Summitul NATO 2008 (1 - 4 aprilie 2008)

Summitul NATO 2008 (1 - 4 aprilie 2008)

Capitala Romaniei a fost, timp de trei zile, buricul Pamantului, toti liderii importantii fiindu-ne oaspeti. Aici s-au luat hotarari majore pentru geo-politica mondiala, iar romanii s-au simtit importanti. Evenimentul zilei a prezentat toate evenimentele, faptele si culisele Summit-ului, in cele mai mici amanunte, pentru ca istoria s-a scris la Bucuresti.

Evenimentul s-a desfasurat la Palatul Parlamentului si a reunit aproape 3000 de oficiali din 49 de tari: 26 de state membre NATO si alte 23 semnatare ale Parteneriatului pentru Pace.

Summitul de la Bucuresti este considerat ca a avut mai mare participare si cea mai complexa agenda din istoria NATO. La summit au participat personalitati marcante, dintre care se amintesc:

• Din partea NATO: secretarul general al NATO Jaap de Hoop Scheffer.
• Din partea ONU: secretarul general al ONU, Ban Ki-moon.
• Din partea UE: presedintele Comisiei Europene, Jos Manuel Durao Barroso.^[
• Din partea Romaniei: presedintele Traian Basescu, prim-ministrul Calin Popescu Tariceanu, ministrul de Externe Adrian Cioroianu, ministrul Apararii Teodor Melescanu.
• Din partea Statelor Unite ale Americii: presedintele George W. Bush, secretarul de stat Condoleezza Rice, secretarul american al Apararii Robert Gates.
• Din partea Rusiei: presedintele Vladimir Putin.
• Din partea Regatului Unit: premierul Gordon Brown.
• Din partea Canadei: premierul Stephen Harper.
• Din partea Germaniei: cancelarul Angela Merkel.
• Din partea Frantei: presedintele Nicolas Sarkozy.
• Din partea Italiei: premierul Romano Prodi.
• Din partea Spaniei: premierul Jos Luis Rodrguez Zapatero.
• Din partea Portugaliei:
• Din partea Belgiei primul ministru Yves Leterme.
• Din partea Olandei primul ministru Jan Peter Balkenende
• Din partea Luxemburgului:
• Din partea Norvegiei:
• Din partea Danemarcei:
• Din partea Islandei:
• Din partea Greciei:
• Din partea Turciei:
• Din partea Poloniei: presedintele Lech Kaczyski.
• Din partea Ungariei:
• Din partea Cehiei: presedintele Vclav Klaus.
• Din partea Slovaciei:
• Din partea Bulgariei: presedintele Gheorghi Parvanov.
• Din partea Estoniei: presedintele Toomas Hendrik Ilves.
• Din partea Letoniei: presedintele Valdis Zatler.
• Din partea Lituaniei: presedintele Valdas Adamkus.
• Din partea Sloveniei:
• Din partea Albaniei: presedintele Bamir Topi.
• Din partea Croatiei: presedintele Stjepan Mesi.
• Din partea Macedoniei: presedintele Branko Crvenkovski.
• Din partea Georgiei: presedintele Mihail Saakasvili.
• Din partea Ucrainei: presedintele Viktor Iuscenko
• Din partea Muntenegrului:
• Din partea Bosniei si Hertegovinei
• Din partea Serbiei:
• Din partea Republicii Moldova: presedintele Vladimir Voronin.
• Din partea Azerbaidjanului: presedintele Ilham Alieyv.
• Din partea Afganistanului: presedintele Hamid Karzai.
• Din partea Japoniei:
• Din partea Noii Zeelande:

Cele trei teme majore aflate pe ordinea de zi a summit-ului au fost:

• Situatia din Afganistan;
• Extinderea NATO si
• Scutul antiracheta.

Desfasurarea discutiilor

Prima zi a discutiilor, 3 aprilie

Aceasta zi a fost rezervata invitatiilor pentru extinderea NATO. Au fost invitate sa adere la NATO doar Albania si Croatia, nu si Macedonia, Georgia si Ucraina. Ca urmare, delegatiile acestor tari au anuntat ca vor parasi summit-ul.

