DEZVOLTAREA REGIONALA IN ROMANIA

DEZVOLTAREA REGIONALA IN ROMANIA

In Romania s-au inregistrat preocupari privind dezvoltarea teritoriala incepand cu deceniul 6 al secolului XX. In 1976 apare Planul National Unic de Stat al carui obiectiv explicit a fost diminuarea diferentelor de dezvoltare intre judetele Romaniei, prin aceasta intelegand in principal nivelul dezvoltarii industriale.

Din punct de vedere al dezvoltarii spatiale si regionale, Romania are urmatoarele caracteristici:

Resedintele judetelor din Romania se afla in cel mai mare oras din judetul respectiv, oras care inglobeaza in general mult peste 50% din totalul activitatii economice din acea zona;

Orasele mici au avut in general un profil monoindustrial, stabilit fara mare legatura cu specificul zonei, ceea ce a contribuit la falimentul rapid al profilului si la aparitia unor probleme sociale acute.

Dezvoltarea economica spatiala s-a facut pe criterii egalitariste. In procesul industrializarii nu s-a reusit crearea de structuri industriale proprii fiecarui judet, acestea dobandind o structura industriala foarte diversificata si amorfa. Astfel, in toate judetele s-a dezvoltat industria alimentara, a confectiilor, a pielariei si incaltamintei, precum si industria materialelor de constructii si a exploatarii lemnului. Toate judetele, fara exceptie, aveau intreprinderi de constructii de masini si prelucrarea metalelor.

La nivelul fiecarui judet exista decalaje economice impresionante intre marile zone urbane si micile orase, cat si intre mediul urban si mediul rural.

Decalajele inter - judete sunt declarate ca fiind nesemnificative de catre oficialitati, dar ele sunt semnificative la nivel de indicatori specifici si la nivelul indicatorilor privind calitatea vietii.

In aceste conditii a fost imposibila conturarea unor regiuni de dezvoltare articulate, care sa grupeze zone spatiale cu acelasi specific de dezvoltare si cu identitate economica. Regiunile de dezvoltare din Romania sunt constituite pe principiul proximitatii spatiale, au in medie 2,5 milioane locuitori si nu prezinta aspecte de specificitate.

Regiunile sunt urmatoarele:

1. N-E: Bacau;Botosani; Iasi; Neamt; Suceava; Vaslui

2. S-E: Braila; Buzau; Constanta; Galati; Tulcea; Vrancea

3. S: Arges; Calarasi; Dambovita; Giurgiu; Ialomita; Prahova; Teleorman

4. S-V: Dolj; Gorj; Mehedinti; Olt; Valcea;

5. V: Arad; Caras - Severin; Hunedoara; Timis;

6. N-V: Bihor; Bistrita - Nasaud; Cluj; Maramures; Satu Mare; Salaj

7. Centru: Alba; Brasov; Covasna; Harghita; Mures; Sibiu

8. Bucuresti: Ilfov; Mun. Bucuresti

Structurile actuale de dezvoltare regionala sunt: Consiliul pentru Dezvoltare regionala si Agentia pentru dezvoltare regionala si Ministerul Dezvoltarii si Prognozei. Planul National de Dezvoltare Regionala (PNDR) asigura pentru perioada 2000 - 2007 fundamentarea cererilor tarii noastre de finantare a programelor de dezvoltare din fondurile UE - fondurile de pre - aderare ISPA, PHARE, SAPARD. Acesta este si motivul pentru care aceste regiuni au fost conturate, incercandu-se si crearea cadrului administrativ necesar.

In paginile urmatoare este prezentat partial Planul National de Dezvoltare, document care trebuie parcurs tinand seama de urmatoarele elemente:

Fiind elaborat sub egida guvernului, el poarta, inerent amprenta politica. Dincolo de aceasta, perioada pentru care este elaborat (pe parti, el acopera practic intregul interval 2000 - 2007) trece dincolo de o singura legislatura, ceea ce face ca liniile generale de dezvoltare sa fie aceleasi stabilite prin Programul de dezvoltare pe termen mediu a Romaniei, sau alte asemenea programe, ce exprima pareri mai generale.

Planul National de Dezvoltare nu este prezentat integral, ci apare in principal partea de strategie.

PLANUL NATIONAL DE DEZVOLTARE REGIONALA

INTRODUCERE

Elaborarea Planului National de Dezvoltare (PND) - atat ca proces cat si ca rezultat - face parte din "managementul schimbarii". In acest cadru, este necesara reluarea acestui proces si actualizarea documentului pentru o solida fundamentare a Planului de actiune anual al Programului de guvernare.

Prin faptul ca informatiile cuprinse in acest document sunt public accesibile, iar concluziile si deciziile continute pot fi supuse interpelarilor constructive, PND este parte integranta a procesului de construire a unei societati democratice.

Activitatea de planificare realizata prin PND trebuie inteleasa drept un cadru orientativ, care:

promoveaza interactiunea dintre ministere;

sustine cooperarea intre ministere si organismele regionale si administratiile locale;

imbunatateste accesul liber la informatie - ca parte a consolidarii societatii civile si promovarii unei "societati informationale";

conduce la cresterea transparentei procesului de elaborare a strategiei si programelor de dezvoltare ale Romaniei;

implica partenerii sociali si economici in procesul de planificare.

