Lupta anti-coruptie in Romania

Lupta anti-coruptie in Romania

1.Introducere.Definitie a conceptului de coruptie.

2.Strategii guvernamentale anti-coruptie (www.gov.ro)

3.Coruptia in Romania in rapoartele europene si internationale (Comisia Europeana, Freedom House, Transparency International)

4.Campanii anti-coruptie

5.Concluzii

1.Introducere.Definitia conceptului de coruptie

Problema coruptiei in Romania post-comunista a constituit unul dintre factorii ce au ingreunat progresul de dezvoltare economica si politica, un element ce a sabotat din interior drumul si aspiratiile Romaniei catre o intrare in normalitate dupa revolutia din 1989. Aceasta este o parere unanim acceptata si recunoscuta ca atare chiar daca cu nuante diferite in cazurile majoritatii tarilor apartinand fostului bloc comunist. Odata cu inceperea negocierilor in vederea aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, semnalele externe din ce in ce mai frecvente primite de Guvernul Romaniei au facut din problema coruptiei unul din punctele negative esentiale ce stau in calea procesului de aderare. Dupa semnarea tratatului de aderare in 2005, coruptia a constituit si constituie inca unul din capitolele problematice, din cauza carora aderarea Romaniei poate fi amanata In consecinta guvernul Romaniei in colaborare cu diverse organizatii ale societatii civile si cu ajutorul organismelor internationale au stabilit ca lupta anti-coruptie trebuie sa devina una dintre preocuparile centrale ale intregii societati romanesti in vederea cresterii nivelului de integritate si de incredere fata de institutiile statului si a incadrarii societatii romanesti in randul comunitatii europene.

Cu toate ca dezbaterile privind coruptia in Romania au fost cel putin in aparenta aprinse, ceea ce frecvent pare sa lipseasca este o definire clara a conceptului, una pe baza careia un dialog real sa fie stabilit in sfera publica romaneasca.

Conceptul de coruptie este definit de mai multe organisme internationale care deruleaza programe in acest sens (Banca Mondiala, Uniunea Europeana). In Romania intalnim definitia conceptului de coruptie in ultimul raport al Transparency International. Conform acestui raport  :  Coruptia, in sens larg, reprezinta folosirea abuziva a puterii incredintate, fie in sectorul public fie in cel privat, in scopul satisfacerii unor interese personale sau de grup .

Definirea coruptiei este reflectata in legislatia romaneasca prin definirea anumitor infractiuni distincte care se incadreaza in termenul generic de coruptie, precum: darea si luarea de mita, traficul de influenta, primirea de foloase necuvenite. Asa cum reiese si din acest "ghid anti-coruptie" ambiguitatea cu care este folosit termenul de coruptie ingreuneaza stabilirea unei dezbateri publice reale, in locul careia gasim de cele mai multe ori un sir de lamentari neclare.

"Desi exista anumite fapte care pot produce uneori prejudicii importante facute de functionari sau oficiali ai diverselor institutii publice in cadrul sau prin depasirea atributiilor lor de serviciu, ele nu pot si nu trebuie catalogate drept "coruptie", daca intentia funtionarului nu a fost de a obtine un avantaj sau profit pentru el sau pentru altul".

In documentul adoptat de catre guvernul Romaniei in anul 2005 numit Strategia nationala anticoruptie , o alta definitie a ce se intelege prin termenul de coruptie ne este oferita:

 i) devierea sistematica de la principiile de impartialitate si echitate care trebuie sa stea la baza functionarii administratiei publice, si care presupun ca bunurile publice sa fie distribuite in mod universal, echitabil si egal

si

ii) substituirea lor cu practici care conduc la atribuirea catre unii indivizi sau grupuri a unei parti disproportionate a bunurilor publice in raport cu contributia lor. 

Astfel un punct de plecare pentru o discutie despre coruptie in Romania este stabilit, ceea ce urmeaza este un comentariu asupra actiunilor (si a stadiului de avansare al acestora) intreprinse de autoritati si de alte organisme romanesti sau internationale, precum si asupra modului in care sunt percepute aceste eforturi de catre institutiile ce monitorizeaza parcursul luptei anticoruptie din Romania.

2.Strategii guvernamentale anticoruptie

Guvernul Romaniei la semnalele primite deopotriva din partea organismelor internationale cat si din randul societatii romanesti a elaborat un program pe baza caruia va fi organizata si implementata lupta impotriva coruptiei. Dupa cum este precizat in majoritatea rapoartelor de monitorizare a luptei anticoruptie din Romania, problema nu este neaparat lipsa aparatului institutional sau legislativ, ci dificulatatea cu care acesta este utilizat sau aplicat. Astfel, o prezentare a strategiilor guvernamentale este necesara, dar de la strategie pana la implementare s-a dovedit in timp ca este un drum uneori prea lung.

