| CATEGORII DOCUMENTE |
| Administratie | Drept |
Parlamentul
Romaniei adopta prezenta lege.
CAP. 1
Dispozitii generale
ART. 1
(1) Protectia
muncii constituie un ansamblu de activitati institutionalizate avind ca scop
asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca,
apararea vietii, integritatii corporale si sanatatii salariatilor si a altor
persoane participante la procesul de munca.
(2) Normele de protectie a muncii stabilite prin prezenta lege reprezinta un sistem
unitar de masuri si reguli aplicabile tuturor participantilor la procesul de
munca.
(3) Activitatea de protectie a muncii asigura aplicarea criteriilor ergonomice
pentru imbunatatirea conditiilor de munca si pentru reducerea efortului fizic,
precum si masuri adecvate pentru munca femeilor si a tinerilor.
ART. 2
(1)
Prevederile prezentei legi se aplica tuturor persoanelor juridice si fizice la
care activitatea se desfasoara cu personal angajat pe baza de contract
individual de munca sau in alte conditii prevazute de lege.
(2) In sensul prezentei legi, prin persoane juridice si fizice se intelege:
agentii economici din sectorul public, privat si cooperatist, inclusiv cu
capital strain, care desfasoara activitati pe teritoriul Romaniei, autoritatile
si institutiile publice, precum si agentii economici romani care efectueaza
lucrari cu personal roman, pe teritoriul altor tari, in baza unor conventii
internationale sau contracte bilaterale.
ART. 3
Normele de
protectie a muncii se aplica salariatilor, membrilor cooperatori, persoanelor
angajate cu conventii civile, cu exceptia celor care au drept obiect activitati
casnice, precum si ucenicilor, elevilor si studentilor in perioada efectuarii
practicii profesionale.
ART. 4
(1)
Ministerul Muncii si Protectiei Sociale si Ministerul Sanatatii, prin organele
lor de specialitate centrale si teritoriale, organizeaza, coordoneaza si
controleaza activitatea de protectie a muncii.
(2) Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne si Ministerul Justitiei
- Directia generala a penitenciarelor, Ministerul Finantelor - Garda
financiara, precum si Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii
Externe, Serviciul de Telecomunicatii Speciale si Serviciul de Protectie si
Paza organizeaza, coordoneaza si controleaza activitatea de protectie a muncii
din unitatile proprii, prin organele acestor ministere si servicii, pe baza
prevederilor prezentei legi.
(3) Cercetarea, inregistrarea si evidenta accidentelor de munca si a bolilor
profesionale, precum si autorizarea, din punct de vedere al protectiei muncii,
a unitatilor din subordinea ministerelor si serviciilor mentionate la alin. (2)
se efectueaza de catre organele proprii.
ART. 5
(1)
Ministerul Muncii si Protectiei Sociale emite norme generale, normative si alte
reglementari de interes national privind securitatea muncii si alte domenii ale
protectiei muncii, potrivit legii, pentru toate unitatile, coordoneaza
programul de elaborare a normelor specifice pe activitati si avizeaza normele,
standardele si orice alte reglementari, initiate de alte organe, care contin
prevederi sau au efect in acest domeniu, in scopul prevenirii accidentelor de
munca si a bolilor profesionale.
(2) Normele generale de protectie a muncii cuprind reguli si masuri aplicabile
in intreaga economie nationala.
(3) Domeniile pentru care se elaboreaza normele generale de protectie a muncii
sint cuprinse in anexa nr. 1 la prezenta lege.
(4) Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare elaboreaza norme
specifice activitatilor nucleare si exercita controlul cu privire la
respectarea acestora.
(5) Activitatile din economia nationala pentru care se elaboreaza norme
specifice de protectie a muncii sint cuprinse in anexa nr. 2 la prezenta lege.
(6) Persoanele juridice si fizice sint obligate sa elaboreze instructiuni
proprii de aplicare a normelor de protectie a muncii, in functie de
particularitatile proceselor de munca.
ART. 6
(1)
Ministerul Sanatatii emite norme obligatorii privind igiena muncii si avizeaza
standarde si acte normative, elaborate de alte organe, care privesc sanatatea
salariatilor la locul de munca.
(2) Domeniile pentru care se elaboreaza normele de igiena a muncii sint
cuprinse in anexa nr. 1 la prezenta lege.
ART. 7
(1)
Contractele colective de munca ce se incheie la nivelul unitatilor, grupurilor
de unitati, ramurilor de activitati, precum si la nivel national vor cuprinde,
obligatoriu, clauze referitoare la protectia muncii, in conformitate cu
prevederile prezentei legi, a caror aplicare sa asigure prevenirea accidentelor
de munca si a bolilor profesionale.
(2) In contractele individuale de munca, in conventiile civile, cu exceptia
celor care au drept obiect activitati casnice, precum si in contractele de
scolarizare vor fi stipulate clauze privind protectia muncii, stabilindu-se si
raspunderea partilor.
(3) Conventiile internationale si contractele bilaterale incheiate de persoane
juridice romane cu parteneri straini, in vederea efectuarii de lucrari cu
personal roman pe teritoriul altor tari, vor cuprinde clauze privind protectia
muncii.
ART. 8
(1) In
regulamentele privind organizarea si functionarea persoanelor juridice vor fi
stabilite obligatii si raspunderi in domeniul protectiei muncii, in
conformitate cu prevederile prezentei legi.
(2) In functie de natura, complexitatea si riscurile specifice activitatii
desfasurate, precum si de numarul salariatilor, persoanele juridice vor stabili
personalul cu atributii in domeniul protectiei muncii sau, dupa caz, vor
organiza compartimente de protectie a muncii.
ART. 9
Desfasurarea
activitatilor de productie sau a prestatiilor de servicii este conditionata de
obtinerea autorizatiei de functionare din punct de vedere al protectiei muncii,
emisa de catre inspectoratele de stat teritoriale pentru protectia muncii, cu
exceptia activitatilor desfasurate de unitatile din subordinea organelor si a
serviciilor prevazute la art. 4 alin. (2).
ART. 10
Cheltuielile
aferente realizarii masurilor de protectie a muncii sint finantate integral din
costurile de productie ale persoanelor juridice si fizice sau din sumele
prevazute cu aceasta destinatie in buget, pentru persoanele juridice finantate
de la bugetul de stat, respectiv din bugetele locale.
ART. 11
(1)
Activitatile de interes national in domeniul protectiei muncii si sursele de
acoperire a cheltuielilor necesare realizarii acestora se aproba de catre
Guvern, la propunerea Ministerului Muncii si Protectiei Sociale.
(2) Activitatile de cercetare stiintifica in domeniul protectiei muncii, de
interes national, se finanteaza din fondurile prevazute pentru acestea,
potrivit legii.
CAP. 2
Echipamentele tehnice, echipamentul individual de protectie si de lucru, alimentatia de protectie si materialele igienico-sanitare
ART. 12
(1) In sensul
prezentei legi, sint echipamente tehnice: masinile, utilajele, instalatiile,
aparatura, dispozitivele, uneltele si alte mijloace asemanatoare necesare in
procesul muncii.
(2) Echipamentele tehnice trebuie sa corespunda prevederilor din normele,
standardele si din alte reglementari referitoare la protectia muncii si sa nu
prezinte pericol pentru sanatatea sau viata salariatilor, a persoanelor aflate
in unitate in interes de serviciu sau a altor persoane pentru care se asigura
protectia muncii potrivit prevederilor art. 3.
(3) Echipamentele tehnice din productia interna si din import trebuie sa fie
dotate cu aparatura de masura si control al parametrilor tehnologici, precum si
de prevenire si avertizare a starilor de pericol.
(4) Echipamentele tehnice pot fi fabricate, importate, comercializate si
folosite numai daca indeplinesc conditiile de protectie a muncii, certificate
de organele competente, potrivit legii.
