George Wishart

George Wishart      

In anul 1543 George Wishart preda la universitatea din Cambridge. El era un barbat inalt, cu o expresie usor trista, cu parul negru si o barba lunga. Acest bastinas din Scotia era un om placut, politicos si umil, caruia ii placea sa calatoreasca, sa invete si sa invete pe altii. El se imbraca intotdeauna in negru si hainele sale folosite le dadea in mod obisnuit saracilor. Wishart era bine cunoscut pentru milostenia sa crestineasca si pentru modul spartan in care traia, mancand de doua ori pe zi, postind o zi din patru si dormind pe o saltea de paie cu asternuturi de canava, pe care le daruia ori de cite ori isi schimba patul.    

Wishart a fost arestat si intemnitat in castelul St. Andrew si pus in lanturi pentru doctrina sa. In ziua in care a fost somat sa se prezinte inaintea cardinalului la St. Andrew's, a fost escortat la biserica de catre o suta de oameni inarmati. Oprindu-se o clipa ca sa-si dea punga cu bani unui sarac care sedea langa usa, a fost condus la cardinal. Vicarul John Winryme s-a urcat la amvon pentru a predica despre erezie, dupa care Wishart a trebuit sa stea langa amvon si sa-l asculte pe John Lauder rostind acuzatiile aduse impotriva sa. Cind acest preot bine hranit le-a citit pe toate, cu fata scaldata in transpiratie si cu spume la gura, a scuipat in obrazul lui Wishart si l-a intrebat "Cum raspunzi acestor acuzatii, tradatorule si hotule?" Vicarul a ingenuncheat putin la amvon pentru a se ruga, dupa care a raspuns calm si politicos, cerand sa fie lasat sa-si explice doctrina din trei motive: "In primul rand pentru ca prin predicarea Cuvantului lui Dumnezeu se descopera Slava Sa. De aceea este logic ca de dragul aratarii slavei lui Dumnezeu sa ma auziti invatand Cuvantul curat al lui Dumnezeu. In al doilea rand, din moment ce mantuirea vine din Cuvantul lui Dumnezeu ar fi nedrept din partea voastra sa nu ma ascultati invatand Cuvantul lui Dumnezeu. In al treilea rand, invatatura voastra este plina de cuvinte hulitoare si abominabile care vin de la diavol. Ar trebui sa cunoasteti invatatura mea pentru ca sa nu trebuiasca sa mor in mod nedrept spre condamnarea sufletelor voastre. De cand am venit in aceasta tara nu am facut nimic altceva decat sa-i invat pe oameni poruncile lui Dumnezeu, cele douasprezece articole ale crezului si rugaciunea Domnului in limba lor materna. In Dundee i-am invatat din Epistola lui Pavel catre Romani si va voi arata cum am facut sa-i invat" 

Acuzatorul sau a strigat dintr-odata: "Ereticule, tradatorule si hotule. Nu ai avut dreptul sa predici! Ti-ai arogat aceasta putere fara ca sa ai autoritate din partea Bisericii!" Prelatii adunati la fata locului au exclamat "Daca il vom lasa sa predice in acest loc, el este atit de indemanatic si cunoaste atat de bine Scripturile incat ii va intoarce pe oameni impotriva noastra."      

Vazand care este planul lor, Wishart a cerut sa poata apela la lordul guvernator, din moment ce acesta il arestase de fapt si astfel el ar trebui sa fie judecat de catre autoritatile civile si nu de catre Biserica. In ciuda acestui apel al sau, au fost citite optsprezece capete de acuzare impotriva sa, la care a raspuns pe rand, sustinandu-si in mod corect opinia cu ajutorul Scripturii. Cand episcopii au terminat capetele de acuzare, l-au condamnat pe Wishart sa moara pe rug ca eretic, ignorand replicile sale si au risipit adunarea.      

Intors in temnita din castel, Wishart a refuzat sa se spovedeasca la cei doi calugari care au venit in acest scop si a cerut sa se spovedeasca la Vicarul John Winryme care a predicat la audierea sa. Rugul a fost pregatit si spanzuratoarea a fost inaltata. Cardinalul, temandu-se ca prietenii lui Wishart il vor salva, a dat ordin ca toate armele din castel sa fie indreptate catre spanzuratoare. Lui Wishart i s-au legat mainile la spate si i s-a pus un lant in jurul pieptului, apoi a fost dus la rug fiind tras de o funie care i-a fost legata la gat. Wishart le-a spus oamenilor adunati acolo sa nu lase ca moartea sa ii indeparteze de Cuvantul lui Dumnezeu.  "Va indemn sa iubiti Cuvantul lui Dumnezeu si sa suferiti rabdatori, cu inima impacata, de dragul Cuvantului care este mantuirea voastra si mangaierea voastra vesnica."      

Apoi a rugat multimea sa ii ajute pe urmasii lui sa ramana inradacinati in invatatura sa. "Nu ma tem de acest foc cumplit. Daca veti fi prigoniti din pricina Cuvantului sa nu va temeti de aceia care ucid trupul dar nu pot ucide sufletul. In seara aceasta voi sta la masa cu Domnul."  Dupa ce Wishart L-a rugat pe Dumnezeu sa-i ierte pe cei care l-au condamnat, calaul a ingenuncheat inaintea sa zicand: "Domnule, va rog sa ma iertati, nu sunt vinovat de moartea dumneavoastra." "Vino incoace," a raspuns Wishart. Cand calaul s-a apropiat de el, Wishart l-a sarutat pe obraz si i-a spus "Iata semnul iertarii mele. Fa-ti datoria." In timp ce Wishart a fost spanzurat si ars pe rug, multimea l-a jelit si s-a plans ca a fost macelarit un miel nevinovat.