Mihai Eminescu

Mihai Eminescu

Nascut: 15 ianuarie 1850

Botosani sau Ipotesti

Decedat: 15 iunie 1889

Bucuresti

Profesiune: poet, jurnalist

Nationalitate: roman

Perioada activa

ca scriitor:      1866-1888

Genuri: poezie, nuvela

Miscare literara: Romantism

Opera/e de debut: "La mormantul lui Aron Pumnul"

Influente: Poezia egipteana, Cultura clasica, Shakespeare, Schopenhauer, Kant, Hegel, Schiller, Lenau, Goethe, Vede, Budism, Crestinism ortodox, Folclorul romanesc

A influentat pe: Toata literatura romaneasca ce i-a urmat

Intr-un registru al membrilor Junimii Eminescu insusi si-a trecut data nasterii ca fiind 20 decembrie 1849, iar in documentele gimnaziului din Cernauti unde a studiat Eminescu este trecuta data de 14 decembrie 1849. Totusi, Titu Maiorescu, in lucrarea Eminescu si poeziile lui (1889) citeaza cercetarile in acest sens ale lui N. D. Giurescu si preia concluzia acestuia privind data si locul nasterii lui Mihai Eminescu la 15 ianuarie 1850, in Botosani. Aceasta data rezulta din mai multe surse, printre care un dosar cu note despre botezuri din arhiva bisericii Uspenia (Domneasca) din Botosani; in acest dosar data nasterii este trecuta ca "15 ghenarie 1850", iar a botezului la data de 21 in aceeasi luna. Data nasterii este confirmata de sora mai mare a poetului, Aglae Drogli, care insa sustine ca locul nasterii trebuie considerat satul Ipotest

1866 este anul primelor manifestari literare ale lui Eminescu. In 12/24 ianuarie moare profesorul de limba romana Aron Pumnul. Elevii scot o brosura, Lacramioarele invataceilor gimnazisti (Lacrimioare la mormantul prea-iubitului lor profesoriu), in care apare si poezia La mormantul lui Aron Pumnul semnata M. Eminoviciu, privatist. La 25 februarie/9 martie (stil nou) debuteaza in revista Familia, din Pesta, a lui Iosif Vulcan, cu poezia De-as avea. Iosif Vulcan ii schimba numele in Mihai Eminescu, adoptat si de poet si, mai tarziu, si de alti membri ai familiei sale. In acelasi an ii mai apar in "Familia" alte cinci poezii.

Sufleur si copist

Din 1866 pana in 1869, a pribegit pe traseul Cernauti - Blaj - Sibiu - Giurgiu - Bucuresti. De fapt, sunt ani de cunoastere prin contact direct a poporului, a limbii, a obiceiurilor si a realitatilor romanesti, un pelerinaj transilvanean al carui autor moral a fost Aron Pumnul. "Cat de clar este, respectand documentele epocii cernautene, respectand adevarul istoric atat cat exista in ele, cat de cert este ca drumul lui Eminescu in Transilvania, departe de a fi o imprejurare boema, un imbold romantic al adolescentei, a fost - in fond - incheierea sublima a unei lectii pentru toata viata: ideea unitatii nationale si a culturii romane aplicata programatic si sistematic, cu strategie si tactica, dupa toate normele si canoanele unei campanii ideologice." (Sanziana Pop in Formula AS nr. 367)

A intentionat sa-si continue studiile, dar nu si-a realizat proiectul. In iunie 1866 a parasit Bucovina si s-a stabilit la Blaj cu intentia marturisita de a-si reincepe studiile. In perioada 27 - 28 august 1866, a participat la adunarea anuala a ASTREI, la Alba Iulia. In toamna, a parasit Blajul si a mers la Sibiu, unde a fost prezentat lui N. Densusianu. De aici a trecut muntii si a ajuns la Bucuresti.

In 1867 a intrat ca sufleor si copist de roluri in trupa lui Iorgu Caragiale, apoi secretar in formatia lui Mihai Pascaly si, la recomandarea acestuia, sufleor si copist la Teatrul National, unde il cunoaste pe I. L. Caragiale. Cu aceasta trupa face turnee la Braila, Galati, Giurgiu, Ploiesti. A continuat sa publice in Familia; a scris poezii, drame (Mira), fragmente de roman (Geniu pustiu), ramase in manuscris; a facut traduceri din germana (Arta reprezentarii dramatice, de H. Th. Rtscher).