ART. 13
(1) In sensul
prezentei legi, echipamentul individual de protectie reprezinta mijloacele cu
care este dotat fiecare participant in procesul de munca pentru a fi protejat
impotriva factorilor de risc.
(2) Echipamentul individual de protectie se acorda, obligatoriu si gratuit,
salariatilor, precum si altor categorii de persoane care desfasoara activitati
la persoanele juridice sau fizice prevazute la art. 2, potrivit criteriilor
stabilite in Normativul-cadru de acordare si utilizare a echipamentului
individual de protectie, elaborat de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.
(3) In cazul degradarii echipamentului individual de protectie, respectiv al
pierderii calitatilor de protectie, se acorda obligatoriu un nou echipament.
(4) Degradarea sau pierderea echipamentului individual de protectie, inainte de
termenul de utilizare prevazut, din vina purtatorului, atrage raspunderea
acestuia pentru prejudiciul cauzat, potrivit legii.
ART. 14
(1) In sensul
prezentei legi, echipamentul individual de lucru reprezinta mijloacele pe care
persoanele juridice si fizice le acorda unui salariat in vederea utilizarii lor
in timpul procesului de munca pentru a le proteja imbracamintea si
incaltamintea.
(2) Echipamentul individual de lucru se acorda de catre persoanele juridice in
conditiile negociate prin contractele colective de munca.
(3) Cheltuielile necesare achizitionarii echipamentului individual de lucru
sint suportate, in proportie de 50%, de catre persoana juridica, din costurile
de productie sau din sumele prevazute cu aceasta destinatie in buget, pentru
unitatile finantate de la bugetul de stat, respectiv din bugetele locale, iar
diferenta se suporta de catre beneficiari.
ART. 15
(1) Unitatile
producatoare de echipament individual de protectie si de echipament individual
de lucru sint obligate sa respecte conditiile de realizare a sortimentelor
prevazute in standardele romanesti corespunzatoare.
(2) Introducerea in fabricatie a sortimentelor noi de echipament individual de
protectie si de lucru se poate face numai dupa avizarea prototipurilor de catre
Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.
(3) Sortimentele de echipament individual de protectie si de lucru, din import,
pot fi comercializate si utilizate numai dupa certificarea calitatii de
protectie a acestora de catre Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.
ART. 16
Alimentatia
de protectie se acorda, obligatoriu si gratuit, de catre persoanele juridice si
fizice, persoanelor care lucreaza in locuri de munca cu conditii grele si
vatamatoare, pe baza normelor elaborate de catre Ministerul Sanatatii si
Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.
ART. 17
(1)
Materialele igienico-sanitare se acorda, obligatoriu si gratuit, de catre
persoanele juridice si fizice, persoanelor care isi desfasoara activitatea in
locuri de munca al caror specific impune o igiena personala deosebita.
(2) Categoriile de materiale igienico-sanitare, precum si locurile de munca
care impun acordarea acestora se stabilesc pe baza normelor elaborate de
Ministerul Sanatatii.
CAP. 3
Obligatii privind realizarea masurilor de protectie a muncii
ART. 18
(1) In
vederea asigurarii conditiilor de protectie a muncii si pentru prevenirea
accidentelor de munca si a bolilor profesionale, conducerea persoanei juridice,
precum si persoana fizica au urmatoarele obligatii:
a) sa adopte, din faza de cercetare, proiectare si executie a constructiilor ,
a echipamentelor tehnice precum si la elaborarea tehnologiilor de fabricatie,
solutii conforme normelor de protectie a muncii, prin a caror aplicare sa fie
eliminate riscurile de accidentare si de imbolnavire profesionala a
salariatilor si a altor persoane participante la procesul de munca;
b) sa solicite inspectoratului de stat teritorial pentru protectia muncii
autorizarea functionarii unitatii din punct de vedere al protectiei muncii, sa
mentina conditiile de lucru pentru care s-a obtinut autorizatia si sa ceara
revizuirea acesteia in cazul modificarii conditiilor initiale in care a fost
emisa;
c) sa stabileasca masurile tehnice, sanitare si organizatorice de protectie a
muncii, corespunzator conditiilor de munca si factorilor de mediu specifici unitatii;
d) sa stabileasca pentru salariati si pentru ceilalti participanti la procesul
de munca atributiile si raspunderea ce le revin in domeniul protectiei muncii,
corespunzator functiilor exercitate;
e) sa elaboreze reguli proprii pentru aplicarea normelor de protectie a muncii,
corespunzator conditiilor in care se desfasoara activitatea la locurile de
munca;
f) sa asigure si sa controleze, prin compartimente specializate sau prin
personalul propriu, cunoasterea si aplicarea, de catre toti salariatii si
participantii la procesul de munca, a masurilor tehnice, sanitare si
organizatorice stabilite, precum si a prevederilor legale in domeniul
protectiei muncii;
g) sa ia masuri pentru asigurarea de materiale necesare informarii si educarii
salariatilor si participantilor la procesul de munca: afise, pliante, filme,
diafilme si altele asemenea cu privire la protectia muncii;
h) sa asigure informarea fiecarei persoane, anterior angajarii in munca, asupra
riscurilor la care aceasta este expusa la locul de munca, precum si asupra
masurilor de prevenire necesare;
i) sa asigure, pe cheltuiala unitatii, instruirea, testarea si perfectionarea
profesionala a persoanelor cu atributii in domeniul protectiei muncii;
j) sa ia masuri pentru autorizarea exercitarii meseriilor si a profesiilor
prevazute in normele de protectie a muncii;
k) sa angajeze numai persoane care, in urma controlului medical si a
verificarii aptitudinilor psihoprofesionale, corespund sarcinii de munca pe
care urmeaza sa o execute;
l) sa tina evidenta locurilor de munca cu conditii deosebite: vatamatoare,
grele, periculoase, precum si a accidentelor de munca, bolilor profesionale,
accidentelor tehnice si avariilor;
m) sa asigure functionarea permanenta si corecta a sistemelor si dispozitivele
de protectie, a aparaturii de masura si control, precum si a instalatiilor de
captare, retinere si neutralizare a substantelor nocive degajate in
desfasurarea proceselor tehnologice;
n) sa prezinte documentele si sa dea relatiile solicitate de inspectorii de
protectie a muncii in timpul controlului sau al efectuarii cercetarii
accidentelor de munca;
o) sa asigure realizarea masurilor stabilite de inspectorii de protectie a
muncii, cu prilejul controalelor si al cercetarii accidentelor de munca;
p) sa desemneze, la solicitarea inspectorului de protectie a muncii, pe
salariatii care sa participe la efectuarea controlului sau la cercetarea
accidentelor de munca;
r) sa nu modifice starea de fapt rezultata din producerea unui accident mortal
sau colectiv, in afara de cazurile in care mentinerea acestei stari ar genera
alte accidente ori ar periclita viata accidentatilor si a altor persoane
participante la procesul de munca.
(2) Realizarea efectiva a obligatiilor prevazute in alineatul precedent revine
persoanelor cu atributii in organizarea si conducerea procesului de munca .
ART. 19
Persoanele
prevazute la art. 3 sint obligate:
a) sa-si insuseasca si sa respecte normele de protectie a muncii si masurile de
aplicare a acestora;
b) sa desfasoare activitatea in asa fel, incit sa nu expuna la pericol de
accidentare sau imbolnavire profesionala atit persoana proprie, cit si pe
celelalte persoane participante la procesul de munca;
c) sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca orice defectiune
tehnica sau alta situatie care constituie un pericol de accidentare sau
imbolnavire profesionala;
d) sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca accidentele de munca
suferite de persoana proprie si de alte persoane participante la procesul de
munca;
e) sa opreasca lucrul la aparitia unui pericol iminent de producere a unui
accident si sa informeze de indata pe conducatorul locului de munca;
f) sa utilizeze echipamentul individual de protectie din dotare, corespunzator
scopului pentru care a fost acordat;
g) sa dea relatiile solicitate de organele de control si de cercetare in
domeniul protectiei muncii.