Faptul ca Macedonia n-a fost invitata sa adere, desi a sperat asta pana in ultima clipa se datoreaza opozitiei Greciei. Opozitia Greciei are in vedere ca Grecia nu accepta denumirea de "Macedonia" pentru statul respectiv si nici prevederea din constitutia acestui stat de a revendica provincia omonima din Grecia. Totusi, faptul ca George W. Bush si-a exprimat regretul ca Macedonia n-a fost invitata si ca acest lucru va avea loc imediat ce va fi posibil a facut ca delegatia Macedoniei sa nu plece, urmand sa participe la discutii.

Liderii NATO au decis sa nu includa Georgia si Ucraina in Planul de Actiune pentru Aderare, urmand ca situatia lor sa fie reexaminata in decembrie 2008. Acest semnal se pare ca a fost bine receptionat de Rusia, presedintele Vladimir Putin confirmand participarea sa la summit, participare care a fost in suspensie pana in ultimul moment. Vladimir Putin este primul presedinte rus care viziteaza Romania dupa 1990 si va participa la discutiile din cadrul consiliului Consiliul NATO-Rusia.

Muntenegru si Bosnia si Hertegovina au fost invitate sa inceapa un dialog sustinut in vederea aderarii la NATO.

A doua zi a discutiilor, 4 aprilie

In cea de a doua zi a summit-ului au avut loc discutiile din cadrul Consiliului Rusia - NATO. Dintre problemele discutate doua au o importanta aparte.

Participarea la Tratatul Fortelor Conventionale din Europa (TFC)

Putin a afirmat ca Rusia s-a retras la sfarsitul anului 1999 din Tratat deoarece considera ca a respectat unilateral prevederile tratatului, in timp ce statele NATO nici macar n-au ratificat forma actualizata a lui. Vechea forma este considerata perimata, dand de exemplu Rusiei dreptul de a numi comandanti militari in tarile baltice, lucru calificat de Putin drept "o aiureala" in conditiile actuale. Totusi, Putin a confirmat ca Rusia este de acord sa se alature din nou acestui tratat, insa, cum a spus si Jaap de Hoop, ratificarea tratatului de statele membre ale NATO depinde de discutiile bilaterale. Rusia ofera retragerea din regiunile separatiste, insa cere sa nu fie limitata in amplasarea armamentului conventional in propriul teritoriu.

Razboiul Rece nu se va repeta

Estul, greu incercat de anii opresiunii, are o obsesie. Vestul, care i-a tinut piept ani de-a randul, are aceeasi obsesie: Razboiul Rece. Americanii spun Rusiei ca nu are motive de frisoane. Rusia spune ca frisoanele nu se mai poarta. Sa-i credem asadar pe mai-marii lumii. Cel putin asta este concluzia Summit-ului NATO de la Bucuresti.

Presedintele american, George W. Bush, i-a spus omologului sau rus, Vladimir Putin, ca "Razboiul Rece s-a incheiat" si l-a invitat la un dialog in cursul reuniunii de ieri de la Bucuresti, a declarat ministrul spaniol de Externe, Miguel Angel Moratinos, citat de AFP.

Extinderea NATO pana la frontierele Rusiei

Putin a confirmat ca Rusia vede extinderea NATO pana la frontierele sale ca o amenintare, insa considera ca Rusia are suficiente capacitati de aparare proprii. De asemenea, a afirmat ca Rusia joaca un rol de prim ordin in solutionarea amenintarilor actuale si ca fara colaborarea ei nu se pot rezolva problemele globale.

In final a fost redactata declaratia summitului. Aceasta declaratie confirma inceperea demersurilor pentru ca un scut NATO cu raza medie si mica de actiune pentru Romania, Bulgaria, Grecia si Turcia, state care nu intra in raza de actiune a scutului american preconizat sa fie instalat in Polonia si Cehia, sa devina posibil.