Strategia elaborata in 2005 prezinta lupta impotriva coruptiei ca structurata pe trei mari planuri: Prevenire, combatere si cooperare interna si internationala. Cu alte cuvinte, mai intai trebuie lucrat la stabilirea unui standard, unui set de norme privind integritatea ce trebuie aplicat pentru diverse sectoare ale societatii cum ar fi in primul rand adminstratia si justitia dar si educatia sau sanatatea. Etapa urmatoare reprezinta combaterea practicilor ce deviaza de la acest cod de bune practici, si are drept punct de plecare crearea sau perfectionarea institutiilor si legislatiei de combatere a coruptiei mergand pana la actiunea propriu zisa de combatere a coruptiei. In fine, ultima parte a planului guvernamental contine o strategie pentru imbunatatirea coordonarii interne si a cooperarii internationale.

In concluzie, strategia guvernamentala anticoruptie reprezinta planul ce va trebui urmat in perioada 2005-2007, si pune accent pe de-o parte pe prevenire - campanii de informare si educare, crearea unui cod de bune practici in mediul de afaceri si in sectorul public, ridicarea nivelului de integritate in societatea romaneasca, iar pe de alta parte combatere- crearea aparatului institutional si legislativ si eficientizarea lui continua, aplicarea propriu-zisa a diverselor strategii anti-coruptie, cooperarea internationala.

Acestea sunt principalele puncte ale strategiei nationale, dar dupa cum este frecvent recunoscut, nu absenta strategiilor si planurilor este problema, ci de cele mai multe ori aplicarea, implementarea acestora se dovedeste a fi o sarcina prea dificila pentru autoritatile din Romania. Din acest motiv, o sursa ce se bucura de suficienta incredere cand vine vorba de monitorizarea activitatilor anticoruptie din Romania, o constituie organizatiile internationale, fie ele guvernamentale sau non-guvernamentale.

3. Coruptia in Romania in rapoartele europene si internationale.

Rapoartele Comisiei Europene.

Raportul Comisiei Europene din 2003 precum si cel din 2004, prezinta coruptia drept "o problema serioasa si extinsa care afecteaza aproape toate aspectele societatii".[5] Faptul ca in ciuda campaniei nationale anticoruptie initiate in 2003, si a eforturilor incepute anterior acesteia, raportul din 2004 nu prezinta nici o diferenta in ceea ce priveste nivelul de perceptie al coruptiei fata de 2003, nu poate fi decat un semnal de alarma in plus pentru autoritatile romane. Aplicarea propriu-zisa a diverselor si numeroaselor strategii apare din nou ca problema centrala in incetinirea procesului de combatere a coruptiei.

De asemenea tot in raportul din 2004, este precizat fapul ca lupta impotriva coruptiei este impiedicata chiar de catre institutiile care sunt insarcinate cu aplicarea masurilor legale, in randul carora se regasesc "probleme de integritate". Inca o data apare ca problema nu lipsa ci ineficienta sau chiar incorectitudinea institutiilor responsabile cu lupta anitcoruptie, in plus cu toate ca adoptate, masurile din cadrul strategiei nationale anticoruptie au "un efect limitat".

In final raportul Comisiei din 2004 reclama slaba coordonare in randul institutiilor implicate in lupta anti-coruptie, ceea ce duce evident la o eficienta redusa si in cazul intregului proces, si in plus recomanda o mai buna organizare a Parchetului National Anticoruptie, organismul cel mai important in combaterea coruptiei.

Pe langa un numar considerabil de observatii si recomandari de natura legislativa sau institutionala, concluzia ce pare sa reiasa si ce se regaseste explicit in paginile raportului este ca "asigurarea aplicarii riguroase a legislatiei existente trebuie sa fie o prioritate a Guvernului Romaniei". Astfel ca si in raportul Comisiei Europene, problema centrala apare ca fiind aplicarea si nu neaparat inclinatia spre abundenta in ceea ce priveste actul legislativ.

Documentele organizatiilor non-guvernamentale referitoare la coruptia din Romania

Gradul de percepere al coruptiei din Romania a constituit obiectul unui numar de studii efectuate de organisme internationale precum Transparency International sau Freedom House Inc. Cea mai importanta astfel de lucrare pare sa fie raportul de evaluare al politicilor anticoruptie ale guvernului Romaniei realizat de Freedom House la solicitarea Ministerului Justitiei in anul 2005. In paginile acestui amplu studiu, se regasesc observatii referitoare la toate nivelurile implicate in lupta anticoruptie, dar si o importanta sectiune ce prezinta principalele aspecte pozitive si negative referitoare la eforturile facute, precum si recomandarile organizatiei pentru continuarea procesului de combatere a coruptiei in Romania.

