Romania stat republican

Romania stat republican

Forma de guvernamant este republic. Prin republic intelegem acel sistem politic in care functia de sef de stat nu este nici viagera si nici ereditara.

Formele pe care le cunoaste republica difera de la un stat la altul si depind in mare masura de prerogativele conferite constitutional seful statului dar si de raporturile ce se stabilesc intre aceasta si celelalte autoritati publice.

Romania contopind diversele elemente specifice ale regimurilor politice clasice este un regim politic mixt apropiat de cel parlamentar fara a se indentifica cu aceasta in care parlamentul joaca un rol esential in arhitectura institutionala a statului Roman.

Argumente

- Presedintele Romaniei si parlamentul se aleg prin vot universal egal secret si liber exprimat.

- Presedintele Romaniei in conditile stabilite de constitutie poate dizolva parlamentul Romaniei.

- Presedintele desemneaza un candidat la functia de prim ministru si numeste guvernul.

- Presedintele Romaniei poate cere poporului ca prin referendum sa-si exprime optiunea referitor la o problema de nivel international.

- Presedintele Romaniei poate emite uneori acte cu caracter normativ.

- Presedintele poate declansa armata

- Presedintele poate declara stare de asediu

De drept

Prin suveranitatea de drept a fundamentelor civile se intelege subordonarea statului de drept.

In acest sens constitutia Romaniei stipuleaza ca nimeni nu este mai presus de lege.

Exigentele specifice unui stat de drept sunt:

1. Exigenta unei canstituti ca statut al puteri

2. Subordonarea tuturor formelor politice legilor constitutionale

3. Organizarea si exercitatea puteri publice se face doar in concordanta cu dispozitivele constitutionale

4. Posibilitatea revizuiri constitutiei

5. Consacrarea si garantarea efectiva prin legislatie a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.

Garanti prevazute de constitutia Romaniei pentru realizarea exigentelor unui stat de drept

1. Revizuirea constitutiei Romaniei se realizeaza doar in conditile si limitele constitutionale cea ce presupune o adunare anume aleasa in acest scop precum si o procedura specifica de revizuire.

2. Existenta unui sistem de control al constitutionalitati legi.

3. Respectarea erarhiei actelor juridice adica subordonarea fata de acte juridice cu o forta superioara.

4. Restrangerea drepturilor si libertatilor cetatenesti in Romania se poate face numai prin lege in situati si conditi bine determinate

5. Accesul liber la justitie nu poate fi ingradit sub nici o forma.

6. Justitai trebuie sa fie libera si independenta.

Romania stat social

Constitutia Romaniei statueaza faptul ca Romania este un stat social cea ce inseamna interventia statului in domeniul social economic.

Literatura juridica imparte formele de interventie ale statului in domeniul socio economic in 3 categori.

1. Interventia directa si exclusiva

2. Interventia directa si concurenta (societati economice mixte)

3. Promovarea unei economi concentrate interventia statului la interprizele private sau sindicatele.

Romania este un stat social. Statul roman avand din aceasta perspectiva urmatoarele obligati constitutionale.

1. Statul roman asigura libertatea comertului si concurenta loiala.

2. Promovarea intereselor nationale in activitatea economica financiara si valutara a Romaniei.

3. Stimularea stintifica nationala.

4. Exploatarea resurselor naturale trebuie realizata doar raportata la interes international.

5. Refacerea si ocrotirea mediului inconjurator mentinerea echilibrului ecologic.

6. Crearea conditilor necerare cresteri calitati vieti.

Toate aceste obligati sunt obligati de mijloace si rezultat.

Alte obligati stabilite prin lege a sarcini statului roman.

- Formarea, administrarea, intrebuintarea si controlul resurselor financiare ale statului

- Elaborarea prin intermediul ministerelor finantelor a bugetului de stat si a bugetului asigurarilor de stat.

- Asigurarea protectiei copiilor, tinerilor si persoanele cu dizabilitati.

- Asigurarea unui trai decent

Romania stat pluralist

Sistematic spus pluralismul intr-o societate democratica ca opus unanima inseamna diversitatea ideilor, conceptelor, trebuie indeplinite 2 conditi:

1. Toate ideile trebuie sa fie licite

2. Sa se aplice regula majoritati in adoptarea decizilor

Literatura de exprimare nu poate aduce atingere demnitati, onoarei vieti private si dreptului la propria imagine.

In Romania cenzura de orice fel este interzisa

Deasemenea este interzisa defaimarea tari si a natiuni indemnului de razboaie la ura de rasa sau nationala.

Partidele politice trebuie sa respecte principile statului e drept suveranitatea nationala integritatea teritoriului si independenta romana.

Partidele politice si organizatile de orice fel care prin scopurile lor activitatea lor aduc atingere principilor statului de drept independentei romane statului si integritati teritoriale vor fi declarate neconstitutionale.

Sindicatele sunt o expresie a pluralismului in societatea romaneasca ele desfasurandu-si activitatea potrivit statutelor lor potrivit legi pentru apararea si promovarea exclusiv a intereselor social economice profesionale ale membrilor lor. In Romania se aplica regula majoritati in adoptarea decizilor. Acest principiu nu trebuie obstalietizat majoritatea trebuie sa reprezinte respect si toleranta fata de opinile majoritati in sens contrar ajunganduse la o dictatura a majoritati care anuleaza astfel sensul pluralismului.

Romania stat democrat

1. Exercitarea statului de catre popor2. Asigurarea conditilor pentru participarea poporului la asigurarea treburilor publice.3. Descentralizarea administrativa

4. Pluralismul institutional 5. Controlul si colaborarea intre autoritatile publice

6. Aplicarea principiului majoritati in adoptarea decizilor 7. Consacrarea si garantarea efectiva a drepturilor si libertati fundamentale ale amului.

Dispozitivele constitutionale care ne duc la idea ca Romania este un stat democrat1. Suveranitatea nationala apartine poporului roman 2. Exercitarea suveranitati nationale se realizeaza prin organele reprezentative constituite in urma unor alegeri libere, corecte si periodice si prin referendum 3. Autoritatile publice locale parlament, guvern, curte constitutionala se organizeaza si-si desfasioara activitatea independent si interdependent in cadrul aceluias sistem.

4. Pluralismul constituie o conditie de o garantie a democratiei constitutionale din Romania.5. Constitutia Romaniei consacra exauxtil libertatile si drepturile cetatenesti.6. Constitutia Romaniei este suprema in arhitectura normativa a statului roman.Drepturi ale colectivitati de persoane

Acestea se impart in 2 categori - libertatea intrunirilor

- dreptul de asociere

Libertatea intrunirilor presupune posibilitatea persoanelor de a participa la mitinguri comemorari procesiuni sau alte adunari care trebuie sa se desfasoare numai in conditile stabilite prin lege in mod propriu si fara arme.

Dreptul de asociere este un drept fundamental al omului ce permite acestuia sa se asocieze liber in formarea partidelor politice patronate sindicate sau orice alt tip de organizati cu conditia ca acestea sa nu fie secrete

Indatoririle fundamentale ale omului

1. Apararea tari care este sacra

2. Fidelitatea fata de tara

3. Respectarea constitutiei a suprametiei sale sau a celorlalte legi este obligatoriu.

4. Contributia prin impozite si taxe care se fac venituri la bugetul national.

SISTEMUL INSTITUTIONAL AL PUTERILOR

AUTORITATEA PUBLICA. CLASIFICARE:

In raport cu sursa autoritatilor publice se pot clasifica in:

● autoritati publice representative sau direct reprezentative, fac parte din aceasta categorie (consiliile locale, primarul, presedintele si parlamentul)

● autoritati publice derivate sau indirect representative, din aceasta categorie fac parte toti cei investiti, desemnati sau numiti de catre autoritatile publice direct representative sau de catre autoritatile administrative, ierarhice, superioare ( prefectul, ministri, judecatorii curti constitutionale)

2. In raport de activitatea cei revine fiecarui autoritati publice avem:

● autoritate deliberative● autoritate prezidentiala● autoritate guvernamentala

● autoritate judecatoreasca● autoritate jurist-dictionala (curea constitutionala)

● autoritate constituita in a votatul poporului

3. In raport de nivelul la care actioneaza, exista:

● autoritati publice centrale● autoritati publice parlamentare

● autoritati publice guvernamentale

- si respectiv●autoritati publice locale (consilii locale, consilii judetiene)

Titularul suveranitati - suveranitatea nationala apartine in Romania poporului roman care o exercita prin organele sale representative constituite in urma unor alegeri libere, corecte, periodice si prin referendum.