Toate acestea reprezinta cerinte ale Uniunii Europene fata de Statele Membre, indeosebi pentru accesarea Fondurilor Structurale.

PND asigura fundamentarea cererii tarii noastre de finantare a programelor de dezvoltare din fondurile UE. De altfel, Uniunea Europeana utilizeaza PND pentru evaluarea si localizarea fondurilor financiare acordate Romaniei.

Actualul PND nu se limiteaza numai la acele elemente care fundamenteaza accesul tarii la fondurile UE, ci realizeaza o abordare mai cuprinzatoare, in sensul ca include ansamblul strategiei Guvernului de atingere a obiectivelor de dezvoltare, in cadrul careia sprijinul UE reprezinta o sursa importanta de finantare pentru realizarea obiectivelor identificate.

Pentru a servi scopurilor legate de accesarea, dupa aderare, a Fondurilor Structurale, PND va trebui sa evolueze spre acelasi tip de abordare pe care o realizeaza si Statele Membre in cadrul CSF (Cadrul Comunitar de Sprijin) atunci cand solicita sprijin financiar pentru Obiectivul 1 al Fondurilor Structurale.

Actualul PND constituie o buna baza de la care se poate dezvolta un CSF si asigura, in acest stadiu de preaderare a tarii la UE, fundamentarea cererii Romaniei de sprijin financiar pentru programele de dezvoltare, constructie institutionala, adoptarea acquis -ului comunitar.

Abordarea elaborarii PND 2002 -2005 reprezinta un progres comparativ cu varianta precedenta. Aceasta este mult mai cuprinzatoare, in sensul ca desi strategiile regionale ocupa, la fel ca si in varianta precedenta, o necesara si insemnata pondere, dezvolta mult mai mult si mai concret strategiile sectoriale ale ministerelor.

PND s-a realizat in parteneriat cu ministerele si Consiliile de Dezvoltare Regionala (CDR) pe baza unor orientari metodologice, menite sa sprijine ministerele si CDR la elaborarea si formularea obiectivelor lor de dezvoltare, in concordanta cu cerintele PND.

Conceptia asupra continutului si rolului PND a evoluat fata de abordarea continuta in PND 2000-2002, ca urmare a aprofundarii analizelor economice si sociale efectuate la nivel sectorial si regional. Aceste analize au condus la identificarea a 7 Axe prioritare de dezvoltare, in jurul carora se vor articula, in perioada de plan, toate obiectivele, masurile, programele si proiectele care vor concura la realizarea acestor prioritati majore:

Axa 1. Dezvoltarea sectorului productiv si a serviciilor conexe, intarirea competitivitatii activitatilor economice si promovarea sectorului privat

Axa 2. Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii

Axa 3. Intarirea potentialului resurselor umane, a capacitatii fortei de munca de a se adapta la cerintele pietei si imbunatatirea calitatii serviciilor sociale

Axa 4. Sprijinirea agriculturii si a dezvoltarii rurale

Axa 5. Protejarea si imbunatatirea calitatii mediului

Axa 6.    Stimularea cercetarii stiintifice si dezvoltarii tehnologice, inovarii, comunicatiilor, tehnologiei informatiei si crearea societatii informationale

Axa 7. Imbunatatirea structurii economice a regiunilor, sprijinirea dezvoltarii regionale echilibrate si durabile

Elaborarea PND 2002 -2005 a parcurs mai multe etape de consultari, atat cu ministerele, cat si cu Consiliile de Dezvoltare Regionala, prin organismele executive ale acestora - Agentiile de Dezvoltare Regionala (ADR). Pentru prima data s-au organizat intalniri intre ministere si Consiliile de Dezvoltare Regionala prin ADR, realizandu-se un prim pas in ce priveste corelarea planurilor sectoriale cu planurile regionale.

Programarea financiara sectoriala si regionala s-a realizat in stransa legatura cu elaborarea Bugetului de Stat pe anul 2002 si cu orientarile bugetare pentru 2003 -2005, astfel ca aceasta include obiective, masuri si programe care concura la realizarea axelor nationale prioritare de dezvoltare, avand identificate sursele de finantare: Bugetul de Stat, inclusiv imprumuturi garantate de stat, Fondurile de pre-aderare de la UE; este estimata si contributia sectorului privat la programele de dezvoltare ale Romaniei. In acest mod se realizeaza coerenta programarii fondurilor PHARE, ISPA si SAPARD cu planificarea investitiilor nationale si cu alte politici economice si actiuni nationale.

In absenta unei definitii standard sau a unui "model" unanim acceptat pe plan european privind rolul, continutul si scopul in care se elaboreaza PND, actualul PND a incercat sa fie cat mai cuprinzator cu putinta, pentru a-si merita numele de "national" si sa acopere un numar cat mai mare de factori economici de care depinde dezvoltarea Romaniei, inclusiv probleme relevante regionale si sociale care pot influenta performantele economice.