CAP. 4
Coordonarea si controlul activitatii de protectie a muncii
ART. 20
Ministerul
Muncii si Protectiei Sociale exercita coordonarea si controlul activitatii de
protectie a muncii si are urmatoarele atributii principale:
a) coordoneaza elaborarea normelor de aplicare a legii si a altor acte
normative in domeniul protectiei muncii;
b) colaboreaza cu ministerele si cu organele lor teritoriale specializate, in
domeniul protectiei muncii;
c) autorizeaza, din punct de vedere al protectiei muncii, functionarea
persoanelor juridice si fizice si retrage autorizatia, in cazul modificarii
conditiilor pentru care a fost emisa;
d) cerceteaza, sub aspectul cauzelor si raspunderii juridice, accidentele de
munca colective, accidentele de munca mortale, accidentele care au produs
invaliditate, precum si accidentele tehnice si avariile care ar fi putut pune
in pericol sanatatea sau viata salariatilor si a celorlalti participanti la
procesul de munca;
e) stabileste masuri obligatorii in vederea prevenirii producerii evenimentelor
prevazute la lit. d);
f) avizeaza dosarele de cercetare a accidentelor de munca care au produs
incapacitate temporara de munca, intocmite de comisiile de cercetare ale
persoanelor juridice;
g) avizeaza prototipurile sortimentelor de echipament individual de protectie
si de lucru in vederea introducerii acestora in fabricatie;
h) aproba clasificarea minelor din punct de vedere al emanatiilor de gaze, in
baza documentatiilor prezentate de persoanele juridice;
i) coordoneaza, in colaborare cu Ministerul Cercetarii si Tehnologiei,
elaborarea programului de cercetare de interes national in domeniul protectiei
muncii;
j) organizeaza, impreuna cu Ministerul Invatamintului, activitatea de pregatire
generala in domeniul protectiei muncii pentru institutiile de invatamint
gimnazial, liceal, profesional, de ucenici, tehnic, de maistri, postliceal si
superior;
k) organizeaza, in colaborare cu Ministerul Invatamintului, formarea
specialistilor in domeniul protectiei muncii, prin cursuri postliceale si
postuniversitare;
l) desfasoara activitati de informare-documentare cu privire la protectia
muncii, asigurind elaborarea si editarea de carti, reviste, brosuri, pliante,
afise si alte publicatii in acest domeniu si avizeaza materialele elaborate in
acest scop;
m) elaboreaza, in colaborare cu Ministerul Sanatatii si cu Comisia Nationala
pentru Statistica, sistemul de raportare si evidenta a accidentelor de munca si
a bolilor profesionale;
n) efectueaza studii, analize, expertize tehnice si acorda consultatii si
asistenta tehnica in probleme de protectie a muncii, pe baza de contracte
incheiate cu persoane juridice si fizice din tara si din strainatate; plata
acestor lucrari se face pe baza de tarife stabilite de Ministerul Muncii si
Protectiei Sociale, iar sumele rezultate vor fi folosite pentru dotarea cu
mijloacele materiale necesare indeplinirii atributiilor in domeniul protectiei
muncii;
o) reprezinta statul, ca organ de specialitate in domeniul protectiei muncii ,
in relatiile de cooperare internationala.
ART. 21
Inspectorii
de protectie a muncii sint autorizati:
a) sa exercite controlul la persoane juridice si fizice, privind modul in care
se respecta legislatia de protectie a muncii;
b) sa aiba acces liber, permanent si fara instiintare prealabila, in sediul
persoanei juridice si in orice alt loc de munca organizat de aceasta;
c) sa ceara informatii de la orice persoana care participa la procesul de
munca, cu privire la activitatea de protectie a muncii;
d) sa solicite conducerii persoanei juridice, precum si persoanei fizice
documentele si informatiile necesare realizarii sau efectuarii cercetarii
accidentelor de munca;
e) sa efectueze sau sa solicite masuratori si determinari pentru clarificarea
unor situatii de pericol si sa ia probe de produse si materiale pentru
examinarea lor in afara unitatii, atunci cind situatia constatata o impune;
f) sa dispuna sistarea unei activitati sau oprirea din functiune a
echipamentelor tehnice cind constata o stare de pericol iminent de accidentare
sau de imbolnavire profesionala si sa sesizeze, dupa caz, Ministerul Muncii si
Protectiei Sociale si organele de urmarire penala;
g) sa propuna conducerii inspectoratului de stat teritorial pentru protectia
muncii retragerea autorizatiei de functionare a persoanei juridice sau a
persoanei fizice, din punct de vedere al protectiei muncii, daca constata ca,
prin modificarea conditiilor care au stat la baza emiterii acesteia, nu se
respecta normele de protectie a muncii;
h) sa aplice sanctiuni, potrivit legii, in situatia in care constata incalcari
ale prevederilor actelor normative in domeniul protectiei muncii.
ART. 22
Inspectorul
de protectie a muncii este obligat:
a) sa nu aiba un interes patrimonial in raporturile cu persoana juridica sau
fizica, in executarea atributiilor sale;
b) sa nu dezvaluie, nici dupa incetarea functiei de inspector, secrete de
fabricatie sau de comert, ori procedee de exploatare, precum si alte date cu
caracter secret, cunoscute cu ocazia exercitarii atributiilor sale;
c) sa pastreze confidentialitate asupra sursei de informare in legatura cu
sesizarile sau plingerile primite, referitoare la defectiunile din instalatii
sau la incalcarea dispozitiilor legale, si sa nu faca cunoscut persoanei
juridice si persoanei fizice faptul ca s-a procedat la efectuarea inspectiei ca
urmare a unei plingeri.
CAP. 5
Accidentele de munca si bolile profesionale
ART. 23
(1) In sensul
prezentei legi, prin accident de munca se intelege vatamarea violenta a
organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul
procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu, indiferent
de natura juridica a contractului in baza caruia se desfasoara activitatea si
care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile ,
invaliditate ori deces.
(2) Este, de asemenea, accident de munca:
a) accidentul suferit de elevi, studenti si ucenici in timpul efectuarii
practicii profesionale;
b) accidentul suferit de cei care indeplinesc sarcini de stat sau de interes
public, inclusiv in cadrul unor activitati culturale, sportive, in timpul si
din cauza indeplinirii acestor sarcini;
c) accidentul suferit de orice persoana ca urmare a unei actiuni intreprinse
din proprie initiativa, pentru prevenirea ori inlaturarea unui pericol care
ameninta avutul public sau salvarea de vieti omenesti;
d) accidentul survenit in timpul si pe traseul normal al deplasarii de la locul
de munca la domiciliu si invers;
e) accidentul cauzat de activitati care nu au legatura cu procesul muncii, daca
se produce la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, ori in
alt loc de munca organizat de acestea in timpul programului de munca.
ART. 24
Accidentul de
munca se clasifica, in raport cu urmarile produse si cu numarul persoanelor
accidentate, in:
a) accident care produce incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile ;
b) accident care produce invaliditate;
c) accident mortal;
d) accident colectiv, cind sint accidentate cel putin trei persoane in acelasi
timp si din aceeasi cauza.
ART. 25
(1)
Accidentul de munca va fi comunicat de indata conducerii persoanei juridice sau
persoanei fizice, de catre conducatorul locului de munca sau de orice alta
persoana care are cunostinta despre producerea accidentului.
(2) Accidentul care a produs invaliditate, accidentul mortal, precum si
accidentul colectiv vor fi comunicate de indata, de catre conducerea persoanei
juridice si de catre persoana fizica, inspectoratului de stat teritorial pentru
protectia muncii si organelor de urmarire penala competente, potrivit legii.