Poporul - in sensul prezentei dipozitiei constitutionele nu trebuie sa se inteleaga toati locuitorii romaniei si doar acea categorie de indivizi care au calitatea de cetatean roman si participanta astfel la conditia functiei la exprimarea vointei nationale.

Organizarea poporului trebuie privita sub doua aspecte:

organizarea juridical care are drept criteriul cetatenia

organizarea politica care are drept criteriu partidele politice si formatiunile politice.

Corpul electoral- este acel colectiv de personae fizice avnd calitatea de cetatean roman si indeplinind conditiile legale referitoare la capacitatea juridical si atitudini morale, participa la executarea suveranitati. Prin urmare corpul electoral este format din toti cetateni cu varste de peste 18 ani fiind organizati in circumscripti judetene si la nivelul municipiului bucuresti.

Formele de manifestare a suveranitati:

Votul si eligibilitatea

Referendumul

1.Votul este instrumental juridic pentru investirea cu prerogativele legale a celor ce alcatuiesc unele dintre autoritati publice.

Atributiile votului:

1. votul este universal apartinator in conditii legale si barbatilor si femeilor este egal, adica aceeasi forta juridica este atasata fiecarei buletin de vot: ♦ secret- titularul isi exercita dreptul in deplina libertate si egalitate

♦ direct- in sensul ca votul se exercita nemijlocit fara intermediere

♦ liber exprimat (facultative)- adica titularul poate sa-si exercite dreptul sau nu.

Conditia pentru dobandirea si exercitarea dreptului de vot in Romania:

Titularul trebuie sa aiba cetatenia romana pentru ca numai cetateni romani pot participa la exercitarea suveranitati in Romania

Varsta cel putin 18 ani inclusive impliniti pana la data alegerilor sau altfel spus majoratul politic sau capacitatea politica sau titularul trebuie sa aiba capacitate electorala.

Caracteristicile capacitate electorale sunt:

♥ este legala, este stabilita prin lege

♥ este egala, adica este aceiasi pentru toti

♥ este inalienabila

♥ este intangibila

Titularul sa aiba aptitudine morala adica sa nu fi fost condamnat printr-o hotarare judecatoreasca irevocabila la pierderea drepturilor electorale.

Eligibilitatea - dreptul de a fi aleasa, se desfasoara in principiu in aceleasi conditi ca si dreptul de vot la care se adauga cateva aspecte suplimentare care tin de

♠ Candidatul trebuie sa aiba domiciliul in Romania

♠ Canditatului sa nui fie interzise asocierea in partied politice ( nu pot fi candidate magistrate, judecatorii, procurorii, judecatorii curti constitutionele, avocatii poporului, membri active ai fortelor armate precum si anumite categorii de functionarii publici)

♠ Varsta si anume 23 de ani pentru Camera deputatilor,cel putin 33 de anii pentru senat, si cel putin 35 de ani pntru presedintele Romaniei.

Prin revizuirea constitutiei din 2003 in perspective U.E. sa introdus 2 dispoziti constitutionale:

● Cetateni romani au dreptul de a alege si de a fi alesi in parlamentul european.

● Cetateni UE au dreptul de a alege si de a fi alesi pentru constituirea autoritatilor publice locale.

2.REFERENDUMUL -este mijlocul de consultare directa si de exprimare a vointei suverane a poporului roman -la referendum pot participa toti cetateni cu drept de vot cu exceptia debililor sau alienatilor mintali pusi sub interdictie sau personae condamnate irevocabil printr-o hotarare judecatoreasca la pierderea drepturilor electorale

-referendumul este valabil daca la el participa cel putin jumatate plus 1 din nr cetacenilor Romani inscrisi pe listele electorale permanente.-referendumul pentru demiterea presedintelui este valabil indiferent de nr cetatenilor cu dr de vot care se prezinta la urne . -prin referendum populatia poate fi consultata cuprvire la una sau mai multe probleme de interes national precum si cu privire la o problema de interes national si una de interes local dar in acest ultim caz se impune folosirea a 2 buletine de vot.

-cetateni romani care se prezinta la referendum sunt obligati sa raspunda simlu prin DA sau NU fara adaugari la intrebarile de pe bulletin de vot.-referendumul se poate organiza la nivel national sau local,la nivel national poate fi de 3 tipur:

a)referendum pentru revizuirea constitutiei b)referendum pentru demiterea presedintelui Romanieic)referendum cu privire de interes national

a)Acest tip de referendum incheie procedura de revizuire constitutiei asfel dupa aprobarea in parlament a legislatiei de revizuire a constitutiei Romaniei trebuie organizat referendumul constitutional. -organizarea si desfasurarea referendumlui constitutional precum rezultatele acestui sunt obligatoriu,rzultatul referendumului raport de majoritatea voturilor valabile exprimate. -cetatni romani sunt chemati sa raspunda prin DA sau NU la intrebari (sunteti de accord cu legislatia de revvizuir a constitutiei in foma aprobata de parlament ).b)Se poate organiza doar dupa cel prealabil presedintele Romaniei a fost suspendat in sedinta comuna a celor 2 camere cu votul majoritatilo deputatilor si senatorilor. -referendumul trebuie organizat in termen de 30 de zile de la data suspendari din functie a presedintelui.-organizarea,desfasurarea si rezultatele referendumului sunt obligatori prin derogari ,referendumul pentru demiterea presedintelui este valabil indiferent de nr cetatenilor prezenti care se prezinta la urne. -rezultatele refendumului se stabilesc in functie de majoritatea voturilor valabile exprimate.c)Cu privire la initiativa nationala este un referendum facultativ, consultative atat sub aspectul organizari cat si a rezultatelor acestora -presedintele romaniei dupa consultarea prealabila a parlametului Romaniei poate cere poporului sa-si exprime vointa cu privire la unenele probleme de interes national-consultarea parlamentului de catre presedintele Romaniei este obligatoriu iar receptarea consultari este facultativ -parlamentul este obligat ca in teren de 20 de zile de la seizarea presedintelui Romaniei cu privire la organizarea referendumului sa-si exprime polita in sedinte comune a celor 2 camere cu suportul majoritati deputatilor si senatorilor-daca in acest interval parlamentul nu-si exprima vointa cu privire la referendum procedura se cosidera efectuata iar presedintele poate declansa organizarii referendumului in lipsa unui vot in parlament - rezultatul referendumul se stabileste in functie de majoritatea voturilor valabile exprimat

Data si obiectul referendumului national se stabileste prin urmatoarele acte juridice:

●prin legislatie in cazul referendumului pentru revizuirea constitutiei

●prin hotararea parlamentului Romaniei in cazul referendumului pt demiterea presedintelui

●prin decret presidential in cazul referendumului consultative

Se publica in monitorul oficial al Romaniei si se aduce la cunostita publica in ori ce mijloc de informare in masa. Curtea constitutionala vegheaza organizarea si desfasurarea referendumului national sub aspectul procedural si confirma rezultatul referendumului in acest sens curtea constitutionala prezinta parlamentilui un raport si publica hotararea de confirmare a rezultatului referendumului in monitorul oficial.

Legea de revizuire a constitutiei precedente si denumirea in functie a presedintelui Romaniei intra in vigoare la data publicarii in monitorul oficial a hotararii curtii constitutionale

Referendumul la probleme de interes deosebit din unitati administrative-teritoriale pot face obiectul cercetari populatiei prin referendum,referitor se poate organiza la nivelul international a democratiei directe,la nivel judetian se pot organiza doar la anumite comune sau orase sau in tote comunele si orasele unitati administrativ-teritoriale.