Astfel ca principal aspect negativ, aspect ce se regaseste de altfel si in raportul Comisiei Europene, gasim neconcordanta sau mai bine zis diferenta intre strategiile guvernamentale si aplicarea acestora propriu-zisa. Un alt aspect negativ este unul ce a constituit o tema de dezbatere intensa in societatea romaneasca in ultimul timp, si anume lipsa independentei politice si profesionale a procurorilor. Freedom House denunta acest punct ca fiind cu adevarat problematic in procesul anticoruptie. De asemenea ca puncte negative studiul mentioneaza slaba coordonare dintre organismele de control si parchet, precum si neutilizarea instrumentelor administrative de combatere a coruptiei.

Pe langa aspectele negative, putem insa gasi si cateva aspecte ce sunt recunoscute ca fiind pozitive. Consolidarea societatii civile romanesti, si rolul crescand al acesteia in prevenirea coruptiei este principalul aspect pozitiv remarcat de Freedom House. Prin solicitarea liberului acces la informatii de interes public, si prin promovarea declaratiilor detaliate de avere, organizatiile societatii civile au contribuit la cresterea gradului de constientizare asupra fenomenului coruptiei in Romania. Campaniile de informare "Coalitia pentru un parlament curat" si "Nu da spaga" au constituit in opinia Freedom House un succes in ridicarea gradului de informare privind integritatea atat la nivelul societatii civile cat si la nivel politic.

In acelasi timp, sustinerea inclusiv finaciara a organizatiilor non-guvernamentale este precizata ca o recomandare pentru Guvernul Romaniei, mentionandu-se ca acestea se bucura de un apreciabil grad de incredere in randul populatiei. Alt aspect pozitiv prezent in raportul Freedom House este progresul privind prevenirea coruptiei in randul demnitarilor, prin suspendarea imunitatii fostilor ministri si prin adoptarea versiunii imbunatatite a declaratiei de avere.

Astfel sunt semnalate progrese semnificative, dar si intarzieri si disfunctionalitati grave in procesul de prevenire si combatere a coruptiei din Romanaia.

Pe langa acestea, raportul Freedom House contine si un capitol generos in ceea ce priveste recomandarile. Recomandare centrala precizata explicit in paginile raportului pare a fi tot aplicarea stricta a legislatiei existente, dar pe langa aceasta mai exista si o serie de recomandari punctuale menite sa contribuie la un mai bun parcurs in lupta impotriva coruptiei.Printre altele, imputernicirea unei singure institutii cu monitorizarea integritatii( declaratii de avere, conflicte de interese), cresterea importantei masurilor adminstrative si de prevenire a fenomenului coruptiei (la nivelul fiecarei institutii publice) si o mai buna coordonare in randul mecanismelor de control si a celor responsabile cu lupta anticoruptie sunt cateva din recomandarile Freedom House pentru guvernul Romaniei.

Un alt document ce a avut un impact semnificativ in opinia publica din Romania a fost cel al organizatiei Transparency International[6]. Realizat sub forma unui ghid anti-coruptie, acesta prezinta principalele cazuri in care se poate vorbi despre coruptie, precum si legislatia si practicile guvernamentale in acest domeniu. Destul de accesibil, acest "ghid" este destinat cetateanului obisnuit, care, in opinia autirilor este "cel mai afectat de diversele forme de coruptie" . Dupa cum este sesizat in paginile acestui document, problema coruptiei, desi constituie obiectul unei strategii guvernamentale, este un punct chei in integrarea europeana, nu este perceput ca atare la nivel individual. Coruptia ca o problema pentru cetatean este conceptul cu care opereaza acest ghid, abordarea aceasta avand menirea de a dezvolta un curent de opinie anticoruptie, si o cunoastere mai buna a "pagubelor" aduse de aceasta, elemente fara de care o lupta pentru prevenirea si combaterea coruptiei in randul populatiei nu poate reusi.

4. Campanii anti-coruptie

Dupa cum este remarcat si in raportul Freedom House, cele mai importante campanii anti-coruptie au fost "Coalitia pentru un parlament curat" si " Nu da spaga". Prima a avut drept scop informarea cetatenilor cu privire la integritatea candidatilor inscrisi pe liste la alegerile parlamentare din noiembrie 2004, fiind mentionati candidatii ce au fost implicati in diverse scandaluri. Aceasta campanie a fost realizata la initiativa unor importante organizatii non-guvernamentale, printre care Asociatia Pro Democratia. Obiectivele acestei campanii, informarea alegatorilor si responsabilizarea candidatilor se poate spune ca au fost daca nu in totalitate indeplinite, macar utile, aratand ca o asfel de initiativa nu ramane fara ecou, in randul opiniei publice in Romania. Cu toate ca sursele de informare folosite pentru alcatuirea acestor "liste negre" au fost acuzate ca fiind indoielnice sau chiar partizane, si in ciuda faptului ca este recunoscut dezinteresul alegatorului roman pentru componenta listelor de partid prezentate pentru alegeri, campania a fost considerata un succes.