(3) In cazul accidentelor de circulatie, produse pe drumurile publice, in care
printre victime sint si persoane aflate in indeplinirea unor sarcini de
serviciu, persoana juridica sau fizica la care sint angajati accidentatii va
anunta de indata inspectoratul de stat teritorial pentru protectia muncii din
judetul in raza caruia s-a produs accidentul.
(4) In cazul prevazut la alin. (3), organele Ministerului de Interne
competente, potrivit legii, vor trimite organelor prevazute la art. 26 un
exemplar din procesul-verbal de cercetare la fata locului, la cererea acestora.
ART. 26
(1)
Cercetarea accidentelor de munca se efectueaza astfel:
a) de catre persoana juridica, in cazul accidentului care a produs incapacitate
temporara de munca;
b) de catre inspectoratele de stat teritoriale pentru protectia muncii, in
cazul accidentelor care au produs invaliditate, deces, precum si al
accidentelor colective, precum si in cazul accidentelor de munca care au produs
incapacitate temporara de munca salariatilor angajati la persoane fizice;
c) de catre Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, in cazul accidentelor de
munca colective, generate de unele evenimente deosebite, precum avariile sau
exploziile.
(2) Rezultatul cercetarii accidentului de munca se va consemna intr-un
proces-verbal care va stabili:
a) cauzele si imprejurarile in care a avut loc accidentul;
b) prevederile din normele de protectie a muncii care nu au fost respectate;
c) persoanele care se fac raspunzatoare de nerespectarea normelor de protectie
a muncii;
d) sanctiunile aplicate;
e) persoana juridica sau fizica la care se inregistreaza accidentul de munca ;
f) masurile ce trebuie luate pentru prevenirea altor accidente.
(3) In caz de deces al persoanei accidentate in munca, unitatea medico- legala
competenta este obligata sa inainteze inspectoratului de stat teritorial pentru
protectia muncii, in termen de 7 zile de la data decesului, o copie de pe
raportul de constatare medico-legala.
ART. 27
(1)
Inregistrarea accidentului de munca se face in baza procesului-verbal de
cercetare, de catre persoana juridica, precum si de catre persoana fizica, la
care s-a produs accidentul.
(2) Accidentele suferite de elevi, studenti si ucenici in timpul desfasurarii
practicii profesionale se inregistreaza de catre persoana juridica unde se
desfasoara practica.
(3) Accidentul suferit de o persoana in conditiile prevazute la art. 23 alin .
(2) lit. b) se inregistreaza de catre persoana juridica ce a organizat actiunea
respectiva.
(4) Accidentul de munca suferit de o persoana in conditiile art. 23 alin. (2 )
lit. c) se inregistreaza de catre persoana juridica sau fizica unde s-a produs
evenimentul; in cazul accidentului de aceasta natura, produs in afara incintei
persoanei juridice sau la persoana fizica si care nu are nici o legatura cu
acestea, inregistrarea se face de catre primaria in a carei raza teritoriala
s-a produs.
(5) Accidentul de munca survenit in conditiile prevazute la art. 23 alin. (2 )
lit. d) se inregistreaza de catre persoana juridica sau fizica la care este
incadrat accidentatul.
ART. 28
Accidentul de
munca inregistrat de persoana juridica si persoana fizica se raporteaza de
catre acestea la inspectoratul de stat teritorial pentru protectia muncii.
ART. 29
(1) In sensul
prezentei legi, bolile profesionale sint afectiunile care se produc ca urmare a
exercitarii unei meserii sau profesii, cauzate de factori nocivi fizici,
chimici sau biologici, caracteristici locului de munca, precum si de
suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului in procesul de
munca.
(2) Sint boli profesionale si afectiunile suferite de elevi, studenti si
ucenici in timpul efectuarii practicii profesionale, in conditiile prevazute la
alin. (1).
ART. 30
(1)
Declararea bolilor profesionale este obligatorie si se face de catre medicii
unitatii sanitare care acorda asistenta medicala participantilor la procesul de
munca desfasurat de persoana juridica, precum si de persoana fizica.
(2) Bolile profesionale se comunica inspectoratului judetean de politie
sanitara si medicina preventiva, indiferent daca sint sau nu urmate de
incapacitate temporara de munca.
ART. 31
(1)
Cercetarea cauzelor imbolnavirilor profesionale, in vederea confirmarii sau
infirmarii lor, precum si stabilirea de masuri pentru prevenirea altor
imbolnaviri din aceleasi cauze se fac de catre inspectoratul de politie
sanitara si medicina preventiva al judetului si al municipiului Bucuresti,
impreuna cu inspectoratul de stat teritorial pentru protectia muncii.
(2) Rezultatul cercetarii bolii profesionale se consemneaza intr-un proces-
verbal care va cuprinde elementele prevazute la art. 26 alin. (2).
(3) Intoxicatia acuta profesionala se declara, se cerceteaza si se
inregistreaza atit ca boala profesionala, cit si ca accident de munca.
ART. 32
(1)
Inregistrarea bolilor profesionale se face, in baza procesului-verbal de
cercetare, de catre persoana juridica si de persoana fizica la care s-a produs
imbolnavirea.
(2) Bolile profesionale inregistrate de persoana juridica si de persoana fizica
se raporteaza la inspectoratul de politie sanitara si medicina preventiva al
judetului si al municipiului Bucuresti.
CAP. 6
Raspunderea juridica
ART. 33
Incalcarea
dispozitiilor legale privitoare la protectia muncii atrage raspunderea
disciplinara, administrativa, materiala, civila sau penala, dupa caz , potrivit
legii.
ART. 34
Neluarea
vreuneia dintre masurile prevazute de dispozitiile legale referitoare la
protectia muncii, de catre persoana care are indatorirea de a lua aceste masuri
la locul de munca, daca prin aceasta se creeaza un pericol iminent de producere
a unui accident de munca sau de imbolnavire profesionala, constituie
infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
ART. 35
Neluarea
vreuneia dintre masurile prevazute de dispozitiile legale referitoare la
protectia muncii, de catre persoana care are indatorirea de a lua aceste
masuri, la locurile de munca ce prezinta un pericol deosebit, daca prin aceasta
se creeaza posibilitatea producerii unui accident de munca sau de imbolnavire
profesionala, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6
luni la 3 ani sau cu amenda.
ART. 36
Nerespectarea
de catre orice persoana a masurilor stabilite cu privire la protectia muncii,
daca prin aceasta se creeaza un pericol iminent de producere a unui accident de
munca sau de imbolnavire profesionala, constituie infractiune si se pedepseste
cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.
ART. 37
Nerespectarea
de catre orice persoana a masurilor stabilite cu privire la protectia muncii,
la locurile de munca ce prezinta un pericol deosebit, daca prin aceasta se creeaza
posibilitatea producerii unui accident de munca sau de imbolnavire
profesionala, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3
luni la 2 ani sau cu amenda.
ART. 38
(1)
Nerespectarea de catre conducerea persoanei juridice si de catre persoana
fizica a prevederilor art. 9 si art. 18 alin. (1) lit. b) din prezenta lege,
referitoare la autorizarea functionarii din punct de vedere al protectiei
muncii, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2
ani sau cu amenda.
(2) Cu pedeapsa prevazuta la alin. (1) se pedepseste si repunerea in functiune
a instalatiilor, masinilor si utilajelor, anterior eliminarii deficientelor
pentru care s-a dispus oprirea acestora.
ART. 39
Daca faptele
prevazute la art. 34-38 sint savirsite din culpa, minimul si maximul special al
pedepsei se reduc la jumatate.
ART. 40
(1)
Constituie contraventii faptele savirsite de persoanele juridice si fizice,
aflate intr-una dintre situatiile prevazute de prezenta lege, daca nu au fost
comise in astfel de conditii, incit, potrivit legii penale, sa fie considerate
infractiuni.