Proiectele de lege sau propunerea proiectelor de lege prin mod teritorial a unitatile administrative teritoriale pot fi supuse parlamentului Romaniei doar dupa ce in prealabil cetatenii direct interesati si-au exprimat optiunea prin referendum acest tip de referendum pentru demiterea primarului este obligatoriu .

Problema ce face obiectul referendumului local se stabileste de catre consiliul local respective consiliul judetian la initiativa primarului respective sau a presedintelui consiliului judetian sau cel putin unei treimi dintre consilieri locali sau a unei treimi dintre cosilieri judeteni. Obiectul si data referendumului se aduc la cunostita publica cu cel putin 20 zile inaintea datei desfasurarii referendumului,sau prin or ice mijloc de informare in masa.

Referendumul se poate desfasura numai intro singura zi si anume duminica.

DREPTUL PARLAMENTAR-este acea intitutie juridical apatinatore dr constitutional ce contine n.j. care au ca obiect de reglementare organizarea si functionarea parlamentului Romaniei,continutul si exercitarea mandatului parlamentar precum si procedura parlamentului.

♦sursele dr parlamental sunt surse scrise si in acesta constitutie legile organice,legile ordinare si regulamentele parlamentale

♦sursele cutumiare.

STATUTUL PALAMENTAL(are 2 forme)

1.Mandatul parlamentar

2.Statutul parlamentar

1.Este acea demnitate publica rezultata in urma alegerilor de catre electorat in vederea exercitarii prin reprezentanti a suveranitati nationale si care constituie imputernicirea,stabilirea prin constitutie si legi

Caracteristici:

● este reprezentativ adica nu poate fi revocat din functie pentru ca din punct de vedere juridic nu mai raspunde nici in fata de alegatori si nici fata de partidele politice

● este un mandat de drept constitutional fiind rezultatul unei manifestari de vointa colectiva a corpului electoral

● este general adica parlamentul este reprezentantul intregi natiuni si pentru toate interesele sale

● este independent nefiind legat juridic de angajamente din Campania electorala

● este limitat la 4 ani

2 Statutul parlamentar

Parlamentari in exercitiul functiuni la data intruniri legislatiilor a celor 2 camere ale parlamentului romanei sub conditia validari mandatului si a depunerii juramantului de credinta.

Mandatul parlamentar inceteaza fie intr-o forma colectiva adica la expirarea legislaturi sau in cazul dizolvari ori disolutiei parlamentare inainte de termen, fie intr-o forma individuala in caz de deces, demisie incompatibilitate ori odata cu pierderea drepturilor electorale.

O data cu pierderea drepturilor electorale:

mandatul parlementar pote fi prelungit de drept in caz de razboi, mobilizare, stare de asediu sau stare de urgenta pana la incheierea acestuia

◄ mandatul parlamentar poate fi prelungit sau prorogate si pana la intrunirea legela a noului parlament in interval in care nu poate fi revizuita constitutia si nici adoptarea, modificarea sau abrogarea legilor organice.

Protectia mandatului parlamentar- dintre masurile de protectie ale mandatului parlamentar necesare desfasurari suveranitati in bune conditi al acestui se enumera:

1.Incompatibilitatile

2. Imunitatile

3. Indemnizatile

4.Regimul disciplinar

1. Incompatibilitatile - au drept scop protectia si independenta celui ales in exercitarea mandatului, ele presupun o alegere intre calitatea de parlamentar si orice alta functie publica sau private ori activitati publice sau private incompatibile cu mandatul sau

- in acest sens nimeni nu poate fi si deputat si senator, nimeni nu poate fi deputat senator si presedintele romaniei

- parlamentarul nu poate avea o alta functie de autoritate cu exceptia celei unui membru al guvernului, deasemenea senatori si deputati nu pot fi in acelasi timp consilieri locali, viceprimari, primary, consilieri judeteni, presedinte al consiliului judetean

- efectul incompatibilitati il constituie incetarea mandatului parlamentar care se poate realiza fie de drept prin aparitia stari de incompatibilitate prin demisie atunci cand parlamentul intelege sa puna capat mandatului parlamentar inainte de termen printr-o manifestare unilaterala de dorinta nesupusa nici unei conditi

2. Imunitatile - sunt acele reguli juridice care asigura protectie mandatului parlamentar impotriva oricaror acte sau fapte abuzive provenite din partea unor autoritati publice, administrative sau judiciare ori personae fizice.

♦Dupa obiectul lor imunitatile pot fi de 2 tipuri:

a)Iresponsabilitate juridical b)Inviolabilitate

a)Constitutia romaniei precizeza ca deputati si senatori nu raspund penru voturile sau opiniile lor politice in timpu exercitari mandatului.

-se instituie asfel o imunitate de fond cu caracter absolute si permanent:

■cu caracter absolute deorece vizeza toate formele de raspundere

■cu caracter permanent dat fiid faptul iresponsabilitatea juridical se extinde si asupra perioadei de dupa exercitare a mandatului parlamentar.

Institutia juridical presupune indeplinire cumulativ a 2 conditii

●formele de manifestare a parlamentului sa nu exceda continutul specific mandatului parlamental

●respectivele forme de manifestare sa aiba o legatura directa cu mandatul parlamentar

b)Inviolabilitatea-are drept scop sa previna urmarirea judiciara nefondata, arbitrara sau vexatorie a parlamentului urmarire care ar pune parlamentul in inposibilitatea exercitari mandatului sau lar putea constringe sa-si exercite mandatul intr-o anume maniera.

-inviolabilitatea vizeaza doar actele sau faptele sraine de mandate

-inviolabilitatea nu acopera judecata civila si nici raspunderea administrative

-asa find constitutia romaniei stipuleaza ca deputati si senatori pot fi urmariti si trimisi in judecata penala pt acte sau fapte altele decat voturile sau opiniile lor politice exprimate in execitarea mandatuli insa nu pot fi perchezitionati,retinuti sau arestati decat cu incuvintarea camerei din care face parte si numai dupa ascultarea lor -urmarirea penala si trimiterea in judecata este prerogative exclusiva a parchetilui de pe langa inalta curte de casatie si justitie, competenta de judecata apartine inaltei curti de castie si justitie -in caz de infractiune flagranta parlamentari pot fi retinuti si supusi perchezitiei -ministrul justitiei va informa de indata presedintele camerei din care face parte parlementarul despre perchezitie si retinere -in cazul in care camera consimte ca nu este motiv pentru retinere va disune revocarea masurilor

3. Indemnizatile - consta intr-o indemnizatie lunara fixa diurana pentru deplasarile in exercitarea mandatului, diurnal pentru sedintele in plen ale camerei, diurnal pentru sedintele la consiliile parlamentare, gratuitati la transporturile aieriene, auto, maritime etc

4.Regimul disciplinar roman - sanctiunile disciplinare aplicabile parlamentarilor pot fi urmatoarele:

►atentionare

►chemare la ordine

► retragerea cuvantului

► indepartarea din sala de sedinta

►interzicerea parlamentarului de a mai participa la lucrarile camerei din care face parte pe perioada de maxim 30 de zile in care parlamentarul este lipsit de indemnizatie si celelalte drepturi banesti.