PND 2002 - 2005 incearca este un document integrator al strategiilor sectoriale, judetene si regionale. Pe parcursul elaborarii lui au fost identificate mai multe actiuni necesar a fi intreprinse pentru intarirea contributiei institutiilor implicate si imbunatatirea nu numai a continutului documentului, dar si a perioadei de timp in care sa poata fi elaborat urmatorul plan. Printre aceste actiuni se numara:

Crearea cadrului legislativ care sa consacre proceduri integrate de planificare, metodologii clare, cu precizarea atributiilor, responsabilitatilor institutiilor implicate, si in primul rand ale Ministerelor si CDR-urilor, precum si a relatiilor intre acestea, in procesul de elaborare a PND;

Clarificarea si stabilirea scopului exact al PND si al continutului acestuia;

Instruirea personalului Ministerelor pentru insusirea metodologiei si practicii de planificare a dezvoltarii;

Intarirea structurii institutionale la nivelul Consiliilor de Dezvoltare Regionala si Agentiilor de Dezvoltare Regionala, astfel incat acestea sa fie capabile sa asigure informatiile necesare;

Crearea si / sau imbunatatirea surselor de date la nivel regional, a indicatorilor statistici regionali, imbunatatirea accesului la informatii si la analizele economice;

Corelarea in mai mare masura a strategiilor judetene de dezvoltare, cu cele regionale si sectoriale;

Recunoasterea PND ca un precursor al unui CSF (Cadru Comunitar de Sprijin), dar mai cuprinzator decat rezulta din cerintele Uniunii Europene fata de CSF, care reprezinta documentul inaintat Comisiei de catre Statele Membre aflate sub Obiectivul 1, pentru cererea de sprijin financiar din Fondurile Structurale.

Ministerul Dezvoltarii si Prognozei a inteles importanta participarii mai largi a diferitelor institutii la elaborarea PND, comparativ cu ceea ce s-a reusit in anii precedenti si, ca urmare, procesul de elaborare a PND a evoluat in acest sens. Datorita nevoii de a integra in mai mare masura strategiile sectoriale ale ministerelor si de a asigura corelarea cu strategiile regionale, s-a acordat prioritate si s-au depus eforturi in promovarea colaborarii cu si intre MDP, ministere si regiuni. Colaborarea cu partenerii sociali se va axa pe analiza primei schite a PND. Necesitatea imbunatatirii colaborarii cu partenerii economici si sociali pe tot parcursul elaborarii viitorului PND este recunoscuta, existand propuneri privind formalizarea acestei colaborari intr-o posibila Lege a planificarii. Se intentioneaza, de asemenea, ca partenerii sociali sa fie implicati si in etapele de evaluare si monitorizare a PND.

In stabilirea unui calendar de lucru pentru elaborarea viitorului PND este esential sa se ia in considerare necesitatea pregatirii mai temeinice a inputurilor necesare elaborarii documentului de catre institute si organisme specializate in analize si prognoze si alocarea de timp suficient consultarilor, atat in cadrul ministerelor, cat si intre ministere si Guvern, precum si consultarilor cu regiunile si partenerii economici si sociali.

Luarea in considerare a unei perioade de cel putin 11 luni pentru elaborarea PND (de la lansarea orientarilor metodologice initiale pana la definitivarea PND-ului) nu ar fi exagerata, daca se doreste ca organismele participante sa dispuna de timp suficient pentru pregatirea propriilor lor contributii la PND si pentru consultari, in afara ministerelor, intre ministere si regiuni, ministere si parteneri economici si sociali.

Pornind de la cerinta esentiala - recomandata si de Comisia UE - de a utiliza la elaborarea PND documente cu o larga baza si acceptanta politica, actuala versiune a PND s-a realizat avand ca fundament Programul Economic de Preaderare, al Romaniei. Pentru elaborarea urmatoarei versiuni a PND 2003 - 2006 care va incepe in prima luna a anului viitor, vor fi necesare linii strategice actualizate, care trebuie sa fie pregatite si aprobate pana in primavara anului 2002. Procesul de elaborare a PND va debuta cu briefinguri si lansarea de orientari metodologice elaborate de MDP.

COORDONATELE STRATEGICE ALE DEZVOLTARII ECONOMICE A ROMANIEI

Planul National de Dezvoltare a fost conceput in conformitate cu directiile strategice, obiectivele de dezvoltare si previziunile economice promovate prin Strategia Nationala de Dezvoltare Economica pe termen mediu, actualizate si dezvoltate prin Programul Economic de Preaderare a Romaniei la Uniunea Europeana (PEP), elaborat in septembrie 2001. La randul sau, PEP este corelat cu Programul National al Romaniei de aderare la UE, masurile de politica economica fiind in acord cu programul de adoptare a aquis-ului comunitar si cu optiunea, larg manifestata la nivel politic si pe plan social, pentru integrarea Romaniei in UE. Programul Economic de Preaderare a fost conceput si structurat potrivit cerintelor UE, concentrandu-se pe evidentierea masurilor de politica economica necesare pentru indeplinirea criteriilor economice de aderare, stabilite la Copenhaga.

Fundamentandu-se pe PEP, Planul National de Dezvoltare este expresia angajamentului politic al Guvernului de a finaliza reformele necesare pentru integrarea Romaniei in UE, fiind in acord si cu memorandumul stabilit cu FMI.