(2) Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 500.000 lei la
1.000.000 lei urmatoarele:
a) incalcarea dispozitiilor art. 8 alin. (2), art. 12 alin. (2), (3) si (4),
art. 13 alin. (2) si (3), art. 18 alin. (1) lit. a) si m);
b) neluarea masurilor prevazute in norme, care sa previna prezenta, peste
limitele admise in norme, a factorilor nocivi chimici, fizici sau biologici,
precum si suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului
uman, in procesul de munca;
c) darea in exploatare sau repunerea in functiune, partiala sau totala, a
constructiilor, echipamentelor tehnice noi sau reparate, precum si aplicarea
unor procese tehnologice care nu corespund normelor de protectie a muncii;
d) neintocmirea sau nerespectarea documentatiilor tehnice pentru executarea
lucrarilor care necesita masuri speciale de siguranta;
e) neluarea masurilor pentru prevenirea si lichidarea avariilor;
f) folosirea surselor de foc deschis si fumatul in locurile unde acestea sint
interzise prin norme;
g) neluarea masurilor de protectie a muncii pentru prevenirea accidentelor prin
electrocutare, la executarea, exploatarea, intretinerea si repararea
instalatiilor si echipamentelor electrice, precum si a masurilor pentru
prevenirea efectelor electricitatii statice si a descarcarilor atmosferice;
h) nerespectarea masurilor de protectie a muncii privind depozitarea,
manipularea, transportul sau utilizarea materialelor toxice, corosive,
inflamabile, pesticidelor, precum si a deseurilor rezultate;
i) neasigurarea sau nefolosirea instalatiilor electrice de constructie
adecvate, la locurile de munca unde exista pericole de incendiu sau de
explozie;
j) nerespectarea normelor de protectie a muncii privind asigurarea celei de- a
doua surse de alimentare cu energie electrica a echipamentelor tehnice;
k) incalcarea dispozitiilor legale referitoare la asigurarea si utilizarea
fondurilor necesare realizarii masurilor de protectie a muncii.
(3) Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 300.000 lei la
500.000 lei urmatoarele:
a) incalcarea dispozitiilor art. 15, art. 18 alin. (1) lit. c)-l) si o);
b) incalcarea dispozitiilor art. 16 si 17 alin. (1);
c) nerespectarea normelor de protectie a muncii privind transportul,
manipularea si depozitarea echipamentelor tehnice, materialelor si produselor;
d) nerespectarea masurilor de siguranta prevazute in norme privind lucrul la
inaltime, in spatii inchise si in conditii de izolare;
e) nerespectarea normelor privind delimitarea, ingradirea si semnalizarea
zonelor periculoase, golurilor, sapaturilor, puturilor si luminatoarelor;
f) nerespectarea masurilor de protectie a muncii pentru asigurarea exploatarii
fara pericole a instalatiilor de sudare, a recipientelor - butelii cu gaze
comprimate sau lichefiate, a instalatiilor mecanice sub presiune, a conductelor
prin care circula fluide sub presiune si a altor asemenea echipamente tehnice;
g) nerespectarea normelor privind intretinerea, revizia si repararea periodica
a echipamentelor tehnice;
h) nerespectarea normelor privind exploatarea in conditii de siguranta a
mijloacelor de transport si a celor de ridicat;
i) nerespectarea normelor de protectie a muncii privind aplicarea metodelor de
exploatare miniera, executia, exploatarea si intretinerea lucrarilor miniere,
realizarea si functionarea sistemului de aeraj, corespunzator clasificarii
minelor din punct de vedere al emanatiilor de gaz;
j) incalcarea, de catre persoanele juridice si fizice, a dispozitiilor art.
21 lit. a), b) si e) privind exercitarea atributiilor de catre inspectorul de
protectie a muncii.
(4) Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 100.000 lei la
300.000 lei urmatoarele:
a) incalcarea dispozitiilor art. 7 alin. (2) si (3), art. 8 alin. (1), art.
18 alin. (1) lit. p) si r), art. 19 lit. b) si e) si art. 25 alin. (2);
b) incalcarea normelor de protectie a muncii privind timpul de munca, munca in
schimburi si intensitatea muncii;
c) nerespectarea normelor privind asigurarea, marcarea si intretinerea cailor
de acces si de circulatie;
d) neasigurarea iluminatului de siguranta la locurile de munca prevazute in
normele de protectie a muncii;
e) parasirea echipamentelor tehnice aflate in functiune sau incredintarea
supravegherii acestora unor persoane neautorizate;
f) nerespectarea normelor privind organizarea si desfasurarea activitatii de
salvare.
(5) Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 50.000 lei la
100.000 lei urmatoarele:
a) incalcarea dispozitiilor art. 18 alin. (1) lit. n), art. 19 lit. a), c), d),
f) si g), art. 25 alin. (1) si (3), art. 26 alin. (1) lit. a) si alin. (3),
art. 27 alin. (1)-(5) si art. 28;
b) incalcarea dispozitiilor art. 32 alin. (1) si (2);
c) accesul persoanelor neautorizate la locurile de munca ce prezinta pericol
deosebit;
d) nerespectarea normelor privind organizarea activitatii de pastrare,
intretinere si denocivizare a echipamentului de protectie;
e) neintocmirea documentelor de urmarire a parametrilor functionali ai
echipamentelor tehnice si a rapoartelor de serviciu pentru instalatiile cu
regim special de exploatare;
f) nerespectarea prevederilor referitoare la intocmirea si trimiterea in termen
a rapoartelor si datelor in legatura cu situatia protectiei muncii.
ART. 41
(1)
Constatarea contraventiilor si aplicarea amenzilor prevazute la art. 40 alin.
(2)-(5) se fac de catre inspectorii de protectie a muncii din cadrul
Ministerului Muncii si Protectiei Sociale.
(2) Constatarea contraventiilor si aplicarea amenzilor prevazute la art. 40
alin. (2) lit. b) si h), alin. (3) lit. b), alin. (4) lit. b) si alin. (5) lit.
b), d) si f) se fac si de catre inspectorii de politie sanitara si medicina
preventiva din cadrul Ministerului Sanatatii.
(3) In caz de constatare a unei situatii care se incadreaza in prevederile art.
34-38, inspectorii prevazuti la alin. (1) si (2) vor sesiza de indata organele
de urmarire penala competente, potrivit legii.
ART. 42
Sanctiunile
contraventionale se aplica persoanelor juridice si fizice.
ART. 43
(1)
Persoanele sanctionate contraventional pot formula plingere impotriva
procesului-verbal de constatare a contraventiei in termen de 15 zile de la data
comunicarii, la judecatoria in a carei raza teritoriala a fost savirsita
contraventia.
(2) Hotaririle judecatoresti pronuntate in conditiile alin. (1) sint supuse
recursului.
ART. 44
Dispozitiile Legii nr. 32/1968 privind
stabilirea si sanctionarea contraventiilor sint aplicabile in masura in care nu
contin dispozitii contrare prezentei legi.
ART. 45
(1)
Persoanele juridice si persoanele fizice raspund patrimonial, potrivit legii
civile, pentru prejudiciile cauzate victimelor accidentelor de munca sau
bolilor profesionale, in masura in care daunele nu sint acoperite integral prin
prestatiile asigurarilor sociale de stat.
(2) La stabilirea despagubirilor cuvenite persoanelor angajate cu conventii
civile se va tine seama de categoriile si de cuantumul drepturilor care se
acorda salariatilor potrivit legislatiei asigurarilor sociale de stat.
CAP. 7
Dispozitii tranzitorii si finale
ART. 46
Persoanele
juridice si persoanele fizice care isi desfasoara activitatea fara a fi autorizate
din punct de vedere al protectiei muncii la data intrarii in vigoare a
prezentei legi sint obligate sa solicite inspectoratelor de stat teritoriale
pentru protectia muncii, in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a
prezentei legi, emiterea autorizatiei de functionare.