Structura, organizarea si functionarea a parlamentului

Parlamentul romaniei are o structura bicamerala, argumentele in favoarea acestiu sistem fiind la data adoptarii constitutiei din 1991 sunt urmatoarele:

♦ bicameralismul constituie o traditie in organizarea constitutionala a romaniei

♦ la data adoptari constitutiei existau djà doua camere parlamentare

♦ doua camere sunt de natura cresteri calitati procesului legislative

-cele doua camere ale parlamentului sunt: camera deputatilor si senatul. Camera deputatilor este mai numeroasa, ambele camere fiind alese prin vot universal, egal, secret si liber exprimat. De regula cele doua camere ale parlamentului romaniei isi desfasoara activitatea in sedinte separate

-pentru a fi ales in camera deputatilor varsta minima este de 22 de ani, iar pentru senat este de 33 de ani-mandatul celor 2 camere parlamentarilor romani este limitat la 4 ani, mandatul celor 2 camere inceteaza la expirarea legislature sau prin dizolvare sau disolutie parlamentarului inainte de termen

-mandatul celor 2 camere poate fi prelungirt prologat in caz de razboi, mobilizare, stare de asediu sau de urgenta pana la incetarea acestora

-mandatul celor 2 camere se prelungeste si in situatiile alegeri unui nou parlament pana la data validari acestuia, timp in care nu poate fi revizuita constitutia, nu poate fi modificata, abrogate sau suspendate legile ordinare

-in termen de 20 de zile de la data alegerilor pentru un nou parlament, presedintele romaniei convoaca parlamentul nou ales

Organizarea parlamentului

-cele 2 camere ale parlamentului romaniei sunt legal constituite dupa validarea a cel putin 2 treimi din numarul mandatelor ce le alcatuiesc

Organizarea directoare ale parlamentarilor

- presedintele camerei este ales prin vot secret direct, candidati propusi de grupurile parlamentare

- mandatul presedintelui camerei este pe intreaga legislature (pe 4 ani) presedintele camerei este si presedintele biroului permanent

- presedintele camerei indeplineste atributiile prevazute de constitutie, legile organice, legile ordinare si regulamentele parlamentare, se instituie astfel 2 tipuri de atributii:

♠ atributii constitutionale conferite constitutiei si legi organice

♠ atributii parlamentare instituite prin legi ordinare si regulamente parlamentare

Vicepresedintele camerei parlamentare: - 4 la camera, 4 la senat, se aleg de asemenea prin vot secret, dintre candidati propusi de grupurile parlamentare

- vicepresedinti camerei indeplinesc pe timpul absentei presedintelui atributiile acestuia intr-o ordine prestabilita precum si alte insarcinari conferite de biroul permanent al camerei respectine

Secretari camerei parlamentale:-4 la senat 4 la camera deputatilor se aleg prin vot secret propuneri prevenite din partea camerei parlamentale ei exercita urmatoarele atributi:

-vegheaza la redactarea procedurilor verbale de sedinta pe care le autentifica prin semnatura lor,inaiteaza plenului camerei amendamente, propuneri sau or ice alte comunicari afectuiaza apelul nominal,noteza rezultatul votului.

Chestori-4 la camera 2 la senat alegerea este identica vot secret, dinre candidati propusi de parlament si in principal se ocupa de problemele financiare ale camerei.

Biroul permanent al camerei este un organ de stat organ intern al fiecarei camere indeplinind atributile conferite de constitutie,legi si regulamente parlamentale.

-biroul permanent al camerei este alcatuit conform configuratiei politice de la fiecare camera parlamentala

-este alcatuit din presedinte,vicepresedinte,secretari si chestori

-biroul permanent este un organ colectiv,membri acestuia fiind alesi la inceputul fiecarei sesiuni parlamentare cu exceptia presedintelui care este ales pe durata intregi legislature.

-principala menire a biroului permanent este acela de a organiza munca parlamentarilor si de a asigura mijloacele financiare necesare desfasurari.

Structuri ale sedintelor comune:-de regula cele 2 camere lucreaza in sedinta separate,exista si situati in care cele 2 camere ale parlamentului Romaniei se intrunesc in sedinte comune potrivit unui regulament comun al celor 2 camere adoptata in sedinta comuna a celor 2 camere cu votul majoritati deputatilor si senatorilor.

-biroul permanent a celor 2 camere se intrunesc pt stabilirea ordini de zi a sedintei comune locul si data desfasurari acestuia

-sedinta comuna a celor 2 camere sunt conduse alternative de presedintii celor 2 camere asistati fiind de 2 secretari,cate unul din partea fiecarei camere parlamentale.

Situati in care cele 2 camere se intrunesc in sedinta comuna:

►primirea mesajului presedintelui Romaniei

►adoptarea procesului de stat si a asigurari sociale de stat

►declararea mobilizarii totale sau partiale

►declararea stari de asediu sau de urgenta

►suspendarea ostilitatilor militare

►Primirea raportului din partea consiliului supreme de aparare a tari(CSDAT)

►Numirea la propunerea presedintelui Romaniei a directorilor servicilor de informatie si exercitarea controlului asupra activitati acestuia

►Numirea avocatului poporului

►Suspendarea din functie a presedintelui romaniei

►Punerea sub acuzare a presedindelui romaniei

►Stabilirea strategiei nationale de aparare a tari

►Stabilirea indemnizatiilor deputatilor si senatorilor

Comisiile parlamentale:-sunt organe de stat organe interne,ale fiecarei camere constituite in scopul indepliniri sarcinilor ce le sunt incredintate pt pregatirea lucrarilor camerei.

-sunt alcatuite conform configuratiei politice din fiecare camera

Si pot fipermanen sau temporare

Comisiile parlamentale permanente:-numarul,denumirea si competentele acestei comisi sunt stabilite direct de catre camera parlamentala sau printr-o hotarare anterioara a acestuia.

-comisia parlamentara permanenta se constituie pe durataa intregi legislature

-un parlamentar trebuie sa faca in mod obligatoriu dintr-o comisie parlamentara

-prezenta parlamentarilor la sedintele comisiilor este obligatorie,hotararea sedintelor la comisiile parlamentale pemanenta se iau cu majoritate simpla.

Comisi parlamentale temporare:-aceste isi desfasoara activitatile pana cand parlamentarul sau parlamentul hotararea asupra incetari activitati lor.

-comisiile parlamentare temporare poarta diverse denumiri politice pot fi de mediere,de ancheta speciala,extraordinare.

Grupurile parlamentale:-asigura suplete si coerenta activitati parlamentale sunt alcatuite din parlamentari care de regula apartin aceluiasi fomatiune politica ori subscriu aceluiasi program sau aunt adepti aceluiasi idei

-un parlamental poate sa faca parter dintrun grup parlamentar poate sa demisioneze sau se poate declara independent

Functionarea parlamentarilor:-legislatura este durata mandatului colectiv a celor 2 camere si implicit al parlamentului si anume 4 ani.

-legislatura poate fi prelungita de drept in stare de razboi,mobilizare in stare de asediu sau urgenta pana la incheierea acestora,se prelungeste pana la incheierea legala a noului parlament perioada cere nu poate fi revizuita constitutia nu pot fi modificate legea organica si legea ordinare

Sesiunile parlamentale:-este forma organizatorica de lucru a parlamentului

-sesiunile parlamentare se intinde pe perioada unui an calendaristic.

Pot fi de 3 tipuri:

●sesiuni ordinare

●sesiuni extraordinare

●sesiuni de plin drept

Sesiuni ordinare-camera deputatilor si senatului se inrunesc in 2 sedinte ordinare pe an prima incepe la inceputul luni lui februarie si nu poate depasi sfarsitul luni iunie iar cea dea 2 la inceputul luni septembrie si nu poate depasi sfarsitul lui decembrie.

-covocarea celor 2 camere in sedinte ordinare se face de presedinte acestora,organelle directoare si comisiile parlamentare pot la cerere sa-si desfasoare activitatea si intre sesiunile parlamentale (pe timpul vacantelor parlamentarilor)

Sesiuni extraordinare-se convoaca la cererea urmatoarelor subiecte de drept: ►presedintele Romaniei

►biroul permanent al camerei cel putin o treime din numarul deputatilor sau al senatorilor

-sesiunea exrtaordinara se justifica numai pentru indeplinirea unei sarcini obisnuite sau in cazul aparitiei unui eveniment neprevazut.

Sesiuni de plin drept:-cele 2 camere se convoaca de drept cand parlamentul nu este in sesiune in urmatoarele situatii:

♣ cand presedintele romaniei ia masuri respingeri unei agresiuni armate indreptate impotriva statului roman

♣ cand se instituie stare de asediu sau de urgenta

♣ cand se declara mobilizare totala sau partiala

♣ cand guvernul adopta ordonante de urgenta in aceasta situatie parlamentul se convoaca cand nu este in sesiune ordinara sau extraordinara

Sedinta- este subdiviziunea temporala a sesiuni si consta in intrunirea efectiva a parlamentului pentru a dezbate problemele inscrise pe ordinea de zi.