. Biblioteca Centrala Universitara 'Mihai Eminescu' Iasi

La 1 aprilie 1869, a infiintat impreuna cu alti tineri, cercul literar Orientul, care avea ca scop, intre altele, strangerea basmelor, poeziilor populare si a documentelor privitoare la istoria si literatura patriei. In data de 29 iunie, se fixeaza comisiile de membri ale Orientului, care urmau sa viziteze diferitele provincii. Eminescu era repartizat pentru Moldova. In vara se intalneste intamplator in Cismigiu cu fratele sau Iorgu, ofiter, care l-a sfatuit sa reia legaturile cu familia. Poetul a refuzat hotarat. In vara, a plecat cu trupa Pascaly in turneu la Iasi si Cernauti. Cu ocazia ultimului turneu, Eminescu se impaca cu familia, iar tatal sau i-a promis o subventie regulata pentru a urma cursuri universitare la Viena, unde se aflau mai toti colegii lui de la Cernauti. In 2 octombrie, Eminescu s-a inscris la Facultatea de Filosofie ca student extraordinar, ca simplu auditor deci, deoarece i-a lipsit bacalaureatul. Aici a facut cunostinta cu Ioan Slavici si cu alti studenti romani din Transilvania si din Bucovina. A reluat legaturile cu vechii colegi de la Cernauti si de la Blaj. S-a inscris in cele doua societati studentesti existente, care apoi s-au contopit intr-una singura - Romania juna. A inceput sa creasca numarul scrisorilor si telegramelor catre parinti pentru trimiterea banilor de intretinere.

Impreuna cu o delegatie de studenti, Eminescu il viziteaza de Anul Nou, 1870, pe fostul domnitor Alexandru Ioan Cuza, la Dbling. In semestrul de iarna 1869-1870 Eminescu a urmat cu oarecare regularitate cursurile. Dupa aceasta, Eminescu nu s-a mai inscris pana in iarna lui 1871-1872, cand a urmat doua semestre consecutive. In schimb, setea lui de lectura era nepotolita. Frecventa, cu mult interes, biblioteca Universitatii. Il preocupau si unele probleme cu care avea sa iasa in publicistica.

Sosit incognito la Viena, Iacob Negruzzi ii comunica lui Eminescu impresia puternica provocata de poet in sanul societatii Junimea din Iasi, prin poeziile publicate de acesta in Convorbiri literare. Ii propune ca dupa terminarea studiilor sa se stabileasca la Iasi.

La 6 august 1871, i se adreseaza din Ipotesti lui Titu Maiorescu, dandu-i oarecare relatii privitoare la organizarea serbarii. Printre tinerii de talent, participanti activi la serbare, s-au remarcat pictorul Epaminonda Bucevski si compozitorul Ciprian Porumbescu.

In toamna anului 1871, din cauza unor curente contradictorii in sanul societatii Romania juna, Eminescu demisioneaza impreuna cu Slavici din comitetul de conducere. Amandoi sunt acuzati ca sunt atasati ideilor Junimii din Iasi. In studiul sau despre Directia noua, Titu Maiorescu evidentiaza meritele de poet, "poet in toata puterea cuvantului", ale lui Eminescu, citandu-l imediat dupa Alecsandri. Studiul se tipareste cu incepere din acest an in Convorbiri literare. La 16 decembrie 1871, intr-o scrisoare catre Serban, care se afla in tara, i-a scris necajit ca duce o mare lipsa de bani, avand datorii pentru chirie, apoi "la birt, la cafenea, in fine, pretutindenea". Din aceasta cauza, intentioneaza sa se mute la o alta universitate, in provincie.

1872 este anul probabil al intalnirii cu Veronica Micle, la Viena. In data de 10 februarie a aceluiasi an, intr-o scrisoare catre parinti, se plange ca a fost bolnav, din care cauza se afla intr-o stare sufleteasca foarte rea, agravata si de stirile triste primite de acasa. In 18 martie, a ajuns sa constate ca "anul acesta e intr-adevar un an nefast" din cauza bolii si a lipsurilor de tot felul, iar in 8 aprilie a cerut bani pentru a se inscrie in semestrul al II-lea. Se plange si de lipsa unui pardesiu.

In aceste imprejurari a parasit Viena si s-a intors in tara. In 18 decembrie s-a inscris la Universitatea din Berlin, ajuns aici cu ajutorul unei subventii lunare de 10 galbeni, din partea Junimii. De data aceasta Eminescu era inmatriculat ca student, pe baza unui certificat de absolvire de la liceul din Botosani. Cursurile la care se inscrisese, sau pe care si le notase sa le urmeze, erau foarte variate: din domeniul filozofiei, istoriei, economiei si dreptului.

In 26 iulie 1873 i s-a eliberat certificatul dorit. Rosetti i-a inlesnit insa ramanerea mai departe la Berlin, prin marirea salariului. In 8 decembrie s-a reinscris la Universitate pentru semestrul de iarna. N-a trecut niciun examen.

In perioada 17/29 ianuarie - 7 mai 1874, a avut loc o bogata corespondenta intre Maiorescu si Eminescu, in care i se propunea poetului sa-si obtina de urgenta doctoratul in filosofie pentru a fi numit profesor la Universitatea din Iasi. Ministrul Invatamantului i-a trimis la Berlin suma de 100 galbeni pentru depunerea doctoratului. In timpul verii i s-a dat sarcina de a cerceta oficial, pentru statul roman, documentele din Knigsberg. Toamna a petrecut-o in tovarasia lui Ioan Slavici, gazduit la Samson Bodnarescu.