Avand in vedere ca PEP a fost elaborat cu participarea ministerelor si institutiilor responsabile de proiectarea si implementarea diverselor componente ale politicii economice, ca pe parcursul elaborarii au avut loc ample consultari cu diverse organizatii neguvernamentare, sindicate, patronate, ca s-a beneficiat de sprijinul unor personalitati stiintifice, se poate declara ca orientarile strategice generale preluate in Planul National de Dezvoltare din PEP reprezinta optiunea societatii romanesti.

Contextul macroeconomic in care se vor realiza obiectivele Planului National de Dezvoltare este conturat de Prognoza evolutiei economiei romanesti in perioada 2001-2004, elaborata de Ministerul Dezvoltarii si Prognozei, in care sunt estimati principalii indicatori macroeconomici.

Documentele strategice si de prognoza prefigureaza o dezvoltare economica si sociala a Romaniei bazata pe 5 piloni:

1. politicile macroeconomice

2. politicile de ajustare structurala

3. politicile sociale si ale resurselor umane

4. politicile de protectie a mediului

5. politica regionala

1. Politicile macroeconomice

Tinand seama de evaluarile si criteriile UE cu privire la afirmarea unei economii de piata functionale, principalul obiectiv al politicilor macroeconomice pentru perioada 2001-2005, stabilit prin Programul Economic de Preaderare, este stabilizarea economiei si asezarea ei pe o traiectorie de crestere durabila, cu scopul final de crestere a standardului de viata si de reducere, in continuare, a decalajului care separa Romania de standardele medii ale Uniunii Europene. Cresterea economica va asigura in acelasi timp conditii favorabile pentru accelerarea reformei structurale a economiei si a privatizarii, prin reducerea costurilor sociale antrenate de aceste procese.

Optiunile strategice care au stat la baza configurarii politicii macroeconomice pentru perioada urmatoare (asa cum a fost prezentata si in Programul Economic de Preaderare, septembrie 2001) au fost urmatoarele:

asigurarea cresterii economice,

realizarea unei macrostabilizari consolidate prin asigurarea unor progrese semnificative in cadrul reformei structurale si in domeniul disciplinei financiare;

imbunatatirea substantiala a mediului de afaceri pe baza asigurarii unui cadru economico-financiar si legal corespunzator;

accelerarea si aprofundarea in mod coerent a reformei fiscale - prin reducerea gradului de fiscalitate, imbunatatirea controlului cheltuielilor bugetare, sporirea eficientei colectarii impozitelor si taxelor ;

accelerarea procesului de privatizare si restructurare, pe baza principiului "privatizare pentru relansare", astfel incat transferul de proprietate sa se concretizeze in capitalizare, modernizare, investitii;

promovarea unor politici coerente, compatibile cu cele ale Uniunii Europene vizand: restructurarea selectiva a economiei, dezvoltarea si modernizarea infrastructurii fizice, stiintifice si sociale, revitalizarea industriilor cu potential competitiv, construirea unei agriculturi in concordanta cu potentialul natural, economic si uman de care dispune Romania, sprijinirea activitatilor bazate pe tehnologia informatiei, dezvoltarea turismului , diversificarea sectorului tertiar, astfel incat, in momentul aderarii, Romania sa fie capabila sa faca fata presiunilor concurentiale din cadrul UE.

Politicile de dezvoltare a Romanei sunt bazate pe urmatoarele principii:

promovarea sectorului privat ca forta majora in procesul de creare a unei economii a bunastarii si a unei cat mai depline ocupari a populatiei apte de munca;

stabilirea unui cadru democratic si transparent pentru luarea deciziilor,

promovarea dezvoltarii durabile si protejarea mediului, ca o preconditie a activitatii economice;

dezvoltarea procesului de invatamant, in general, si a formarii continue, cu promovarea mijloacelor pentru realizarea sistemului de invatare pe tot parcursul vietii,

promovarea oportunitatilor si tratamentului egal pentru toti membrii societatii.

Avand in vedere optiunile strategice pe termen mediu ale Romaniei, politicile macroeconomice propuse pentru perioada 2001-2005 vor pune accentul pe desavarsirea reformei fiscale, pe cresterea gradului de compatibilitate a politicii monetare cu economia de piata, pe aplicarea unei politici a veniturilor care sa coreleze mai bine dinamica veniturilor reale cu cresterea productivitatii, precum si pe accelerarea reformelor structurale, astfel incat evolutia economiei reale sa favorizeze implementarea acestor politici.

Din perspectiva dezvoltarii unei economii competitive, politica financiara va fi astfel orientata incat sa contribuie la stimularea economisirii si investitiilor si sa raspunda rigorilor stabilitatii macroeconomice.

Principalele caracteristici ale politicii fiscal-bugetare in perioada 2001-2005 sunt subordonate obiectivelor de relansare economica si de reducere a ratei inflatiei, stabilite prin Strategia Nationala de dezvoltare economica pe termen mediu. In acest sens, prioritatile sunt urmatoarele:

controlul deficitului bugetului consolidat;

reducerea deficitului fiscal si cvasi-fiscal,

limitarea deficitului de cont curent si sustinerea, intr-un mod mai eficient, a eforturilor de reducere a inflatiei;

exercitarea unei guvernari corporatiste mai eficiente si cresterea veniturilor colectate la buget;

armonizarea legislatiei fiscale cu normele Uniunii Europene;

cresterea eficientei administratiei fiscale;

asigurarea transparentei in cheltuirea banului public.

