Tudor Arghezi (1880 - 1967)

Tudor Arghezi       (1880 - 1967)

Nascut

21 mai 1880

Bucuresti

Decedat

14 iulie 1967

Bucuresti

Tabel cronologic

1880, 21 mai - Vede lumina zilei, la Bucuresti, poetul care numele sau adevarat este Ion N. Theodorescu. Pseudonimul sau, Arghezi, provenind, explica insusi poetul, din Argesis - vechiul nume al Argesului. Alti critici vorbesc despre unirea numelor a doi mari sfinti eretici, Arie si Geza.

1891 - 1896 - Cursurile liceului Sf. Sava.

1896 - Debut literar sub influenta 'magistrului' Alexandru Macedonski, in 'Liga ortodoxa', semnand Ion Theo.

1900 - 1904 - Poetul e cativa ani calugar la Cernica. In romanele sale marturiseste ca nu era foarte atras de cariera de calugar, caci autorul ciclului Psalmilor era un eretic si nu un spirit mistic. Recurge la acest refugiu mai mult din comoditate, unul din unchii sai fiind un inalt ierarh al Bisericii Ortodoxe Romane. In romanul Cimitirul Buna Vestire va parodia cu sarcasm toata aceasta lume.

1905 - 1910 - Calatorie in strainatate. Putin timp la Paris, apoi la Manastirea Cordelierilor, unde e asaltat sa devina catolic. Plictisit de insistente, se muta la Geneva, unde scrie poezii, asista la cursurile Universitatii si, ca sa-si castige existenta, lucreaza intr-un atelier dinti de aur, inele si capace de ceasornice. In 1909, viziteaza Italia.

1912 - 1916 - Revine in Romania. La 'Facla', 'Viata romaneasca', 'Teatru', 'Rampa' publica versuri, pamflete, articole polemice s.a.

1918 - 1919 - In timpul realizarii Romaniei Mari, e inchis doi ani, impreuna cu 11 ziaristi si scriitori (intre care si Ioan Slavici), la penitenciarul Vacaresti, acuzat de tradare, pentru ca se pronuntase pentru neutralitatea Romaniei.

1927 - Apare cu mare intarziere prima sa carte de poezii 'Cuvinte potrivite'.

1928 - Sub directia sa, apare ziarul 'Bilete de papagal'.

1929 - Prima sa carte in proza 'Icoane de lemn'.

1931 - Placheta de versuri 'Flori de mucigai' legata, ca si 'Poarta neagra', de anii de detentie. Tot acum, pentru copii, publica volumul in proza 'Cartea cu jucarii', inaugurand o directie secundara in creatia scriitorului, ce va continua, mai apoi, cu volumele stiute de scolari: 'Cantec de adormit Mitzura', 'Buruieni', 'Martisoare', 'Prisaca', 'Zdreanta' s.a. Manualele scolare cuprind multe creatii destinate copiilor.

1934 - Romanul 'Ochii maicii Domnului' (dragostea materna si devotamentul filial).

1935 - 'Versuri de seara'.

1936 - 'Cimitirul Buna-Vestire', roman.

1939 - 'Hore', volum de versuri.

1942 - Romanul 'Lina', de fapt lung poem in proza.

1943 - Sub genericul 'Bilete de papagal' (ziarul 'Informatia zilei') publica indeosebi pamflete usturatoare, pentru care e cercetat de politie. La 30 septembrie, apare exceptionalul pamflet 'Baroane', atacand pe ambasadorul german von Kilinger. Ziarul e imediat confiscat, scriitorul e inchis la Bucuresti si in lagarul de la Tg. Jiu.

1944 - Iese din lagar.

1946 - Pentru activitatea literatura remarcabila primeste Premiul National de poezie.

1948 - Apare in ziarul PCR Scanteia in patru episoade articolul celebrul articol al lui Sorin Toma intitulat 'Poezia putrefactiei sau putrefactia poeziei', in care, printre altele, acuzand pestilentialul poetic al lui Tudor Arghezi, autorul sanctioneaza un 'urat mirositor vocabular'. Articolul se incheie cu o veritabila amenintare cu moartea. Scriitorul va fi interzis imediat dupa publicarea acestuia si se retrage din viata publica in casuta lui de la Martisor unde supravietuieste din vanzarea cireselor!

1952 - 1967 - Poetul este 'reabilitat' treptat, la sugestia lui Gheorghiu Dej, este distins cu premii si titluri, ales membru al Academiei Romane, sarbatorit ca poet national la 80 si 85 de ani. S-a bucurat de mari avantaje in regimul comunist, ca si Mihail Sadoveanu, colaborand cu autoritatile si scriind poezii sociale pe placul acestora. Publica poemul '1907 - peizaje', 'Cantare omului', 'Stihuri pestrite', 'Poeme noi', 'Cu bastonul prin Bucuresti'.

1965 - Primeste Premiul International Johann Gottfried von Herder.

1966 - Se stinge, rapusa de cancer, sotia sa de o viata, Paraschiva.

1967 - Moare si el, fiind inmormantat, alaturi de Paraschiva, in gradina casei din Str. Martisor. Funeralii nationale. Casa e astazi muzeu, intretinuta de fiica sa Mitzura.