DAVID LIVINGSTONE: Viata si Opera

DAVID LIVINGSTONE

David Livingstone (n. 19 martie 1813 - d. 4 mai 1873) a fost un medic scotian, misionar si explorator al Africii Centrale si de Est, a devenit celebru datorita eforturilor deosebite din timpul vietii si a luptei sale impotriva sclaviei.

Viata

Provenind dintr-o familie saraca, David Livingstone lucreaza intr-o tesatorie de la varsta de zece ani, urmand paralel si cursuri serale, desi ziua de lucru era de 14 ore.

Dupa studii de medicina si teologie la Glasgow este trimis de catre Societatea de misionari din Londra ca medic si misionar in Africa de Sud. Stabilindu-se la o misiune din tinutul muntos Kuruman din sudul 'tarii' Beciuana (1841), invata limba bastinasilor si se casatoreste cu fiica misionarului local Robert Moffat.

Traversand de la sud la nord desertul Kalahari descopera si exploreaza (1 august 1849) Lacul Ngami situat la 21 latitudine sudica. Doi ani mai tarziu , in 1851 inainteaza spre nord est de Lacul Ngami, traverseaza fluviul Zambezi, organizandu-si in asezarea Seshk, o baza pentru calatoria ce planuia sa o intreprinda. Prima sa mare calatorie o incepe in 1853, urcand in amonte pe fluviul Zambezi fiind insotit de 160 negri in 33 de barci. Inainteaza pana la 12 latitudine sudica, patrunde pe un afluent vestic si, la 11 latitudine sudica, depasind un iterfluviu putin inalt, intra in bazinul fluviului Congo, continundu-si drumul pana pe tarmul Ocenului Atlantic la Luanda (31 mai 1854). Dupa un scurt popas navigheaza la amonte pe raul Bengo pana la izvoarele sale, trece in bazinul lui Zambezi si coborand pe marele fluviu, descopera cascada Victoria (1855), atingand tarmul Oceanului Indian la Quelimane si incheind astfel traversarea continentului african la 20 mai 1856. Calatoria sa a dovedit ca Africa Centrala tropicala la sud de paralela 8 latitudine sudica este un platou inalt putin coborat in centru.^[1]

Dupa ce se intoarce cu familia sa in patrie (decembrie 1856), este numit consul la Quelimane si revine pe pamantul Africii impreuna cu sotia, fiul si fratele sau Charles (mai 1858).

In cursul celei de a doua calatorii, exploreaza (1859) cursul inferior al fluviului Zambezi si afluentul sau nordic Shire, descoperind cascada Murchison. Cartografiaza pentru prima oara lacul Shirwa si cerceteaza mare lac Nyassa, caruia ii intocmeste prima harta exacta (1861). Dupa moartea sotiei sale pe fluviul Zambezi in ianuarie 1862, isi continua calatoria explorand in continuare Lacul Nyasa. Dupa ce pleaca la Londra, revine in Africa orientala in 1866. Urcand pe raul Ruwuma pana la izvoare, traversand muntii care ii poarta numele, ocoleste lacul Nyassa pe la sud si vest si patrunde in regiunea putin explorata a lacului Mweru. Desi bolnav, exploreaza regiunea din Vest sisud vestul Lacului Tanganyika (1868), descoperind Lacul Bangweulu si raul Lualaba, care era socotit, just, ca fiind cursul superior al fluviului Congo .

Impreuna cu H.M. Stanley, exploreaza (1871-1872) tarmul nordic al lacului Tanganyika, convingandu-se ca nu are nici o legatura cu Nilul. Cerceteaza din nou tarmul de sud est al lacului Tanganyika (1873) si se indreapta spre Lacul Bangweulu, pe tarmul caruia se stinge din viata.

Memorial David Livingstone, Cascada Victoria

El a murit in Zambia iar inima sa a fost ingropata sub un arbore mvula, aproape de locul mortii, iar trupul si jurnalele sale de calatorie au fost transportate pe brate mii de kilometri, din Zambia pana in Anglia, de cativa dintre oamenii sai credinciosi, pentru a fi ingropate la Westminster Abbey. Campaniile desfasurate de el, combinate cu ineditul funeraliilor sale au contribuit decisiv la abolirea sclaviei in Africa de Est, ceea ce s-a si realizat in 1873.

Pentru rezultatele calatoriilor sale a primit medalia de aur a Societatii regale de geografie din Londra.

Opera

• Missionary travels and researches in South Africa (Londra, 1857)
• Travels on the Zambezi in 1858 - 1864

Insemnarile sale zilnice, aduse la Londra de catre H.M. Stanley, au fost publicate sub titlul : The last travel's David Livingstone (1874).