ART. 47
(1)
Ministerul Muncii si Protectiei Sociale in colaborare cu organele de stat
competente vor elabora, in termen de 30 de zile de la data publicarii prezentei
legi in Monitorul Oficial al Romaniei, norme metodologice in aplicarea
prevederilor acesteia, referitoare la:
a) autorizarea functionarii persoanelor juridice din punct de vedere al
protectiei muncii;
b) certificarea calitatii de protectie a prototipurilor sortimentelor de
echipament individual de protectie si de lucru si avizarea introducerii lor in
fabricatie;
c) certificarea calitatii, din punct de vedere al securitatii muncii, a
echipamentelor tehnice;
d) avizarea documentatiilor cu caracter tehnic de informare si de instruire in
domeniul protectiei muncii;
e) clasificarea minelor din punct de vedere al emanatiilor de gaze;
f) comunicarea, cercetarea, inregistrarea, raportarea, evidenta accidentelor de
munca si declararea, confirmarea, inregistrarea, raportarea, evidenta bolilor
profesionale, precum si a celorlalti indicatori care definesc morbiditatea
profesionala;
g) finantarea cheltuielilor pentru realizarea masurilor de protectie a muncii;
h) locul de munca cu pericol deosebit si pericol iminent de accidentare.
(2) Normele metodologice se vor publica in Monitorul Oficial al Romaniei.
ART. 48
In sensul
prezentei legi, prin loc de munca cu pericol deosebit se intelege locul de
munca ce prezinta un inalt risc de accidentare sau imbolnavire profesionala,
care, datorita caracteristicilor proprii procesului tehnologic sau mediului de
munca, instalatiilor si utilajelor cu regim de functionare continuu sau cu grad
ridicat de pericol in exploatare, necesita cunoasterea si respectarea cu
strictete a disciplinei tehnologice, a normelor de securitate a muncii, a
regulilor de ordine si disciplina a muncii, pentru prevenirea oricaror avarii,
explozii, incendii sau alte accidente tehnice cu consecinte grave.
ART. 49
In sensul
prezentei legi, prin pericol iminent de accidentare se intelege situatia in
care se poate produce in orice moment accidentarea sau imbolnavirea
profesionala a unui sau a mai multor salariati.
ART. 50
In sensul
prezentei legi, prin practica profesionala se intelege instruirea practica,
specifica meseriei si specialitatii in care se pregatesc elevii, studentii si
ucenicii in atelierele si laboratoarele persoanelor juridice, precum si in
atelierele persoanelor fizice.
ART. 51
Anexele nr. 1
si 2 fac parte integranta din prezenta lege.
ART. 52
(1) Prezenta
lege intra in vigoare dupa 60 de zile de la publicarea ei in Monitorul Oficial
al Romaniei.
(2) Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Legea nr. 5/1965 cu privire
la protectia muncii, H.C.M. nr. 2.896/1966 privind declararea, cercetarea si
evidenta accidentelor de munca si a bolilor profesionale, H.C.M.
nr. 304/1975 privind acordarea, utilizarea si intretinerea echipamentului de
protectie si echipamentului de lucru, H.C.M. nr. 1.672/1974 privind planificarea
, finantarea si raportarea cheltuielilor de protectie a muncii, H.C.M. nr.
2.494 /1969 pentru stabilirea si sanctionarea contraventiilor in domeniul
muncii si ocrotirilor sociale, precum si alte dispozitii contrare prezentei
legi.
Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 25 iunie
1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia Romaniei.
p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR IOAN GAVRA Aceasta lege a fost adoptata de
Senat in sedinta din 25 iunie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin.
(1) din Constitutia Romaniei.
p. PRESEDINTELE SENATULUI VALER SUIAN
ANEXA 1
ANEXA 2
|
|
|
Site proiectat si
administrat de catre Directia pentru informatica si comunicatii a Camerei
Deputatilor |
LEGE
nr.90 din 12 iulie 1996
Legea protectiei muncii
|
|
|
Textul actului publicat in M.Of. nr. 157/23 iul. 1996 |
|
|
Parlamentul
Romaniei adopta prezenta lege.
CAP. 1
Dispozitii generale
ART. 1
(1) Protectia
muncii constituie un ansamblu de activitati institutionalizate avind ca scop
asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca,
apararea vietii, integritatii corporale si sanatatii salariatilor si a altor
persoane participante la procesul de munca.
(2) Normele de protectie a muncii stabilite prin prezenta lege reprezinta un sistem
unitar de masuri si reguli aplicabile tuturor participantilor la procesul de
munca.
(3) Activitatea de protectie a muncii asigura aplicarea criteriilor ergonomice
pentru imbunatatirea conditiilor de munca si pentru reducerea efortului fizic,
precum si masuri adecvate pentru munca femeilor si a tinerilor.
ART. 2
(1)
Prevederile prezentei legi se aplica tuturor persoanelor juridice si fizice la
care activitatea se desfasoara cu personal angajat pe baza de contract
individual de munca sau in alte conditii prevazute de lege.
(2) In sensul prezentei legi, prin persoane juridice si fizice se intelege:
agentii economici din sectorul public, privat si cooperatist, inclusiv cu
capital strain, care desfasoara activitati pe teritoriul Romaniei, autoritatile
si institutiile publice, precum si agentii economici romani care efectueaza
lucrari cu personal roman, pe teritoriul altor tari, in baza unor conventii
internationale sau contracte bilaterale.
ART. 3
Normele de
protectie a muncii se aplica salariatilor, membrilor cooperatori, persoanelor
angajate cu conventii civile, cu exceptia celor care au drept obiect activitati
casnice, precum si ucenicilor, elevilor si studentilor in perioada efectuarii
practicii profesionale.
ART. 4
(1)
Ministerul Muncii si Protectiei Sociale si Ministerul Sanatatii, prin organele
lor de specialitate centrale si teritoriale, organizeaza, coordoneaza si
controleaza activitatea de protectie a muncii.
(2) Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne si Ministerul Justitiei
- Directia generala a penitenciarelor, Ministerul Finantelor - Garda
financiara, precum si Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii
Externe, Serviciul de Telecomunicatii Speciale si Serviciul de Protectie si
Paza organizeaza, coordoneaza si controleaza activitatea de protectie a muncii
din unitatile proprii, prin organele acestor ministere si servicii, pe baza
prevederilor prezentei legi.
(3) Cercetarea, inregistrarea si evidenta accidentelor de munca si a bolilor
profesionale, precum si autorizarea, din punct de vedere al protectiei muncii,
a unitatilor din subordinea ministerelor si serviciilor mentionate la alin. (2)
se efectueaza de catre organele proprii.
ART. 5
(1)
Ministerul Muncii si Protectiei Sociale emite norme generale, normative si alte
reglementari de interes national privind securitatea muncii si alte domenii ale
protectiei muncii, potrivit legii, pentru toate unitatile, coordoneaza
programul de elaborare a normelor specifice pe activitati si avizeaza normele,
standardele si orice alte reglementari, initiate de alte organe, care contin
prevederi sau au efect in acest domeniu, in scopul prevenirii accidentelor de
munca si a bolilor profesionale.
(2) Normele generale de protectie a muncii cuprind reguli si masuri aplicabile
in intreaga economie nationala.
(3) Domeniile pentru care se elaboreaza normele generale de protectie a muncii
sint cuprinse in anexa nr. 1 la prezenta lege.
(4) Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare elaboreaza norme
specifice activitatilor nucleare si exercita controlul cu privire la
respectarea acestora.
(5) Activitatile din economia nationala pentru care se elaboreaza norme
specifice de protectie a muncii sint cuprinse in anexa nr. 2 la prezenta lege.
(6) Persoanele juridice si fizice sint obligate sa elaboreze instructiuni
proprii de aplicare a normelor de protectie a muncii, in functie de
particularitatile proceselor de munca.
ART. 6
(1)
Ministerul Sanatatii emite norme obligatorii privind igiena muncii si avizeaza
standarde si acte normative, elaborate de alte organe, care privesc sanatatea
salariatilor la locul de munca.