Inscrierea Romaniei intr-un proces de crestere economica va impune, in perioada urmatoare, o politica bugetara usor mai restrictiva, care va trebui sa respecte urmatoarele coordonate:

fundamentarea si dimensionarea cheltuielilor bugetare in functie de veniturile certe;

restructurarea cheltuielilor bugetare, in functie de ierarhizarea realista a prioritatilor, ceea ce va face posibila trecerea de la un "buget de mijloace" la un buget orientat spre politici economice, - "bugetul pe programe";

cresterea autonomiei financiare a autoritatilor locale.

Taxa pe valoarea adaugata, accizele si contributiile la asigurarile sociale vor constitui pilonii fundamentali ai sistemului romanesc de impozite. Reforma sistemului de impozite va fi consolidata pe baza cerintelor de largire a bazei de impozitare si de rationalizare a ratelor marginale de impozitare.

Guvernul considera ca, prin politica veniturilor salariale, munca trebuie sa redevina o valoare sociala. In acest sens se vor lua masuri pentru ierarhizarea salariilor in functie de importanta domeniului si, mai ales, pentru corelarea evolutiei veniturilor salariale cu performantele agentilor economici.

In cadrul politicii monetare si a cursului de schimb, scaderea sustinuta a inflatiei va constitui unul din obiectivele principale ale programelor economice romanesti. Aceasta evolutie tine seama de strategia de politica monetara, precum si de principalele masuri ce urmeaza a fi implementate pentru cresterea disciplinei financiare, reducerea arieratelor si accelerarea reformelor structurale.

. Politicile de ajustare structurala

Restructurarea este un element important al ajustarii structurale, menit, in principal, sa pregateasca companiile pentru privatizare. In acest sens, se au in vedere criterii de performanta pentru echipele de management ale companiilor proprietate de stat, prin care urmaresc: inchiderea capacitatilor de productie ineficiente; realizarea de analize de piata si strategice ale companiilor pentru a identifica segmentele viabile ale acestora si a decide eliminarea sectiilor sau capacitatilor neviabile; disponibilizarea personalului, dupa ce s-au rezolvat problemele sociale; imbunatatirea echipamentelor si tehnologiilor in unitatile viabile, utilizarea altor surse de finantare pentru diminuarea costurilor de functionare.

Actiunile de ajustare structurala vor urmari, in mod prioritar, sporirea productivitatii, a eficientei si calitatii produselor si serviciilor. Procesul de restructurare a economiei romanesti are in vedere implementarea unui pachet de politici care sa asigure compatibilizarea structurilor intra-sectoriale cu cele existente si de perspectiva in tarile Uniunii Europene, ajustarea si consolidarea structurilor economice pentru apropierea progresiva de nivelurile de competitivitate din economia tarilor comunitare, inclusiv pentru folosirea mai buna a conditiilor de acces pe piata Uniunii Europene a produselor romanesti.

Procesul de ajustare sectoriala va cuprinde, pe de o parte, modernizarea si dezvoltarea agentilor economici cu potential de competitivitate si, pe de alta parte, reorientarea, redimensionarea, inchiderea partiala sau totala a unor unitati de productie fara perspective de a face fata pietei interne si celei externe - actiuni ce vor fi precedate de rezolvarea problemelor sociale.

Ajustarea structurala se va realiza pe fondul accelerarii privatizarii. Transferul proprietatii de la sectorul de stat la sectorul privat va crea o structura de proprietate care sa sustina cresterea competitivitatii si adaptarea ofertei la cerintele pietei interne si externe , tinand seama, totodata, de obligatiile asumate in cadrul organismelor internationale. Guvernul Romaniei este hotarat sa accelereze procesul de privatizare, punand accent pe aspectul calitatii procesului, pe atragerea de investitori care au potential financiar si tehnic si o pozitie competitiva pe piata, capabili sa asigure transformarea intreprinderilor preluate in operatori economici performanti viabili.

In Programul de Guvernare pentru perioada 2001-2004 se acorda un loc important imbunatatirii substantiale a mediului de afaceri si se afirma rolul fundamental pe care il are sectorul privat pentru dezvoltarea economica si sociala sustinuta, pentru relansarea economiei nationale.

Guvernul este decis sa promoveze un mediu stabil, neutru si eficient pentru afaceri. In acest sens, se urmareste asigurarea unui cadru economico-financiar si legal corespunzator, fiind propus un set complex de masuri:

dezvoltarea competitiei de piata,

calmarea inflatiei si continuarea procesului de liberalizare a preturilor,

extinderea si diversificarea instrumentelor bancare si fluidizarea fluxurilor financiare,

revizuirea si simplificarea sistemului de impozite si de colectare a acestora,

combaterea evaziunii fiscale si vamale,

stimularea investitiilor de capital romanesc si strain,

cresterea fluxului de capital strain si a colaborarii economice internationale,

dezvoltarea capacitatii de absorbtie a inovarii in mediul economic.