Ordinea de zi▬ este programul dupa care se desfasoara lucrarile la

▬ordinea de zi poate cuprinde proiecte de legi,propuneri legislative, intebari interpelari,petiti etc.   

▬ordinea de zi se poate propune de catre govern,biroul permanent sau parlamentari

▬ordinea de zi pt a putea fi dezbatuta trebuie votata cu majoritatea deputatilor sau senatorilor.

▬modificarea ordini de zi poate fi facuta doar la propunerea guvernului, biroul permanent al camerei sau a unui grup parlamental.

Sedinta si dezbaterile▬se desfasoara pe parcurs a 4 zile din saptamana

▬pot fi ordinare cele dinainte stabilite prin regulamente si sesiuni extraordinare cele care se desfasoara la alte date decat cele prestabilita

▬sedinta celor doua camere sunt de regula publice si se desfasoara in prezenta cvorumului de sedinta adica cel putin juumatate plus 1 din senatori

▬lucrarile sedintei sunt conduse de presedintele camereisau de catre un vice asistat de catre 2 secretari

▬dezbaterile constau in discutarea problemelor inscrise pe ordinea de zi dupa o procedura stabilita prin reguli

Votul parlamental- este universal, egal, secret, direct si de regula public, votul parlamentar nu este liber exprimat deoarece parlamentari au obligatia sa se prezinte la sedintele in plen sau pe comisi sis a voteze.

Valabilitatea votului este dublu conditionatde:

● existenta cvorumului de sedinta

● intrunirea majoritati tinute de lege pentru adoptarea unei anumite decizi respective majoritate simpla, absoluta sau calificata

Procedura legislativa obisnuita- este contradictorie si repetitiva in acelasi timp, este contradictorie deoarece presupune dezbateri contincioase si este repetitiva deoarece dezbaterea proiectului de lege se repeat si la cea de a 2 camera.

Procedura legislative cuprinde doua faze:

♦ preliminara cu urmatoarele etape:

- initiative legislative, sesizarea camerei parlamentare avizarea,dezbaterea proiectului in comisiile parlamentare

♦ care are loc exclusiv in cadrul parlamentului cuprinde urmatoarele etape:

-prezentarea proiectului de catre initiator,prezentarea comisiei permanente sesizate in fond.

-dezbaterea generala si pe articole.votarea,intoarcerea legi,promulgarea legi publicarea si intrarea in vigoare a legi.

Initiativa legislativa-in sitemul nostru de drept initiativa legislative apartine urmatoarelor subiecte de dr:

-guvernul,parlamentari,cetateni cu dr de vot si cu totul izolat presedintele Romaniei,provin de la guvern fiind trimise spre dezbatere si sprobare in parlament pt realizarea programului de govern.

Initiativa legislativa a guvernului imbraca forma proiectului de lege si trebuie redactate conform exigentelor de tehnica legislativa

Initiativa legislative a parlamentului inbraca forma propuneri legislative,initiativa legislativa poate fi exercitata individual sau colectiv apare mult mai rar deoarece si in acest caz trebuie respectate normele de tehnica legislativea.

-datorita dispersiei politice initiativa legislativa in acest caz are putine sanse de reusita

-parlamentul dispune de un instrument mult mai eficace pentru a se implica in procedura legislativa si anume amendamentul

Initiativa legilativa a cetatenilor apare si mai rar urmand o procedura legala greoaie si anevoioasa

-cetateni romani cu drept de vot au dreptul de initiativa legislativa in conditile intruniri a cel putin 100000 de cetateni cu drept de vot provenind din cel putin 1/4 din jud tari iar in fiecare din aceste jud sau Municipiul Bucuresti trebuie stranse cel putin 5000 de semnaturi in sprijinul initiativei

-cetateni nu au drept de initiativa legislativa in urmatoarele domeni fiscal, politici externe, gratierea

Initiativa legislativa a presedintelui Romaniei la propunerea guvernului poate initia revizuirea constitutiei

Sesizarea camerei in raport de natura reglementari o initiativa legislativa se depune la una din camere numita prima camera sesizata dupa care se trimite la cea de a 2 a camera numita camera decizionala

Divizarea proiectului de lege de catre camerele legislative

-comisia legislativa e un organ consultativ care e obligat sa avizeze toate proiectele de legi in vederea verificari sistematizari si coordonatorii integi legislati

-e obligatorie dar receptarea e consultativa

Divizarea proiectului de lege de catre camerele economice si sociale

-camerele economice si sociale e un organ de specialitate al parlamentului si guvernului constituit din reprezentanti guvernului, sindicatelor si patronatelor

-avizeaza in mod obligatoriu doar acele proiecte de legi care se refera la dezvoltarea si restructurarea economica,

Dezbaterea in comisia parlamentara permanenta se face la sesizarea acesteia de catre B P al camerei

-este sesizata in fond comisia parlamentara permaneta care e indrituita sa intocmeasca un raport asupra proiectului de lege

-exista conflict negativ de competenta cand niciuna dintre comisile sesizate in fond nu se considera competente sa faca un raport

-conflict pozitiv cand 2 sau mai multe comisi se considera competente sa raporteze

comisia parlamentara sesizeaza in fond va intocmi un raport cu propuneri motivate pentru

1.adoptarea proiectului in formarea prezentei de initiator

2.adoptarea cu modificarea si sau complectari

3. respingerea

- la comisia sesizata in fond parlamentar pot depune amendamente

- amendamentul este modificat de fond sau de forma cu un text legislativ supus deliberari

- amendamentul e un act procedural ce poate apartine numai participantilor la procedura legislativa

- alte comisi permanente pot sa-si exprime parerea cu privire la un proiect de lege emitand un aviz

- avizele fac parte integrata din cadrul comisilor sesizate in fond

2. Prezentarea proiectului de lege de catre initiator prin care acesta expune motivele vitoarei reglementari precum si eventualele efecte sau contradictori ale acesteia

Prezentarea raportului comisilor sesizate in fond realizare de catre presedintele comisiei sau de catre un raport anume desemnat de acesta

Dezbaterea generala si pe articole in faza aceasta iau cuvantul parlamentari cate unul din partea fiecarui grup parlamentar

- cu cadrul dezbateri pe articole se incepe cu amendamentele

- ordinea de dezbateri a amendamentelor e urmatoarea

- in primul rand se dezbat amendamentele care tind la suprimarea unor texte de lege

- in al doilea rand se dezbat acele amendamente care tind la modificarea si sau complectarea unor texte de lege

Votarea se realizeaza distinct pentru fiecare amendament dupa care se trece la votarea articolelor de lege

- dupa votarea tuturor articolelor se voteaza legea in ansamblul ei

- daca proiectul de lege contine un singur articol votarea articolelor coincide cu votul asupra legii

- votul e diferit in raport cu natura reglementari majoritara simpla absoluta calificata

Intoarcerea legi dupa votarea proiectului de lege in prima camera sesizata proiectul se trimite la o a doua camera care decide definitiv asupra acestuia

- daca insa camera decizionala adopta un text legislativ care intra in competenta decizionala a primei camere legea se intoace la prima camera care va decide definitiv dar numai asupra textului de lege adoptat de cea de a doua camera

Promulgarea legi in Romania e exclusiv al presedintelui Romaniei

- este o operatie de verificare si autentificare a ei

- primind legea spre promulgare presedintele e obligat sa o promulge in 20 zile

- acest termen e unul de decadere deoarece inplinirea lui produce urmatoarele efecte juridice

1. presedintele Romaniei nu mai poate promulga legea

2. presedintele nu mai poate cere parlamentului reexaminarea legi

3. presedintele nu mai poate sesiza Curtea Constitutionala cu o obiectie de neconstitutionalitate

Publicarea legi si intrarea ei in vigoare

- este operatia de aducere la cunostinta publica a legi adoptate in parlament

- intra in vigoare la 3 zile de la publicarea sau la o data ulterioara prezenta in textul ei

- de la data intrari in vigoare aceasta poate fi opusa tuturor subiectelor de drept vizate de ea

Producerea legislativa complementara reexaminarea legi

- presedintele Romaniei se implica in procedura legislativa in urmatoarele 2 situati