(2) Domeniile pentru care se elaboreaza normele de igiena a muncii sint
cuprinse in anexa nr. 1 la prezenta lege.
ART. 7
(1)
Contractele colective de munca ce se incheie la nivelul unitatilor, grupurilor
de unitati, ramurilor de activitati, precum si la nivel national vor cuprinde,
obligatoriu, clauze referitoare la protectia muncii, in conformitate cu
prevederile prezentei legi, a caror aplicare sa asigure prevenirea accidentelor
de munca si a bolilor profesionale.
(2) In contractele individuale de munca, in conventiile civile, cu exceptia
celor care au drept obiect activitati casnice, precum si in contractele de
scolarizare vor fi stipulate clauze privind protectia muncii, stabilindu-se si
raspunderea partilor.
(3) Conventiile internationale si contractele bilaterale incheiate de persoane
juridice romane cu parteneri straini, in vederea efectuarii de lucrari cu
personal roman pe teritoriul altor tari, vor cuprinde clauze privind protectia
muncii.
ART. 8
(1) In
regulamentele privind organizarea si functionarea persoanelor juridice vor fi
stabilite obligatii si raspunderi in domeniul protectiei muncii, in
conformitate cu prevederile prezentei legi.
(2) In functie de natura, complexitatea si riscurile specifice activitatii
desfasurate, precum si de numarul salariatilor, persoanele juridice vor stabili
personalul cu atributii in domeniul protectiei muncii sau, dupa caz, vor
organiza compartimente de protectie a muncii.
ART. 9
Desfasurarea
activitatilor de productie sau a prestatiilor de servicii este conditionata de
obtinerea autorizatiei de functionare din punct de vedere al protectiei muncii,
emisa de catre inspectoratele de stat teritoriale pentru protectia muncii, cu
exceptia activitatilor desfasurate de unitatile din subordinea organelor si a
serviciilor prevazute la art. 4 alin. (2).
ART. 10
Cheltuielile
aferente realizarii masurilor de protectie a muncii sint finantate integral din
costurile de productie ale persoanelor juridice si fizice sau din sumele
prevazute cu aceasta destinatie in buget, pentru persoanele juridice finantate
de la bugetul de stat, respectiv din bugetele locale.
ART. 11
(1)
Activitatile de interes national in domeniul protectiei muncii si sursele de
acoperire a cheltuielilor necesare realizarii acestora se aproba de catre
Guvern, la propunerea Ministerului Muncii si Protectiei Sociale.
(2) Activitatile de cercetare stiintifica in domeniul protectiei muncii, de
interes national, se finanteaza din fondurile prevazute pentru acestea,
potrivit legii.
CAP. 2
Echipamentele tehnice, echipamentul individual de protectie si de lucru, alimentatia de protectie si materialele igienico-sanitare
ART. 12
(1) In sensul
prezentei legi, sint echipamente tehnice: masinile, utilajele, instalatiile,
aparatura, dispozitivele, uneltele si alte mijloace asemanatoare necesare in
procesul muncii.
(2) Echipamentele tehnice trebuie sa corespunda prevederilor din normele,
standardele si din alte reglementari referitoare la protectia muncii si sa nu
prezinte pericol pentru sanatatea sau viata salariatilor, a persoanelor aflate
in unitate in interes de serviciu sau a altor persoane pentru care se asigura
protectia muncii potrivit prevederilor art. 3.
(3) Echipamentele tehnice din productia interna si din import trebuie sa fie
dotate cu aparatura de masura si control al parametrilor tehnologici, precum si
de prevenire si avertizare a starilor de pericol.
(4) Echipamentele tehnice pot fi fabricate, importate, comercializate si
folosite numai daca indeplinesc conditiile de protectie a muncii, certificate
de organele competente, potrivit legii.
ART. 13
(1) In sensul
prezentei legi, echipamentul individual de protectie reprezinta mijloacele cu
care este dotat fiecare participant in procesul de munca pentru a fi protejat
impotriva factorilor de risc.
(2) Echipamentul individual de protectie se acorda, obligatoriu si gratuit,
salariatilor, precum si altor categorii de persoane care desfasoara activitati
la persoanele juridice sau fizice prevazute la art. 2, potrivit criteriilor
stabilite in Normativul-cadru de acordare si utilizare a echipamentului
individual de protectie, elaborat de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.
(3) In cazul degradarii echipamentului individual de protectie, respectiv al
pierderii calitatilor de protectie, se acorda obligatoriu un nou echipament.
(4) Degradarea sau pierderea echipamentului individual de protectie, inainte de
termenul de utilizare prevazut, din vina purtatorului, atrage raspunderea
acestuia pentru prejudiciul cauzat, potrivit legii.
ART. 14
(1) In sensul
prezentei legi, echipamentul individual de lucru reprezinta mijloacele pe care
persoanele juridice si fizice le acorda unui salariat in vederea utilizarii lor
in timpul procesului de munca pentru a le proteja imbracamintea si
incaltamintea.
(2) Echipamentul individual de lucru se acorda de catre persoanele juridice in
conditiile negociate prin contractele colective de munca.
(3) Cheltuielile necesare achizitionarii echipamentului individual de lucru
sint suportate, in proportie de 50%, de catre persoana juridica, din costurile
de productie sau din sumele prevazute cu aceasta destinatie in buget, pentru
unitatile finantate de la bugetul de stat, respectiv din bugetele locale, iar
diferenta se suporta de catre beneficiari.
ART. 15
(1) Unitatile
producatoare de echipament individual de protectie si de echipament individual
de lucru sint obligate sa respecte conditiile de realizare a sortimentelor
prevazute in standardele romanesti corespunzatoare.
(2) Introducerea in fabricatie a sortimentelor noi de echipament individual de
protectie si de lucru se poate face numai dupa avizarea prototipurilor de catre
Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.
(3) Sortimentele de echipament individual de protectie si de lucru, din import,
pot fi comercializate si utilizate numai dupa certificarea calitatii de
protectie a acestora de catre Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.
ART. 16
Alimentatia
de protectie se acorda, obligatoriu si gratuit, de catre persoanele juridice si
fizice, persoanelor care lucreaza in locuri de munca cu conditii grele si
vatamatoare, pe baza normelor elaborate de catre Ministerul Sanatatii si
Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.
ART. 17
(1)
Materialele igienico-sanitare se acorda, obligatoriu si gratuit, de catre
persoanele juridice si fizice, persoanelor care isi desfasoara activitatea in
locuri de munca al caror specific impune o igiena personala deosebita.
(2) Categoriile de materiale igienico-sanitare, precum si locurile de munca
care impun acordarea acestora se stabilesc pe baza normelor elaborate de
Ministerul Sanatatii.
