Galileo Galilei

Galileo Galilei

Galileo Galilei (*15 februarie 1564, Pisa - 8 ianuarie 1642, Florenta) a fost un astronom, filosof si fizician italian. Considerat 'parinte' al stiintei moderne, Galileo Galilei a fost ganditorul care a deschis o era noua in cercetarea stiintifica, bazata nu numai pe observatia directa a naturii, dar si pe informatiile date de mijloacele tehnice de investigatie.

Galileo incepe in 1574 sa studieze literatura si logica la Florenta, apoi - la dorinta tatalui sau - se inscrie in 1581 la facultatea de Medicina a Universitatii din Pisa, disciplina care nu-i stimuleaza insa interesul. Se intoarce la Florenta, unde dezvolta o pasiune deosebita pentru Mecanica, incepand sa construiasca diverse masini complicate, aprofundeaza matematica si face studii de fizica sub indrumarea lui Ostilio Ricci. Pornind de la studiul principiului lui Arhimede, constrieste in 1586 o 'balanta hidrostatica' pentru determinarea greutatii specifice a unui corp. In 1589 este numit la conducerea catedrei de Matematica a Universitatii din Pisa, unde va ramane pana in 1592.

Intreprinde studii asupra caderii corpurilor si publica lucrarea 'De Motu' ('Despre miscare').In 1593, Galileo este chemat la Universitatea din Padova, unde i se ofera prestigioasa catedra de Matematica, Geometrie si Astronomie. Aici va ramane pana in anul 1610. In aceasta perioada incepe sa se intereseze de teoria lui Copernic asupra miscarii planetelor, folosindu-se de un telescop construit in Olanda, pe care el il va perfectiona. In 1609 publica lucrarea 'Nuova astronomia' ('Astronomia noua'), care contine primele doua legi ale miscarii planetelor. La Padova, cu un nou instrument, face observatii asupra lunii, iar la 7 ianuarie 1610 observa mici 'stele' luminoase in vecinatatea planetei Jupiter si constata ca este vorba de sateliti ai planetei, carora le da numele de 'Astri Medicei', in onoarea lui Cosimo de Medici, marele duce al Toscanei.Descoperirea unui centru de gravitatie in afara pamantului contrazice teoria lui Ptolemeu asupra cosmosului si intra in conflict cu doctrina aristoteliana, acceptata oficial de Biserica Catolica. Inchizitia ecleziastica stigmatizeaza drept eretica aceasta reprezentare cosmologica si ii interzice lui Galileu sa-si sustina teoriile. Lucrarile lui sunt 'puse la index', impreuna cu publicatia lui Copernic, 'De Revolutionibus Orbium Coelestium'. Galileu incearca sa impace teoria lui Ptolemeu cu cea a lui Copernic, demonstrand totusi superioritatea celei din urma in lucrarea 'Dialogo sui due Massimi Sistemi del Mondo', publicata in 1632 la Florenta. Ajunsa in mainile papei Urban al VIII-lea, acesta interzice difuzarea lucrarii si intenteaza un proces al Inchizitiei impotriva lui Galileu. Batran si bolnav, Galileu este chemat in 1633 la Roma in fata tribunalului inchizitorial.

Amenintat cu tortura si umilit, este silit sa abjure public ideea ca pamantul se roteste in jurul soarelui. Se spune ca, printre dinti, ar fi soptit: 'Eppur si muove' ('Si totusi se misca'). Scapat de arderea pe rug, este condamnat la inchisoare pe viata, pedeapsa comutata apoi in arest domiciliar in casa sa din Arcetri, din vecinatatea Florentei. Moare la Florenta la 8 ianuarie 1642, inconjurat de cativa discipoli, care i-au ramas credinciosi. Este inmormantat in biserica Santa Croce din Florenta, intr-un mausoleu al marilor personalitati ale Italiei.Lui Galileo i se datoreaza si legea izosincronicitatii oscilatiilor unui pendul gravitational: 'Timpul oscilatiilor ramane constant, indiferent de masa corpului atarnat de fir, atunci cand oscilatiile sunt mici'.

Cine viziteaza Domul din Pisa poate admira lampadarul, ale carui oscilatii i-au inspirat tanarului Galileu inventarea unei pendule ca sistem regularizator a miscarii mecanice.350 de ani dupa moartea sa, in 1992, Vaticanul a recunoscut formal marea valoare stiintifica a lui Galileo Galilei, 'reabilitandu-l' si absolvindu-l de acuzatia de erezie.