O parghie hotaratoare pentru restructurarea si dezvoltarea economiei de piata este politica in domeniul intreprinderilor mici si mijlocii (IMM). Politica in acest domeniu urmareste valorificarea potentialului IMM si a sectorului cooperatist de a contribui semnificativ la cresterea economica durabila, la crearea de noi locuri de munca, sprijinirea inovarii si a progresului tehnic si tehnologic si dezvoltarea clasei de mijloc, cea care asigura stabilitatea economica si sociala a unei tari. Pentru perioada 2001-2004, se prevede simplificarea si imbunatatirea cadrului legislativ si administrativ, sustinerea organizatiilor de reprezentare a sectorului, imbunatatirea accesului IMM la finantare si imbunatatirea ofertei de servicii pentru IMM.

Sustinerea in continuare a dezvoltarii IMM se va realiza folosind instrumente economice, astfel incat interventia publica sa fie limitata, transparenta si corespunzatoare cu necesitatile intreprinderilor mici si mijlocii, masurile de sprijin sa nu distorsioneze functionarea mecanismelor pietei. Administrarea si aplicarea masurilor de sprijin vor fi descentralizate catre autoritatile locale sau contractate cu banci comerciale, organizatii neguvernamentale si centre de servicii pentru IMM.

Modificarile structurale din sistemul financiar-bancar au in vedere, cu deosebire, dezvoltarea sistemului bancar, a institutiilor de credit si bursiere concomitent cu cresterea eficientei si disciplinei financiar-bancare. Din perspectiva dezvoltarii unei economii competitive, politica financiar-bancara va armoniza rigorile stabilitatii macroeconomice cu obiectivul cresterii sustenabile si de durata. Politica financiar-bancara va contribui la stimularea economisirii si a investitiilor.

In prezent, desi sistemul este stabil, exista inca vulnerabilitati si slabiciuni la nivel individual care necesita continuarea procesului de privatizare a bancilor cu capital majoritar de stat si integrarea cooperativelor de credit sub autoritatea BNR. De asemenea, se are in vedere cresterea exigentei in procesul de autorizare a bancilor, precum si imbunatatirea reglementarilor privind verificarea si sanctionarea bancilor sau conducatorilor care nu asigura respectarea cerintelor prudentiale. Se va intari cooperarea cu alte autoritati de supraveghere, nationale si straine, prin incheierea unor acorduri de cooperare in domeniul supravegherii bancare. Va continua procesul de armonizare a reglementarilor prudentiale cu cerintele Uniunii Europene si cu recomandarile Comitetului de la Basel.

Conditiile existente in societatea romaneasca impun ca administratia publica centrala si locala sa fie supusa unui proces de schimbare, reforma administratiei realizandu-se concomitent pe patru planuri:

in plan strategic, prin care sa se redefineasca rolul statului, in sensul delimitarii rolului statului de cel al organizatiilor private;

in plan legislativ, urmarindu-se diminuarea densitatii reglementarilor, o utilizare mai mare a legilor cadru, lasand o marja de manevra ridicata autoritatilor executive;

in plan organizational, orientata catre reducerea ierarhiilor, simplificarea procedurilor si supletea posibilitatilor de actiune, in sensul cresterii puterii de a delega executia sarcinilor publice catre organisme care nu fac parte din administratie;

in planul mentalitatii profesionale, adica o schimbare a modurilor de actiune a alesilor politici, a functionarilor dar si a cetatenilor.

Guvernul apreciaza ca reforma administratiei publice este un obiectiv central. In consecinta, se propun o serie de masuri care au ca scop cresterea eficientei sectorului public prin training intensiv, simplificarea structurilor de management public si cresterea utilizarii tehnologiei informatiei.

Dezvoltarea agriculturii si dezvoltarea rurala constituie doi piloni ai politicii de dezvoltare integrata durabila in spatiul rural, care are in vedere promovarea unui amplu program de dezvoltare rurala in toate zonele tarii - in cadrul unui concept de dezvoltare rurala integrata, economica si sociala, a satului romanesc. Se urmareste, de asemenea, asigurarea unui mediu mai favorabil pentru atragerea capitalului strain, in vederea sustinerii programelor investitionale si de dezvoltare a productiei agricole in Romania precum si in vederea diversificarii economiei rurale.

Ponderea detinuta de agricultura in cadrul economiei nationale, cat si multitudinea obiectivelor care trebuie realizate in vederea integrari in U.E. sunt argumente forte care au determinat Guvernul sa acorde o importanta deosebita implementarii de programe de reforma si restructurare in agricultura.

In concordanta cu starea actuala a sectorului agricol, Guvernul considera ca obiectivul principal al dezvoltarii agriculturii pe termen scurt si mediu trebuie sa fie cresterea cantitativa si calitativa a productiei agricole, in vederea asigurarii securitatii alimentare a populatiei, cresterea contributiei acestei ramuri in schimburile economice externe, in conditiile respectarii cerintelor protejarii si ameliorarii mediului inconjurator. Obiectivele propuse urmaresc atingerea parametrilor minimali de performanta in vederea integrarii in Uniunea Europeana.

Realizarea obiectivelor politicii agricole are in vedere efectele implementarii unui amplu pachet legislativ, cu privire la crearea unor exploatatii agricole eficiente, sprijinirea agricultorilor prin credite avantajoase, destinate cresterii gradului de mecanizare, de fertilizare si de irigare a culturilor agricole.