1. atunci cand presedintele Romaniei trimite spre reexaminare legea inapoi in parlament motivele reexaminari pot fi de neconstitutionalitate neoportunitate sau redactionale- trimiterea legi pentru reexaminare inainte de promulgare poate fi facuta o singura data

2. atunci cand presedintele inainte de promulgare sesizeaza constitutia cu o obiectie de neconstitutionalitate

in situatia de mai sus se produc urmatoarele 2 efecte juridice

1. suspendarea termenului de 20 zile pentru promulgare

2. inlocuirea termenului de 20 zile cu unul de 10 zile tot pentru promulgare care curge insa diferit - cand sa cerut reexaminarea legii termenul de 10 zile curge de la primirea legii reexaminata- termenul de 10 zile curge de la data primiri deciziei camerei constitutionale prin care se constata constitutionalitatea legi

Procedura de urgenta e o procedura accelerata de adoptare a legilor

- poate avea ca initiator parlamentul sau guvernul

- priveste atat proiectele de lege cat si propunerile legislative

- consta in scurtarea termenelor sau chiar in eliminarea unor etape din procedura legislativa comuna

- se desfasoara conform normeleo procedurale stabilite prin reglementarea fiecarei camere

Legile constitutionale in sens restrans sunt legi de revizuire a constitutiei prin care o putere constituanta derivata modifica abroga sau suspenda o constitutie in vigoare

Procedura adoptari legilor de revizuire

Initiativa legislativa poate cuprinde urmatoarele subiecte de drept

1. Presedintele Romaniei la propunerea guvernului

2. Cel putin 1/4 din nr deputatilor si al senatorilor

3. Cetateni cu drept de vot in nr de cel putin 500000 proveniti din cel putin 1/2 dn jud tari iar in fiecare din aceste jud sau Municipiul Bucuresti trebuie inregistrat cel putin 20000 de semnaturi in sprijinul initiativei

Adoptarea legi de revizuire in cele 2 camere

- trebuie adoptata intr-o formulare identica cu o majoritate calificata de cel putin 2/3 in ambele camere

- daca proiectul de revizuire e redactat intr-o formulare diferita de camere se instituie o comisie de mediere formata din deputati si senatori

- daca comisia de mediere nu ajunge la nici un rezultat textele aflate in divergenta se supun adoptari parlamentare in sedinta comuna cu votul a cel putin 3/4 din nr total al parlamentarilor

- revizuirea constitutiei e definitiva dupa desfasurarea unui referendum national in acest sens organizat in termen de 30 de zile de la data adoptari legii in parlament

Limitele revizuiri constitutionale - constitutia Romaniei nu poate fi revizuita in urmatoarele materii:

- caracterul national si independent al statului

- caracterul unitar si indivizibil- itegritatea tertoriului

- forma de guvernamant - pluralismul politic

- independenta justitiei- limba oficiala

Situatile in care nu poate fi revizuita

- in caz de razboi stare de asediu sau de urgenta pe perioada prelungiri mandatului parlamentar pana la intrunirea noului parlamentar

Legile de revizuire a constitutiei prin exceptie nu se promulga

Legile financiare au drept scop mentinerea echilibrului financiar in opera guvernamentala

- pot fi anuale, rectificative de reglare

Caracterizarea proceduri legislative de adoptare a legilor bugetare

- initiativa legislativa in materia legilor bugetare nu poate cuprinde decat guvernul fiind vorba de o initiativa legislativa exclusiva

- modificarea sau si complectarea a legilor bugetare printr-o initiativa legislatva poate fi primita numai in baza unui aviz consultativ din partea guvernului si cu indicarea surselor de finantare

- legile bugetare trebuie adoptate intr-un termen prefix cu 3 zile inainte de expirarea exercitiului bugetar anterior

- legile bugetare se adopta in sedinta comuna cu votul majoritati parlamentare

- legile bugetare nu pot face obiectul delegari legislative legile bugetare nu pot fi adoptate prin ordonante guvernamentale

Procedura legislativa de rectificare a tratatelor internationale

- Presedintele Romaniei incheie in numele Romaniei tratate internationale negociate de guvern si le supune spre ratificare parlamentului intr-un termen rezonabil

Caracteristicile proceduri

- competenta exclusiva a parlamentului in materie ratificari tratatelor internationale

- un tratat sau un angajament international care contine clauze contrare constitutiei Romaniei poate fi ratificat de parlament doar dupa o prealabila revizuire a constitutiei

- un tratat care contine clauze de natura legi organice va fi ratificat printr-o lege votata cu majoritate absoluta

- votarea vizeaza legea in ansamblul sau fiind vorba de o lege de autorizare in acest caz nu se voteaza articolele legi ci legea in ansamblul ei

- tratatul international trebuie ratficat de parlamentul Romaniei prin lege intr-un termen rezonabil de la incheierea lui.

Functile parlamentare semnifica rolul sau iar procedura parlamentara mijlocul tehnici de realizare a rolului parlamentar sunt urmatoarele:

- de reprezentare - recrutare - de directionare a politici externe - judiciara - de informare - de control - deliberativa

De reprezentare parlamentul Romaniei este reprezentantul suprem al poporului roman fiind considerat purtatorul de cuvant al natiuni

De recrutare a unora dintre functionarilor publici si a altor persoane investite cu prerogative publice

- in realizarea acestui factor cele 2 camere aleg cate 3 judecatori la constituirea constitutiei parlamentul numeste avocatul poporului investeste prin votul guvernului

Directionare a politici externe ratifica tratatele internationale si-si constituie in acest sens o comisie de politica externa

Functia judiciara parlamentul pune sub acuzare pe presedintele Romaniei pentru inalta tradare

- solicita utilizarea penala a membrilor guvernului incuvinteaza perchezitia retinerea sau arestarea parlamentului

De informare constitutionala presupune o permanenta informare in special intre legislative si executive

- procedee de informare

1. informarea la initiativa cetatenilor -petitile

2. informarea parlamentarilor

3. informarea camerelor parlamentare si a organelor directoare

4. informarea parlamentului la initiativa guvernului

1 Petitile dreptul de petitionare e un drept fundamental al omului consacrat si de constitutie

- conform acestuia cetateni Romaniei au dreptul sa se adreseze prin petiti autoritatilor publice centrale sau locale dar numai in numele semnaturilor

- organizarea legal constituie pe teritoriul Romaniei se pot adresa prin petiti autoritatilor publice dar numai in numele colectivitatilor pe care le reprezinta

Caracteristicile dreptului de petitionare poate fi exercitat individual sau colectiv

- e scutit de taxa - trebuie semnate - trebuie sa imbrace forma scrisa sau trimise prin e-mail - prin petiti orice propunere reclamtie sesizare

- autoritatile publice sunt obligate sa raspunda petitiei intr-un termen de 30 zile de la data inregistrari sale acest termen in cazuri exceptionale poate fi prelungit cu 15 zile

2 Informarea la initiativa parlamentarilor exista 2 procedee de informare la initiativa parlamentarilor

a) solicitarea de informati

b) intrebarile

a) Guvernul si celelalte autoritati publice au obligatia sa prezinte toate informatile si documentele cerute de camerele parlamentului si de organele sale interne - exercitarea acestui drept nu se realizeaza de parlamentari in mod direct ci prin intermediul camerelor parlamentare sau prin comisi parlamentare

b) Intrebarea este un procedreu tip de informare si control prin care un membru al adunari solicita informati sau explicati asupra unui fapt determinat din partea autoritatilor publice si altele decat guvernul

Caracteristici este un act procedural individual ea vizeaza un fapt determinat si e adresata unui subiect anume precizat prin intrebare

- se adreseaza primului ministru daca are ca obiect rol general a guvernului

- nu sunt urmate de sanctiuni politice - pot fi orale sau scrise simple sau urmate de dezbateri- presupune oblibatia de raspundere din partea celui chestionat dar si dreptul la replica fata de raspunsul primit.

. Initiativa camerelor

Guvernul si celelalte autoritati publice au obligatia sa prezinte toate documentele si informatile cerute de catre camera deputatilor senat si comisile parlamentare permanente.

