Secolul luminilor

SECOLUL LUMINILOR. Nasterea ideologiilor moderne

- lungul secol 18 (1685-1815) - Siecle des Lumieres- Aufklarung - Ahe of Reason - secolul luminilor, al celebrarii ratiunii, a cunoasterii, libertatii si fericirii prin emancipare.

-perioada luminilor, contemprana cu exponentii sai majori. Pentru unii incepe cu viata filosofului german Gottfried Wilhelm von Leibniz

si se incheie cu viata altui filosof german Immanuel Kant (1724-1804).Pentru astii, incepe cu viata altor doi filosofi, de aceasta data francezi, Francois-Marie Arouet, cunoscut ca Voltaire (1694-1778) si Charles-Louis de Secondat, Baron de Montesquieu (1689-1755), finalizandu-se cu cea a lui Kant.

-iluminismul - miscare intelectuala, dar si o stare mental orientata spre progress. I. Kant : epoca luminilor a fost era in care omul s-a emancipat de ignoranta si superstitii.

- Ca miscare intelectuala, iluminismul isi are originea in crestinism si in scrierile clasicilor, ambele surse fiind interpretate in spiritual epocii de savantii-filosofi.

- are o dimensiune teoretica -legata de cunoastere- si una pragmatic legata de utilizarea cunostintelor, a ratiunii, pentru vindecarea societatii.

-matematica si astronomia - masurarea si numararea, explicarea materiala a realitatii (Descartes), Acumularea de cunostinte (Francis Bacon Noul Organon 1620) va adduce corectarea vechilor cunostinte (vezi Keppler si Copernicus). Newton vede universal ca pe o masinarie ce opereaza cf. unui set de legi, la baza carora sta cea a gravitatiei.

-empiricismul, drepturile natural, enciclopedismul, stiintele - alte surse ale asezarii fundatiei iluminismului.

Luminisme -nationale, locale si internationale

o      moderat sau rational, bazat pe toleranta si compromis cu religia - modelul englez

o      Sceptic, rationalist, francez, prin excelenta

o      Revolutionar, cu Rousseau si Payne (Epoca ratiunii)

o      Didactic, modelul scotian - cu patru directii: nu toate lucuruile se pot explica prin ratiune; sunt importante sentimentele si sensul lucrurilor, este important sa intelegem lucrurile in derulare lor, pe baze empirice; natura umana-

Ce a fost iluminismul - nu un lucru, nici macar o perioada, ci un proces avand in centrul sau ratiunea, dorinta de cunoastere si experimentare, cu scopul de intelege si imbunatati conditia umana.

Travelling nature of knowledge - migrarea presupune modificare.V. edward Said / o noua perspectiva. Un proces de reprezentare si institutionalizare diferit de cel prezent la punctul de origine- adica transplantare, transferare, circulare si comert al ideilor si teoriilor

Patru pcte: originea - adica felul ]n care s-a originat si a fost exprimata discursiv

Distanta traversata -tranzitia acestei idei prin varietatea de contexte sociale si intelectuale

Condionarile / acceptarea sa nu in uz si folosinta

Noua sa pozitie - adica masura in care este incorporata in alte spatii

Ideologiile moderne.

multitudinea definitiilor - in esenta un sistem de idei si credinte care orienteaza actiunea politica; in societatea ideologiile structureaza sistemul de valori si credinte; ideologiile reprezinta o uniune sacra intre idei si putere, ele sunt create de ganditori politici, care in majoritatea lor nu au fost activi politic, dar care au incercat sa influenteze prin ideile lor miscari politice.

-orice ideologie implica o constructie sociala a realitatii / este un discurs dominant al societatii/, care are un grad mare de abstractizare, cu scopul de a legitima viitorul printr-o evaluare subiectiva a prezentului care isi gaseste argumente factuale si logice in trecut. este o harta cognitiva a prezentului pentru a face posibila intelegerea abstractiunilor pe baza unui trecut cu scopul de a legitima un viitor.

- utilitatea ideologiilor (cf. Antonio Gramsci) este aceaa de a ne ajuta pe noi sa intelegem cum grupurile dominante din societate reusesc sa mentina in subordine celelalte nuclee sociale fara a apela la mijloace coercitive. Rezulta ca ideologiile trebuie analizate pe de o parte ca viziuni asupra lumii (ca filosofii ale multimilor, opinii populare) si, pe de alta, ca articulari ideatice menite sa legitimeze lupta impotriva vechiului sistem.

-rolul ideologiilor> 4 functii:

explica fenomenele politice - explica schematic viata politica

ofera aderentilor criterii si standarde pentru a evalua ceea ce e bine si rau in viata social-politica

ofera aderentilor o identitate si ii doteaza cu o harta pentru a se misca cultural, social si politic.

confera celor interesati un program de actiune - ofera raspunsuri logice la intrebarea Ce este de facut?