Romania a elaborat Planul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (PNADR), care a fost aprobat de Comisia Europeana in 12.12.2000 si care fundamenteaza Programul SAPARD, ca instrument de pre-aderare (pre-FEOGA) dedicat sprijinirii agriculturii si dezvoltarii rurale. Strategia acestuia contribuie la pregatirea Romaniei pentru aderarea la Uniunea Europeana si la consolidarea agriculturii romanesti, pentru a putea face fata presiunii exercitate de competitia de pe piata comunitara si, in egala masura,pentru a imbunatati conditiile de viata ale locuitorilor din zonele rurale.

Pivotul reformei structurale din agricultura il constituie clarificarea si restabilirea drepturilor de proprietate precum si finalizarea privatizarii societatilor comerciale din mediul rural, care sa contribuie la consolidarea exploatatilor agricole.

Adancirea reformelor structurale presupune perfectionarea cadrului legal si institutional pentru functionarea eficienta a pietelor agricole si rurale (piata produselor, a materiilor si serviciilor pentru agricultura, piata creditului si cea funciara).

In domeniul telecomunicatiilor, cele mai multe servicii au fost deja liberalizate. Ultimele restrictii vor fi ridicate incepand cu 1 ianuarie 2003 cand Guvernul va asigura liberalizarea serviciilor de telecomunicatii si a retelelor de piata. Legislatia va fi pe deplin armonizata cu Directivele Comunitatii Europene pana la 30 martie 2002.

Intelegand ca utilizarea intensiva a informatiilor sporeste spectaculos eficienta si productivitatea activitatilor economice si sociale, si in acord cu initiativa "Europa +", Guvernul a inclus in programul sau dezvoltarea societatii informationale. Sunt avute in vedere mai multe proiecte pentru a spori accesul pe Internet, pentru a organiza si dezvolta comertul electronic, precum si pentru a furniza populatiei servicii publice electronice.

3. Politicile sociale si ale resurselor umane

Programul guvernului are ca scop cresterea gradului de ocupare a populatiei si armonizarea legislatiei interne privind piata muncii cu acquis-ul comunitar relevant. Politica in acest sector va trece treptat de la masuri pasive la masuri active, punandu-se mai putin accent pe asigurarea cu mijloace financiare a somerilor si mai mult pe recalificarea lor si pe crearea de locuri de munca. Structura stimulentelor se va schimba prin adoptarea unei noi legi care urmareste reformarea sistemului ajutoarelor de somaj si stimularea crearii de noi locuri de munca.

Politicile sociale si cele privind resursele umane sunt construite in baza prevederilor Cartei Sociale Europene revizuite si a Codului Social European. Ele vor reflecta practicile instituite de Uniunea Europeana si dezvoltate de modelul social european.

Principalele obiective in domeniul resurselor umane si al politicii sociale urmaresc, de asemenea, in implementarea reformei in domeniul muncii, educatiei, culturii, sanatatii si sistemului social.

Educatia si formarea continua. Sistemul educational este privit ca o prioritate nationala de catre Guvern. Programul de guvernare in acest domeniu, pentru perioada 2001-2004, se concentreaza pe o serie de factori decisivi: asigurarea educatiei de baza pentru toti, capacitatea de autoperfectionare a sistemului educational, invatamantul superior si cercetarea stiintifica, formarea continua in contextul societatii educationale.

Politica in domeniul culturii. Romania are o strategie culturala moderna, compatibila cu modelele europene, reflectand principiile de baza ale Comunitatii Europene si asigurand conditiile pentru satisfacerea nevoilor si aspiratiilor culturale ale cetatenilor, atat la nivel local cat si national.

Cultura este tratata ca un factor major pentru realizarea coeziunii sociale, fiind recunoscuta ca o resursa importanta pentru dezvoltarea Romaniei, reforma culturala recunoscand valoarea mostenirii nationale in contextul culturii mondiale.

Politica sociala. Reforma in politicile sociale vizeaza diferite categorii de populatie care intampina dificultati in procesul de tranzitie economica (persoane cu handicap, persoane in varsta sarace etc.) si se refera la imbunatatirea sistemului de pensii, axarea pe masuri active in domeniul ocuparii populatiei si protectiei somerilor, armonizarea legislatiei cu normele UE, lupta impotriva saraciei si continuarea reformelor sistemului de ocrotire a copiilor.

In noul context economic al Romaniei, populatia tanara este o categorie vulnerabila. In cursul acestui an a fost elaborat Planul National de Actiune pentru Tineret, care asigura si o viziune, din perspectiva regiunii balcanice, asupra rolului tineretului in asigurarea stabilitatii in aceasta zona.

Romania a facut progrese evidente in ce priveste imbunatatirea conditiilor de viata a populatiei roma. In anul in curs a fost adoptata "Strategia pentru imbunatatirea situatiei populatiei roma din Romania".

Romania promoveaza in mod activ o politica pozitiva pentru protejarea minoritatilor. Identitatile culturale si lingvistice sunt aparate prin intermediul sistemului educational.

