarea dacilor liberi in noul proces de intrepatrundere culturala si etnico-lingvistica

Au ramas liberi:

Crisana si Maramures - dacii mari

Moldova - carpii

- costobocii

Asezari si necropole:

Valeni

Mediesul Aurit

Matasaru

Chilia Fagetele

Cuptoare:

Mediesul Aurit

Lazuri

Indiferent de denumire civilizatia lor ramane unitara.

Alte asezari:

Bucuresti

Padureni

Poienesti

Orhei

Tudora

Regii dacilor liberi(costobocul Pieporus) doreau:

sa elibereze teritoriile cucerite

sa refaca vechiul stat al lui Decebal

Actiuni:

170 - costobocii devasteaza zona pontica si ajung pana in Grecia

ulterior dacii mari ameninta granita si 12000 de familii sunt stramutate la sud de Somes de Comodus

238 carpii aliati cu gotii deschid seria incursiunilor in Imperiul Roman

Relatiile au fost si pasnice:

politice

diplomatice

economice

culturale

Inscriptii latine:

Matasaru

Socetu

Bucuresti Giulesti

Concluzie: asupra lor s-a exercitat o romanizare neoficiala care va continua dupa 275.

cuprins