TEORIA IMIGRATIONISTA (TEORIA LUI ROESLER)

Teoria imigrationista (teoria lui Roesler)

Argumentele adversarilor continuitatii:

- parasirea Daciei romane, conform afirmatiilor din Vopiscus.

- imprumuturile sud-slave din limba romana puteau fi luate doar in sud, deoarece in nord traiau slavi ruteni (nordici).

- existenta unor cuvinte albaneze in limba romana se explica prin convietuirea romanilor cu albanezii in sudul Dunarii.

utilizarea limbii bulgare in biserica si stat.

Inexistenta influentelor migratiilor in limba romana.

Lipsa drepturilor politice pentru romanii din Transilvania.

Asemanarea dintre dialectele dfaco-roman si macedo-roman.

Ideea imigrationista este afirmata pentru prima oara la finele secolului al XVI-lea in opera unui invatat maghiar din Transilvania, cancelarul Farkas Kovacsocsy (1584), care, sub forma unui dialog, combatea originea romana a romanilor ardeleni cu starea de inferioritate a populatiei romanesti din Transilvania. Peste cativa ani cronicarul Stefan Szamoskozy a negat hotarat continuitatea romana in lucrarile sale istorice de dupa momentul Unirii lui Mihai Viteazul. Dalmatinul Ioan Lucius a afirmat in 1666 ca bulgarii au stramutat in nordul Dunarii populatia romana din sud. Spre sfarstul secolului al XVII-lea, cronicarul Martin Szentivanyi a afirmat ca doar romanii din Tara Romaneasca si din Moldova erau urmasii romanilor, iar cei din Tarnsilvania au venit de-a lungul timpului.

Peste apropae un secol Franz Ioseph Sulzer a pledat impotriva continuitatii intr-o lucrare aparuta la Viena in 1781-2 despre tarile locuite de romani. El sustine ca romanii s-au format in sudul Dunarii, de unde au venit in nord in doua etape. La finele secolului al XII-lea, in timpul rascoalei Asanestilor si a infiintarii taratului vlaho-bulgar si dupa 1241, cand Cumania era golita de locuitori. Teza lui a fost reluata de I.C Eder, care a combatut argumentele istorice invocate in Supplex Libellus Valachorum in 1791.Eder a sustinut chiar ca romanii ar fi de origine bulgara.

Teoria imigrationista a fost reluata de alti istorici si filologi de la inceputul secolului al XIX-lea. Punctul culminat a fost atins de geograful german Robert Roesler, care in 1871 a reluat tezele lui Sulzer. Cartea lui s-a bucurat de un ecou favorabil mai ales in Ungaria, in contextul afirmarii natiunii maghiare in urma succesului incheierii pactului dualist cu austriecii, care a inabusit succesele politice romanesti de la mijlocul secolului al XIX-lea. Dupa acest moment teoria imigrationista a fost denumita ca teoria roesleriana, in conditiile disputelor dintre cei care o sustinea sau o neaga, pana in zilele noastre.