Solicitarea de informati in acest caz este facultativa intr-un singur caz solicitarea de informati este obligatorie atunci cand exista o initiativa legislativa de modificare a prevederilor bugetare in aceasta situatie solicitarea de informati este obligatorie iar receptarea consultari guvernului este facultativa.

Declaratile guvernamentale

Raportul anual al curti de conturi

Informarea la initiativa guvernului

Declaratile guvernamentale la initiativa guvernului

Un mijloc eficace de informare rezulta si din comatibilitatea cunoscuta constitutional intre calitatea de ministru si parlamentar.

Un mijloc de informare rezulta si din expunerea de motive ce insoteste un proiect de lege.

Functia de control

Proceduri si mijloace de control carora nu li se asociaza sanctiuni

Aducerea la cunostinta neintarziata a parlamentului este obligatia presedintelui Romaniei cand se declanseaza o agresiune armata impotriva statului Roman

Consultarea prealabila a parlamentului de catre presedintele Romaniei este obligatorie in urmatoarele situati

1.Atunci cand presedintele Romaniei declanseaza procedurile pentru dizolvarea parlamentului

2.Atunci cand presedintele Romaniei declanseaza organizarea unui referendum national cu privire la probleme de interes general.

Aprobarea este forma de incuvintare a unui stat sau a unei actiuni din partea parlamentului validanduse astfel acel act sau acea actiune.

Aprobarea poate fi anterioara Ex presedintele Romaniei declanseaza mobilizarea

Aprobarea poate fi ulterioara cand presedintele Romaniei instituie starea de asediu si de urgenta

Aprobarea poate fi atat anterioara cat si ulterioara in situatia in care guvernul aproba ordonante simple

Sanctiuni politice care li se aproba dupa caz

Investirea guvernului

Etapele proceduri constitutionale de investitura

1. Presedintele Romaniei desemneaza un candidat la functia de prim ministru

2. Candidatul desemnat in termen de 10 zile de la desemnare trebuie sa prezinte in parlament programul politico economic precum si lista membrilor guvernului.

3. Parlamentul in sedinta comuna cu votul majoritati absolute a parlamentarului acorda votul de incredere.

4. Emiterea de catre presedintele Romaniei a decretului denumire a decretului Romaniei

5. Depunerea juramntului de catre membri guvernului individual in fata presedintelui Romaniei daca acestia intra in exercitiul functiuni.

6. Interpelarea

Forma este tot o intrebare care se adreseaza guvernului sau a unuia dintre membri sai pentru a da explicati asupra politici trecute a guvernului ori asupra atitudini pe care guvernul intelege sa o puna in practica in viitor.

Interpelarea se deosebeste de intrigare

Imbraca forma scrisa ea se transmite presedintelui camerei care fixeaza o data pentru dezbatere

Camera deputatilor sau senatul poate adopta o motiune simpla (nu de cenzura) prin care sa-si exprime punctul de vedere asupra problemei ce a facut motivul interpelari.

Interpelarea poate declansa o dezbatere generala ce poate pune in cauza raspunderea politica a guvernului

Motiunea de cenzuta este procedura constitutionala prin care camera deputatilor si senatul in sedinta comuna pot pune in cauza raspunderea politica a guvernului printr-un blam la adresa acestuia si a activitati lui

Caracteristicile motiuni de cenzura

Initiativa nu poate fi decat colectiva si anume cel putin o patrime din numarul deputatilor si senatorilor

La data depuneri ia se depune guvernului si poate fi dezbatuta in parlament numai dupa trecerea a 3 zile de la data prezentari ei in sedinta comuna.

Motiunea de cenzura se voteaza in sedinta comuna a celor 2 camere cu votul majoritati deputatilor si senatorilor

Daca motiunea nu este votata cu majoritatea guvernului ramane in exercitiul functiuni

Daca motiunea este votata guvernului ii inceteaza forta mandatului si se deschid proceduri constitutionale pentru un alt guvern.

Parlamentari care au semnat motiunea de cenzura dar nu a fost semnata in parlament nu mai pot initia o noua motiune de cenzura in aceeasi sesiune parlamentara cu exceptia cazului cand guvernul isi asuma raspunderea politica.

Angajarea raspunderi guvernului la initiativa sa este procedura constitutionala prin care guvernul pune parlamentul in situatia de a-si accepta opinia ori demisia.

Guvernul isi poate asuma raspunderea pe un proiect de lege un program politico economic sau declarati.

Daca in termen de 3 zile de la angajarea raspunderi nu se depune o motiune de cenzura sau se depune si aceasta este respinsa proiectul de lege sau dupa caz programul ori declaratia se considera adoptate iar guvernul ramane in functie.

Daca insa motiunea de cenzura este votata in parlament proiectul de lege programul ori declaratia se considera respinse cu consecinta demiteri guvernului

Suspendarea din functie a presedintelui Romaniei este procedura constitutionala prealabila si obligatorie in vederea demiteri presedintelui Romaniei.

Are loc la initiativa a o treime din numarul parlamentarilor si se voteaza cu votul majoritati parlamentare in sedinta comuna.

Presedintele Romaniei poate fi suspendat din functie dar din incalcare grave a constitutiei Romaniei.

Presedintele Romaniei poate da explicati cu privire la faptele ce i se imputa.

Curtea constitutionala emite un aviz consultativ cu privire la suspendarea din functie a presedintelui Romaniei

Punerea sub acuzare a presedintelui Romaniei pentru inalta tradare

Punerea sub acuzare are loc in sedinta comuna a parlamentului cu votul majoritati calificate la initiativa majoritati absolute a parlamentarilor

Punerea sub acuzare se aduce imediat la cunostinata Presedintelui Romaniei.

Competenta de judecata apartine curti de casatie si justitie.

Presedintele Romaniei este demis la data ramaneri irevocabile a hotarari de condamnare

Functia deliberativa

Parlamentul Romanei poate incheia acte juridice sau acte exclusiv politice.

Actele juridice'

Parlamentul Romaniei poate adopta legi hotarari si motiuni

Enumerarea acestor acte este expres in sensul ca parlamentul nu poate incheia acte juste sau adoptand alte acte juridice ele nu pot fi considerate decat o varietate celor dintai.

Regulamentele parlamentului sunt hotarari legi

- parlamentul are ormipotenta de a reglementa prin lege orice domeniu al vieti social economice

Legile pot recurge la reglementare in detaliu anumitor relati sociale sau doar crearea cadrului general al reglementari urmand ca detalierea sa se realizeze prin alte acte juridice

Hotararile parlamentului se deosebesc de legi sub un intreit aspect

1. Prin procedura de adoptare

2. Hotararile parlamentului au o forta juridica inferioara legilor

3. Hotararile se adopta fie pentru aplicarea legilor fie pentru dezalierea lor

Sub aspectul proceduri de adoptare distinctile dintre hotarari si legi sunt mai numeroase si anume

- hotararile pot fi si enumeratia unei singure camere

- regulile privitore la initiativa legislativa nu le sunt intocmai aplicabile

- hotararile nu pot forma obiectul examinari lor in comisile parlamentare permanente.

- se adopta cu o majoritate simpla

- hotararile nu sunt promulgate de presedintele Romaniei

- hotararile nu pot forma obiectul controlului de constitutionalizare din partea curti constitutionale

- de regula hotararile nu se publica in mod obligatoriu in monitorul oficial

Motiunile

Sunt o varietate a parlamentului ce constau intr-un text votat de un organ deliberativ cu privire la functionarea sa sau pentru a-si exprima opinia ori vointa cu privire la o problema determinata

Pot fi simple Deosebirile dintre motiuni si legi se fac sub aceleasi aspecte delimitatoare ca intre hotarari si legi

Actele exclusiv politice acestea se caracterizeaza prin acea ca nu produc nici un efect juridic ele au drept finalitate o rezonata cel mult politica

Delegarea legislativa

Semnifica imputernicirea pe timp limitat a unei alte autoritati decat puterea legiuitoare sa exercite prerogativele legislative

Fructele delegari legislative sunt ordonantele guvernamentale

Ordonante simple obisnuite si de urgenta

Ordonantele simple parlamentul Romaniei poate adopta o lege speciala de abilitare a guvernului pentru ca aceasta sa poata adopta ordonante simple sau obisnuite.