A doua campanie mentionata aici, a fost cea intitulata "Nu da spaga". Pentru realizarea acestei campanii, a existat o colaborare intre Fundatia Concept, Oops Media si Transparency Interntional.Aceasta a fost menita spre a avertiza prin intermediul mass-media populatia asupra efectelor negative pe care le are practica de dare de mita. Prin intermediul unor spoturi de televiziune sau radio, precum si prin amplasarea unor panouri stradale continand mesajul "Nu de spaga" cetatenii ar fi urmat sa fie informati si mai ales atentionati asupra amplorii pe care o are "mica" coruptie in Romania.Populatia tinta pentru aceasta campanie a fost constituita de populatia cu varsta cuprinsa intre 15 si 25 ani, din mediul urban, cea care in opinia initiatorilor campaniei este cea mai receptiva la un astfel de mesaj dar si in acelasi timp cea in randul careia darea de mita produce un sentiment de frustrare sau chiar de revolta.Prin acest mesaj, "Spaga este hotie", campania dorea sa ridice nivelul de constientizare a faptului ca mita nu este ceva legitim, sau necesar, ci ca este o practica ce nu produce decat o perpetuare a unor relatii de coruptie intre cei ce asigura si cei ce consuma anumite servicii. Bineinteles, la nivel de initiativa, campania a fost unanim apreciata, dar un numar impresionant de dificultati si piedici in calea realizarii acestei campanii ne-au fost revelate in discutiile purtate cu directorul executiv al Fundatiei Concept, Radu Mateescu. De la lipsa unei cercetari initiale pana la refuzul anumitor televiziuni de a transmite spot-urile ( un exemplu elocvent ar fi chiar cazul TVR care a considerat spot-urile drept "violente" ), impreuna cu deja obisnuitele dificultatil legate de finantari (inclusiv cele prin programe europene), au ingreunat realizarea si probabil au micsorat impactul campaniei impotriva coruptiei mici. De asemenea, dupa cum ne-a mentionat Radu Mateescu, fara o continuare a acestei campanii, cu eventuale modificari, cu cercetari suplimentare, Nu da spaga va ramane doar un proiect demn de apreciat, dar nimic mai mult.

Cu toate aceste detalii elocvente pentru greutatile intampinte de organizatiile ce au avut initiativa acestei campanii, dupa cum, de altfel este mentionat si in raportul Freedom House, campania a fost recunoscuta drept o reusita.

Acestea au fost principalele campanii organizate de structuri ale societatii civile in Romania pentru ridicarea gradului de informare referitor la fenomenul coruptiei, si in ciuda piedicilor inca existente (acuzatii de calomnie, piedici de ordin financiar etc) acestea se pare ca vor continua sa existe si poate chiar sa devina mai frecvente.   

5.Concluzii.

Anul 2005, care a adus si o schimbare de guvern, castigatoare fiind fortele ce au mizat in campania electorala tocmai pe lupta anticoruptie la toate nivelurile, pare cel putin sa fi adus o mai mare concentrare a fortelor privind combaterea coruptiei. Un numar de cazuri intens mediatizate (cazul rafinariei Rafo, cazul Petromidia etc) dau impresia unei oarecare intensificari in activitatea anticoruptie. Deasemenea, de actualitate este si procesul de reforma in justitie, cu toate dezbaterile si controversele pe care le genereaza, care ar putea contribui la o mai mare eficienta in lupta impotriva coruptiei. Dar rezultatele tuturor acestor eforturi vor putea fi vazute si evaluate abia peste o perioada considerabila de timp. In orice caz, de aceste rezultate vor depinde in mare masura si celelalte domenii in care Romania s-a angajat, fata de partenerii europeni dar si fata de proprii cetateni, sa faca progrese semnificative.

In toate documentele mentionate aici, si pe langa diferentele si nuantarile sesizabile, coruptia este prezentata ca un punct negativ major, ca o "boala" a societatii romanesti de tranzitie. Pe langa aceasta, coruptia submineaza eficienta si legitimitatea institutiiilor statului si limiteaza dezvoltarea economica a Romaniei"[8]. In plus, perceptia coruptiei la nivel inalt contribuie la decaderea nivelului si asa scazut de incredere a cetatenilor fata de institutiile statului. In mod unanim se recunoaste ca lupta impotriva coruptiei trebuie sa constituie unul dintre principalele puncte pe agenda publica a Romaniei, in vederea unei alinieri la o normalitate din punct de vedere politic, social si economic , si la armonizarea efectiva a societatii romanesti cu practicile europene.