Origine istorica: sfarsitul secolului al 18/lea, in Franta prerevolutionara, apar incercari de explicare a relatiei dintre filosofia epocii si actiunea politica, dintre filosofi si politicieni. Cei care nu erau nici una nici alta, desi aveau aspiratii, sunt numiti ideologi. Cuvantul pare a fi fost utilizat si explicat ca atare de Antoine Louis Claude Destutt, Conte de Tracy (1754-1836), in timpul revolutiei din Franta si mai apoi. In conceptia sa ideologiile erau legaturile dintre logica, psihologie si politica, pe care intelectualii trebuiau sa le descopere si sa le explice politicienilor ca matrice ale actiunii acestora pe baze stiintifice si istorice.

Inainte de Tracy, in lucrarile lui Thomas Hobbes sau John Locke (s. 17) dar si a majoritatii iluministilor sunt de inregistrat incercari de a explica adevarul sau falsitatea ideilor cu scopul de a fi aplicate in politica.

-1795, la Institutul Francez, Tracy si colegii sai, incearca sa formalizeze rolul ideologiei pe trei aliniamente:

progresul este dezirabil

progresul vine dinspre ideile corecte

ideilor incorecte (politic) trebuie sa le fie opusa rezistenta

Ideologii primordiale in lumea moderna;

a. LIBERALISMUL - are doua principii fundamentale, in jurul carora s-a creionat lumea moderna, egalitatea si libertatea; pe baya lor s-a structurat dezvoltarea institutionala a lumii moderne pe axa: drepturile naturale ale omului sunt operationalizate prin crearea de drepturi politice pentru cetateni care au libertati si responsabilitati fata de stat. Surse istorice ale liberalismului:

Mostenirea britanica: de la Magna Charta Liberatatum (1215) si lupta membrilor Camerei Comunelor pentru obtinerea limitarii puterii monarhice, la ganditori precum John Locke, Thomas Paine sau John Stuart Mill).

Mostenirea franceza: Declaratia drepturilor omului si cetateanului, Charles, baron de Montesquieu, Benjamin Constant sau Contractul social al lui J.J. Rousseau.

Mostenirea experientei americane: drepturile politice protejate constitutional - dela Bill of Rights adoptat in Virginia, Declaratia de Independenta, Constitutia din 1789, la cartile lui Thomas Jefferson, Benjamin Franklin, George Washington si pana la dezbaterile din The Federalist Papers sub egida lui Thomas Maddison.

Analizati primele trei articole din Declaratia drepturilor omului si cetateanului, 1789:

'1. Oamenii sunt nascuti si raman liberi si egali in drepturi. Distinctiile sociale pot fi regasite doar in bunastarea generala.

2. Scopul tuturor asociatiilor politice este prezervarea tuturor drepturilor naturale si imprescriptibile ale omului. Acestea sunt: libertatea, proprietatea, securitatea si dreptul de a rezista la opresiune.

3. Principiul suveranitatii rezida fundamental in vointa natiunii. Nici un corp si nici un individ nu pot exercita o autoritate ce nu este derivata direct de la natiune.'

- orice societate este o colectivitate de indivizi care se asociaza liberi si egali, care au capacitatea de a progresa, de a-si implini interesele, aspiratiile si dorintele, fara a afecta fundamental conditia celorlalti.

- liberalismul s-a nascut in contextul conflictului dintre exponentii burgheziei si adeptii vechiului regim (stari medievale, ghilde, etc). Initial conflictul s-a dus in contextul luptei pentru limitarea puterii monarhice absolutiset, apoi, pentru extinderea drepturilor Parlamentului, pentru constitutionalizarea exercitiului puterii politice, si abia la sfarsit pentru obtinerea drepturilor civile si cetatenesti. (Vezi John Stuart Mill, On Liberty, 1859)

b. CONSERVATORISMUL: reactie moderna la excesele liberalismului (anarhic) revolutionar promovat in timpul revolutiei din Franta. Se bazeaza pe ideea de legitimitate, istoricitate, evolutie si organicism. In cuvintele lui Edmunde Burke, conservatorismul este o perspectiva istorica asupra devenirii societatii. Toate institutiile sociale, sunt in opinia sa, creatii istorice, legitime, validate in timp, si nu creatii fara suport organic.

- conservatorii militeaza pentru o dezvoltare organica a societatii, prin pastrarea traditiilor institutionale si innoirea formelor de manifestare sociala si politica in cadre legale. Statul, biserica, elitele, aranjamentele superioare, metafizice, sunt elementele fundationale ale devenirii sociale. Fara a reprima ideea de libertate, ii asociaza corelativul responsabilitatii publice, si prin aceasta contribuie la transferul treptat al valorilor in sistemul public, dinspre nou spre legitim, dinspre revolutionar spre evolutiv si organic.