Legea de abilitare trebuie sa prevada obligatoriu domeniul si data pana la care se poate emite ordonanta

Ordonantele simple au forta juridica unei legi ordinare pot modifica aproba sau abroga

Ordonantele simple sau obisnuite daca legea de abilitare o cere se supun aprobari parlamentului pana la implinirea termenului de abilitare

Ordonantele simple intra in vigoare la data aplicari lor in monitorul oficial.

Ordonanta de urgenta
In situati extra ordinare a carei reglmentare nu poate fi amanata guvernul poate aproba iar urgenta trebuie justificata prin chiar cuprinsul ordonantei.

Intra in vigoare la data lor aplicari in monitorul oficial dar numai dupa ce in prealabil proiectul a fost depus la parlament.

Ordonanta de urgenta pot interveni cu reglementari si in domeniul legilor organice de unde rezulta ca ordonanta de urgenta au forat unei legi organice sau ordinare dupa caz.

Ordonanta de urgenta nu pot reveni cu regelmentari in urmatoarele domeni :- legi constitutionale- regimul fundamental al institutilor statului

- drepturile si libertatile indatoririle omului- drepturile electorale

- ordonantele de urgenta nu pot viza masuri de trecere fortata silita a unor bani in propietatea politica

Avantajele adoptari ordonantelor

Ele refac unitatea procesului normativ scindal prin existenta unuia reglementat si a unuia nereglementatEle sunt mai apropiate unei reglementari accentuate

Sunt in masura de a contracara piedicile ori masinatiunile opozitiei parlamentare

Dezavantaje

Se contrectizeaza prin incalcarea urmatoarelor principi de drept

Principiul - monopolul legislativ - separatilor puterilor in stat

- imopsibilitati delegari in dreptul public

Curtea constitutionala

Este garantul pesumatiei constitutiei

Este constituita din 9 judecatori numiti pe un mandat de 9 ani 3 alesi de camera deputatilor 3 de senat si 3 de presedintele Romaniei

Judecatori curti constitutionale sunt independenti in exercitarea mandatului

Mandatul judecatorilor nu poate fi prelungit sau renoit

Judecatori curti constitutionale trebuie sa aiba o pregatire inlta constitutionala si o vechime de cel putin 18 ani in activitatea juridica sau in invatamantul superior juridic

Mndatul judecatorilor curti constitutionale este incompatibil cu orice alta functie publica sau privata cu exceptia celui a invatamantului superior juridic

Atributile curti constitutionale

Se pronunta asupra constitutionalitati legi anterior promulgari lor la sesizarea urmatoarelor subiecte de drept Presedintelui Romaniei unul dintre prededintele celor 2 camere guvernului inalta curte de casatie si justitie, avocatul poporului si cel putin 50 deputati si 25 senatori

Se pronunta din oficiu asupra initiativei de revizuire a constitutiei

Se pronunta asupra constitutionalitati tratatelor internationale la sesizarea unuia dintre presedinti camerei sau la sesizarea a cel putin 25 senatori si 50 deputati

Se pronunta asupra constitutionalitati regulamentelor parlamentare la sesizarea unui dintre presedinti celor 2 camere fie a unui grup parlamentar sau a cel putin 50 deputati sau 25 senatoriHotaraste asupra exceptilor de neconstitutionalizate ridicate in fata instantelor juridice sau arbitraj comercial exceptile pot fi ridicate de oricare parti in proces sau de catre instante din oficiu Pot fi ridicate si de catre avocatul poporuluiSolutioneaza conflictele de constitutionalitate intre institutile politice la sesizarea presedintelui Romaniei unuia dintre presedinti celor 2 camere primului ministruVegheaza la respectarea proceduri privind origanizarea si desfasurarea referendumului si confirma rezultatele acestuiaVegheaza la respectarea proceduri privind origanizarea si alegerea presedintelui si confirma alegerea Da aviz consultativ asupra propuneri de suspendare din functie a presedintelui RomanieiSe pronunta asupra constitutionalitati a unui partid politic

Decizile curti constitutionale se publica in mod obligatoriu in monitorul oficial in partea I si de la data publicari sunt general obligatori si produc efecte numai pentru viitor.

Functile presedintelui Romaniei

* 1 Functia de reprezentare

* 2 Functia de garant al independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii

* 3 Functia de veghere la respectarea Constitutiei

* 4 Functia de mediere

Functia de reprezentare

Presedintele Romaniei este investit cu aceasta prerogativa in mod expres prin Constitutie - art. 80 alin. 1. In practica politica interna si internationala a Romaniei pot fi identificate diverse modalitati prin care presedintele reprezinta pe plan intern - promulgarea legilor si pe plan extern - acreditarea ambasadorilor, primirea scrisorilor de acreditare, semnarea unui acord international in numele Romaniei etc.

Functia de garant al independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii

Presedintele este garantul independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii, conform art. 80 alin. 1. Presedintele dispune de importante prerogative: prezideaza Consiliul Suprem de Aparare a Tarii; este comandantul suprem al fortelor armate; poate declara, cu aprobarea prealabila a Parlamentului, mobilizarea partiala sau generala a fortelor armate; instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenta etc. Presedintele este garantul unitatii tarii: sintagma unitatea tarii trebuie sa fie raportata, in special, la caracterul unitar al statului roman. Orice actiune, indiferent de ce natura ar fi aceasta, prin care s-ar afecta caracterul unitar al statului roman indreptateste pe Presedintele Romaniei sa actioneze ca garant al unitatii statului. --Nu intereseaza daca atentatul s-ar produce din interiorul sau din afara tarii. Nu are importanta nici daca actul prin care se atenteaza impotriva caracterului unitar al tarii este savarsit de un partid politic, printr-un mijloc de informare in masa, de un grup de persoane sau de catre o autoritate publica centrala sau locala. In cazul in care ar fi initiat in afara tarii ar afecta si independenta nationala.

Presedintele este si garantul integritatii teritoriale a tarii. In aceasta calitate, presedintele actioneaza, prin excelenta, in virtutea art. 92 din Constitutie: este comandant suprem al fortelor armate si poate declara, in conditiile prevazute de alin. 2 al art. 92, mobilizarea generala sau partiala a armatei

Functia de veghere la respectarea Constitutiei

Presedintele Romaniei vegheaza la respectarea Constitutiei, conform art. 80 alin. 2. Prin acest concept se are in vedere indatorirea generala ce revine cetatenilor romani, ca si autoritatilor publice centrale si locale, partidelor politice, organismelor care desfasoara activitate economica, organizatiilor de cult, organizatiilor neguvernamentale, sindicatelor, presei s.a. de a respecta litera si spiritul Constitutiei. Intr-o singura situatie, prevazuta expres in Constitutie, Presedintele ar putea interveni direct pentru a asigura respectarea normelor constitutionale si prin mesaje adresate Parlamentului, prin participarea la sedintele Guvernului sau prin recurgerea la referendum. Presedintele poate folosi aceste cai pentru a asigura repunerea unui act in legalitate constitutionala, dar ele nu sunt exclusiv modalitati de a veghea ale sefului statului la respectarea Constitutiei.

Functia de mediere

Art. 80 alin. 2 precizeaza ca pentru a veghea la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice, presedintele exercita functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate. Functia de mediere presupune activitatea de arbitraj, inclusiv concesii reciproce intre partile aflate in divergenta, corespunde prerogativei prezidentiale de a veghea la buna functionare a autoritatilor publice. Medierea este total nepotrivita restabilirii legalitatii constitutionale, actiune ce exclude orice fel de compromis sau concesii si presupune interventia directa, prompta, a Parlamentului in cazul in care Curtea Constitutionala ar decide ca sesizarea Presedintelui privind neconstitutionalitatea unei legi este corecta. Medierea intre puterile statului este necesara in cazul unui conflict intre cele trei puteri constitutionale. Ca mediator, Presedintele trebuie sa fie impartial, calitate care este facilitata de faptul ca acesta nu este membru al vreunui partid politic.

Contrasemnarea actelor presedintelui