4. Politicile de protectie a mediului

Romania a aderat la majoritatea tratatelor si conventiilor internationale privind mediul si protectia naturii. Prevederile acestor documente sunt preluate in legislatia romaneasca, in conformitate cu prevederile Constitutiei.

Dupa participarea la Summit-ul de la Rio de Janeiro din 1992, Romania si-a sporit semnificativ masurile de solutionare a problemelor de mediu. Acordul de Asociere intre Romania si UE prevede ca politicile de dezvoltare in Romania trebuie sa fie bazate pe principiul dezvoltarii durabile si ca acestea trebuie sa ia in considerare potentialele efecte asupra mediului.

Politica de protectie a mediului este conceputa ca parte integranta a programului de dezvoltare si restructurare economica si are ca scop armonizarea politicii si practicii romanesti in domeniul mediului cu directivele UE in domeniu. Politica in domeniul mediului se refera nu numai la masurile si actiunile de refacere a zonelor afectate, ci si la cele de prevenire a producerii altor dezastre.

In cadrul Planului National de Adoptare a Acquis-ului Comunitar de Mediu, Romania va asigura transpunerea legislativa a acquis-ului comunitar de mediu, in special in domeniile evaluarii impactului asupra mediului (calitatea aerului, a apei, managementul deseurilor, controlul poluarii industriale, a substantelor chimice si a zgomotului), dar va asigura si intarirea capacitatii institutionale specifice.

Guvernul Romaniei, prin Bugetul de stat, va asigura cu prioritate fonduri pentru co-finantarea proiectelor incluse in Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului (PNAPM), a caror principala sursa de finantare o reprezinta fondurile alocate de UE prin instrumentul de preaderare ISPA.

5. Politica regionala

Cadrul legal al politicii si dezvoltarii regionale este asigurat, in principal, de Legea nr.151/1998 privind dezvoltarea regionala, care stabileste obiectivele, cadrul institutional, competentele si instrumentele specifice pentru realizarea politicii de dezvoltare regionala in Romania.

Obiectivele generale ale politicii de dezvoltare regionala se refera la diminuarea dezechilibrelor regionale existente, stimularea dezvoltarii echilibrate, revitalizarea zonelor defavorizate, prevenirea producerii de noi dezechilibre, stimularea cooperarii interregionale interne si internationale care contribuie la progresul economic si social.

Obiectivele strategice ale dezvoltarii regionale in Romania vizeaza:

promovarea mecanismelor economiei de piata in toate regiunile tarii, in vederea imbunatatirii competitivitatii si realizarii unei cresteri economice permanente;

promovarea unei dezvoltari spatiale armonioase si a retelei de localitati;

cresterea capacitatilor regiunilor de a-si sustine propriul proces de dezvoltare;

crearea sanselor egale in ceea ce priveste accesul la informare, cercetare-dezvoltare tehnologica, educatie si formare continua a populatiei din zonele periferice;

promovarea unor politici diferentiate, conform unor particularitati zonale;

reducerea decalajelor de dezvoltare dintre judete, dintre mediul urban si rural, dintre zone centrale si periferice;

prevenirea aparitiei unor zone probleme

Obiectivele generale si strategice se realizeaza treptat si etapizat, prin implementarea Planului National de Dezvoltare Regionala (PNDR), care este parte integranta a Planului National de Dezvoltare. Prin PNDR guvernul stabileste si fundamenteaza prioritatile nationale de dezvoltare regionala, identifica masurile si programele prin care se pot realiza si asigura cadrul institutional pentru implementarea acestora. Masurile, programele si proiectele regionale sunt finantate din resurse interne, concentrate in Fondul National de Dezvoltare Regionala si resurse externe, reprezentate, in principal, de sprijinul financiar acordat Romaniei de catre UE in cadrul Programul national Phare - componenta coeziune economica si sociala. Pentru accesarea fondurilor Phare - componenta coeziune economica si sociala - PNDR constituie documentul care fundamenteaza solicitarea Romaniei de ajutor financiar din aceste fonduri.

PNDR se realizeaza in cadrul unui larg larg parteneriat intre institutii ale administratiei centrale si locale, agentii de dezvoltare regionala, alte institutii neguvernamentale, numeroase alte institutii cu activitate relevanta pentru dezvoltarea tarii, precum si parteneri economici si sociali.

Un rol important in dezvoltarea regionala il are si cooperarea transfrontaliera. Obiectivul general al cooperarii transfrontaliere este promovarea dezvoltarii economice si sociale a regiunilor de granita prin identificarea si valorificarea oportunitatilor de cooperare.

Obiectivul general al PND este orientarea si stimularea dezvoltarii economice si sociale a tarii pentru obtinerea unei cresteri economice durabile si crearea de locuri de munca stabile. Un rol important in realizarea acestui obiectiv il are stabilirea axelor nationale prioritare de dezvoltare si pe baza lor elaborarea si implementarea de masuri, programe si proiecte care sa concretizeze aceste prioritati.

Implementarea obiectivelor continute in Planul National de Dezvoltare si in Programul Economic de Preaderare va contribui la accelerarea modernizarii economiei si societatii, prin punerea in valoare in conditii de eficienta si competitivitate a potentialului real de care dispune Romania si va permite realizarea unui mediu economic favorabil, stabil si predictibil.