- conservatorii au o viziune pesimista asupra naturii umane, argumentata din traditionalul pacat originar, consacrat in religia crestina (cel putin in ceea ce priveste marea masa a cetatenilor). Din aceasta perspectiva, dar si din realitatea ca nu a existat o reala dezvoltare a maselor in zorii modernitatii (analfabetism, lipsa de consistenta sociala, etc), conservatorii au argumentat in favoarea limitarii libertatilor si egalitatii, sustinand nevoia de ordine. O ordine sociala, politica, economica, derivata istoric, organic, nu una de natura divina ci una care sa reflecte societatea cu ierarhiile ei, cu inegalitatile de natura genealogica, economica, sociala sau politica.

- conservatorii sustine preeminenta culturala a civilizatiei, prin intermediul actiunii elitelor si al autoritatii de care se bucura acestea in guvernarea societatii. De aici deriva un alt principiu fundamental al ideologiei conservatoare, cel al legitimitatii. Adica a construirii legale a exercitiului autoritatii, a legilor sociale care au lasat lucrurile astfel, legitim si traditional. Ca urmare, puterea, a statului, a claselor superioare, este exercitata legitim in interesul tuturor de cei capabili sa faca asta.

c. IDEOLOGII RADICALE - cele ce doresc o completa rasturnare a realitatilor sociale printr/o restructurare sociala a corpului social, a ierarhiilor si a viziunii asupra lumii: marxism, socialism, anarhism, feminism etc. postcolonialism

• MARXISMUL - dupa numele parintelui fondator Karl Marx (1818-1883)
1. critica a sistemului capitalist printr-o dialectica materialista, in care intreaga istorie devine o lupta intre clase, intre cele care detin controlul mijloacelor si a relatiilor de productie. Este o ideologie care doreste inlaturarea pe cale revolutionara a societatii liberal-capitaliste pentru emancipare totala a omului, pentru eliminarea exploatarii omului de catre om si construirea unei societati a egalilor.
2. elemente functionale:

- teoria alienarii, materialismul istoric, lupta de clasa, socialismul stiintific si o noua teorie a valorii muncii.

3. perspectiva diferita asupra istoriei, pe care o intelege ca o succesiune a modurilor de productie, fiecarui tip identificat asociindu-i o suprastructura politico-sociala. (PREISTORIE -comunism primitiv; ISTORIA STR[VECHE - despotismul asiatic; SCLAVAGISMUL - antichitatea clasica; FEUDALISMUL - evul mediu; CAPITALISMUL- SOCIETATEA MODERNA).
4. IN FIECARE EPOCA o clasa a beneficiat de privilegii si i-a exploatat pe restul. Schimbarea de epoci s-a produs prin conflictul dintre clase.
5. Principala sa opera Capitalul, este o critica la adresa sistemului capitalist, in care muncitorii sunt exploatati pentru ca proprietarii sa beneficieze de profit. el argumenteaza necesitatea revolutionara ca profitul sa apartina celor care produc, nu celor care detin in proprietate mijloacele de productie.

• ANARHISMUL - ideologie nascuta la mijlocul sec. 19 ca o critica la neajunsurile egalitar-etatiste ale socialismului marxist.

-principalii exponenti Emma Goldman (1869-1940) si Pierre Joseph Proudhon (1809-1865). In lucrarile si actiunile lor au militat pentru deplina si perpetua libertate individuala a cetatenilor, in conditii de socialism. Refuza centralismul democratic, formele ierarhice de guvernare si doresc eliberarea tuturor de fantoma puterii politice si economice. Atingerea stadiului suprem de dezvoltare a umanitatii va depinde de crearea unei noi ordini sociale bazate pe legi care sa consacre deplina liberatate individuala a celor ce muncesc (de aici doua varietati de anarhism: anarho-sindicalismul si anarhismul individualist). Aceasta ordine va trebui obtinuta prin orice mijloace, implicit printr-o maxima coercitie si violenta.

FEMINISMUL - genul este o unitate de analiza asupra lumii politice. Pleaca de la constatarea ca mai bine de doua mii de ani femeile nu au fost reprezentate social si politic, emanciparea lor graduala nefiind de natura sa le permita sa isi ocupe locul in societate pe masura reprezentarii lor demografice si a calitatilor umane. Construiesc societatea in termenii opozitiei barbati-femei, considerand-o a fi patriarhala si ierarhizata. Urmaresc obtinerea unei redistribuiri a puterii in societate intre barbati si femei.