Poetul a inceput sa sufere de o inflamatie a incheieturii piciorului. In 1 septembrie a fost numit in postul de director al Bibliotecii Centrale din Iasi. Pe langa sarcinile de la biblioteca, Eminescu a predat acum lectii de logica la Institutul academic in locul lui Xenopol. In 19 septembrie, printr-o scrisoare adresata secretarului agentiei diplomatice din Berlin, a motivat de ce a abandonat aceasta sarcina si de ce a luat drumul catre tara. In 7 octombrie, Maiorescu a luat cunostinta prin Al. Lambrior ca Eminescu nu poate pleca asa curand in strainatate ca sa faca doctoratul, fiind oprit de intamplari grave in familie: doua surori se imbolnavisera de tifos la bai in Boemia. In 10 octombrie, Serban, fratele poetului, care daduse semne de o alienatie mintala, s-a internat in spital prin interventia agentiei romane din Berlin.

S-a intors in noiembrie 1874 la Berlin pentru examene, iar in 8 noiembrie a promis ca va veni intr-o joi la serata literara de la Veronica Micle, pentru a citi o poezie cu subiect luat din folclor. In 28 noiembrie, agentia din Berlin a anuntat moartea lui Serban, fratele poetului.

Activitatea literara

Pentru detalii, vezi articolul Opera poetica a lui Mihai Eminescu.

Opere antumeOpera Anul aparitiei Observatii

Din 1870

Venere si Madona 15 aprilie 1870, "Convorbiri literare"

Mortua est! 1 martie 1871, "Convorbiri literare"

Noaptea      15 iunie 1871, "Convorbiri literare"

Floare albastra 1 aprilie 1873, "Convorbiri literare"

Melancolie 1 septembrie 1876, "Convorbiri literare"

Craiasa din povesti 1 septembrie 1876, "Convorbiri literare"

Lacul 1 septembrie 1876, "Convorbiri literare"

Dorinta 1 septembrie 1876, "Convorbiri literare"

Povestea codrului martie 1878, "Convorbiri literare"

Singuratate martie 1878, "Convorbiri literare"

Departe sunt de tine martie 1878, "Convorbiri literare" A aparut fara titlu

Pajul Cupidon 1 februarie 1879, "Convorbiri literare"

O, ramai 1 februarie 1879, "Convorbiri literare"

De cate ori, iubito septembrie 1879, "Convorbiri literare"

Atat de frageda septembrie 1879, "Convorbiri literare".

Afara-i toamna octombrie 1879, "Convorbiri literare"

Sunt ani la mijloc octombrie 1879, "Convorbiri literare"

Cand insusi glasul octombrie 1879, "Convorbiri literare"

Freamat de codru octombrie 1879, "Convorbiri literare"

Revedere octombrie 1879, "Convorbiri literare"

Despartire      octombrie 1879, "Convorbiri literare"

Din 1880

O, mama 1 aprilie 1880, "Convorbiri literare"

Scrisoarea I 1 februarie 1881, "Convorbiri literare"

Scrisoarea II 1 aprilie 1881, "Convorbiri literare"

Scrisoarea III 1 mai 1881, "Convorbiri literare"

Scrisoarea IV 1 septembrie 1881, "Convorbiri literare"

Luceafarul aprilie 1883, "Almanahul Societatii Academice Romania juna"

S-a dus amorul 24 aprilie/6 mai 1883, "Familia" Nr. 18

Cand amintirile 15/25 mai 1883, "Familia" Nr. 20

Adio 5/17 iunie 1883, "Familia" Nr. 33

Doina      1 iulie 1883, "Convorbiri literare"

Pe langa plopii fara sot 28 august/9 septembrie 1883, "Familia" Nr. 35

Si daca 13/25 noiembrie 1883, "Familia" Nr. 46

Criticilor mei 1883/84 Poeziile au fost scrise incepand cu anul 1876.

Mai am un singur dor 1883/84,

Somnoroase pasarele 1883/84,

Venetia

Iubind in taina 1883/84,

Trecut-au anii 1883/84,

Din Noaptea 12/24 februarie 1884, "Familia" Nr. 7

Sara pe deal 1 iulie 1885, "Convorbiri literare"

Scrisoarea V - Dalila 1 ianuarie 1886, "Epoca"

Nu ma intelegi 15 martie 1886, "Album literar" al Asociatiei studentesti Unirea

La steaua 25 octombrie 1886, "Romania libera"

De ce nu-mi vii februarie 1887, "Convorbiri literare"

Kamadeva 1 iulie 1887, "Convorbiri literare"

Oricate stele 1 februarie 1890, "Convorbiri literarare