CAP. 3
Obligatii privind realizarea masurilor de protectie a muncii
ART. 18
(1) In
vederea asigurarii conditiilor de protectie a muncii si pentru prevenirea
accidentelor de munca si a bolilor profesionale, conducerea persoanei juridice,
precum si persoana fizica au urmatoarele obligatii:
a) sa adopte, din faza de cercetare, proiectare si executie a constructiilor ,
a echipamentelor tehnice precum si la elaborarea tehnologiilor de fabricatie,
solutii conforme normelor de protectie a muncii, prin a caror aplicare sa fie
eliminate riscurile de accidentare si de imbolnavire profesionala a
salariatilor si a altor persoane participante la procesul de munca;
b) sa solicite inspectoratului de stat teritorial pentru protectia muncii
autorizarea functionarii unitatii din punct de vedere al protectiei muncii, sa
mentina conditiile de lucru pentru care s-a obtinut autorizatia si sa ceara
revizuirea acesteia in cazul modificarii conditiilor initiale in care a fost
emisa;
c) sa stabileasca masurile tehnice, sanitare si organizatorice de protectie a
muncii, corespunzator conditiilor de munca si factorilor de mediu specifici unitatii;
d) sa stabileasca pentru salariati si pentru ceilalti participanti la procesul
de munca atributiile si raspunderea ce le revin in domeniul protectiei muncii,
corespunzator functiilor exercitate;
e) sa elaboreze reguli proprii pentru aplicarea normelor de protectie a muncii,
corespunzator conditiilor in care se desfasoara activitatea la locurile de
munca;
f) sa asigure si sa controleze, prin compartimente specializate sau prin
personalul propriu, cunoasterea si aplicarea, de catre toti salariatii si
participantii la procesul de munca, a masurilor tehnice, sanitare si
organizatorice stabilite, precum si a prevederilor legale in domeniul
protectiei muncii;
g) sa ia masuri pentru asigurarea de materiale necesare informarii si educarii
salariatilor si participantilor la procesul de munca: afise, pliante, filme,
diafilme si altele asemenea cu privire la protectia muncii;
h) sa asigure informarea fiecarei persoane, anterior angajarii in munca, asupra
riscurilor la care aceasta este expusa la locul de munca, precum si asupra
masurilor de prevenire necesare;
i) sa asigure, pe cheltuiala unitatii, instruirea, testarea si perfectionarea
profesionala a persoanelor cu atributii in domeniul protectiei muncii;
j) sa ia masuri pentru autorizarea exercitarii meseriilor si a profesiilor
prevazute in normele de protectie a muncii;
k) sa angajeze numai persoane care, in urma controlului medical si a
verificarii aptitudinilor psihoprofesionale, corespund sarcinii de munca pe
care urmeaza sa o execute;
l) sa tina evidenta locurilor de munca cu conditii deosebite: vatamatoare,
grele, periculoase, precum si a accidentelor de munca, bolilor profesionale,
accidentelor tehnice si avariilor;
m) sa asigure functionarea permanenta si corecta a sistemelor si dispozitivele
de protectie, a aparaturii de masura si control, precum si a instalatiilor de
captare, retinere si neutralizare a substantelor nocive degajate in
desfasurarea proceselor tehnologice;
n) sa prezinte documentele si sa dea relatiile solicitate de inspectorii de
protectie a muncii in timpul controlului sau al efectuarii cercetarii
accidentelor de munca;
o) sa asigure realizarea masurilor stabilite de inspectorii de protectie a
muncii, cu prilejul controalelor si al cercetarii accidentelor de munca;
p) sa desemneze, la solicitarea inspectorului de protectie a muncii, pe
salariatii care sa participe la efectuarea controlului sau la cercetarea
accidentelor de munca;
r) sa nu modifice starea de fapt rezultata din producerea unui accident mortal
sau colectiv, in afara de cazurile in care mentinerea acestei stari ar genera
alte accidente ori ar periclita viata accidentatilor si a altor persoane
participante la procesul de munca.
(2) Realizarea efectiva a obligatiilor prevazute in alineatul precedent revine
persoanelor cu atributii in organizarea si conducerea procesului de munca .
ART. 19
Persoanele
prevazute la art. 3 sint obligate:
a) sa-si insuseasca si sa respecte normele de protectie a muncii si masurile de
aplicare a acestora;
b) sa desfasoare activitatea in asa fel, incit sa nu expuna la pericol de
accidentare sau imbolnavire profesionala atit persoana proprie, cit si pe
celelalte persoane participante la procesul de munca;
c) sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca orice defectiune
tehnica sau alta situatie care constituie un pericol de accidentare sau
imbolnavire profesionala;
d) sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca accidentele de munca
suferite de persoana proprie si de alte persoane participante la procesul de
munca;
e) sa opreasca lucrul la aparitia unui pericol iminent de producere a unui
accident si sa informeze de indata pe conducatorul locului de munca;
f) sa utilizeze echipamentul individual de protectie din dotare, corespunzator
scopului pentru care a fost acordat;
g) sa dea relatiile solicitate de organele de control si de cercetare in
domeniul protectiei muncii.
CAP. 4
Coordonarea si controlul activitatii de protectie a muncii
ART. 20
Ministerul
Muncii si Protectiei Sociale exercita coordonarea si controlul activitatii de
protectie a muncii si are urmatoarele atributii principale:
a) coordoneaza elaborarea normelor de aplicare a legii si a altor acte
normative in domeniul protectiei muncii;
b) colaboreaza cu ministerele si cu organele lor teritoriale specializate, in
domeniul protectiei muncii;
c) autorizeaza, din punct de vedere al protectiei muncii, functionarea
persoanelor juridice si fizice si retrage autorizatia, in cazul modificarii
conditiilor pentru care a fost emisa;
d) cerceteaza, sub aspectul cauzelor si raspunderii juridice, accidentele de
munca colective, accidentele de munca mortale, accidentele care au produs
invaliditate, precum si accidentele tehnice si avariile care ar fi putut pune
in pericol sanatatea sau viata salariatilor si a celorlalti participanti la
procesul de munca;
e) stabileste masuri obligatorii in vederea prevenirii producerii evenimentelor
prevazute la lit. d);
f) avizeaza dosarele de cercetare a accidentelor de munca care au produs
incapacitate temporara de munca, intocmite de comisiile de cercetare ale
persoanelor juridice;
g) avizeaza prototipurile sortimentelor de echipament individual de protectie
si de lucru in vederea introducerii acestora in fabricatie;
h) aproba clasificarea minelor din punct de vedere al emanatiilor de gaze, in
baza documentatiilor prezentate de persoanele juridice;
i) coordoneaza, in colaborare cu Ministerul Cercetarii si Tehnologiei,
elaborarea programului de cercetare de interes national in domeniul protectiei
muncii;
j) organizeaza, impreuna cu Ministerul Invatamintului, activitatea de pregatire
generala in domeniul protectiei muncii pentru institutiile de invatamint
gimnazial, liceal, profesional, de ucenici, tehnic, de maistri, postliceal si
superior;
k) organizeaza, in colaborare cu Ministerul Invatamintului, formarea
specialistilor in domeniul protectiei muncii, prin cursuri postliceale si
postuniversitare;
l) desfasoara activitati de informare-documentare cu privire la protectia
muncii, asigurind elaborarea si editarea de carti, reviste, brosuri, pliante,
afise si alte publicatii in acest domeniu si avizeaza materialele elaborate in
acest scop;
m) elaboreaza, in colaborare cu Ministerul Sanatatii si cu Comisia Nationala
pentru Statistica, sistemul de raportare si evidenta a accidentelor de munca si
a bolilor profesionale;
n) efectueaza studii, analize, expertize tehnice si acorda consultatii si
asistenta tehnica in probleme de protectie a muncii, pe baza de contracte
incheiate cu persoane juridice si fizice din tara si din strainatate; plata
acestor lucrari se face pe baza de tarife stabilite de Ministerul Muncii si
Protectiei Sociale, iar sumele rezultate vor fi folosite pentru dotarea cu
mijloacele materiale necesare indeplinirii atributiilor in domeniul protectiei
muncii;
o) reprezinta statul, ca organ de specialitate in domeniul protectiei muncii ,
in relatiile de cooperare internationala.
ART. 21
Inspectorii
de protectie a muncii sint autorizati:
a) sa exercite controlul la persoane juridice si fizice, privind modul in care
se respecta legislatia de protectie a muncii;
b) sa aiba acces liber, permanent si fara instiintare prealabila, in sediul
persoanei juridice si in orice alt loc de munca organizat de aceasta;
c) sa ceara informatii de la orice persoana care participa la procesul de
munca, cu privire la activitatea de protectie a muncii;
d) sa solicite conducerii persoanei juridice, precum si persoanei fizice
documentele si informatiile necesare realizarii sau efectuarii cercetarii
accidentelor de munca;
e) sa efectueze sau sa solicite masuratori si determinari pentru clarificarea
unor situatii de pericol si sa ia probe de produse si materiale pentru
examinarea lor in afara unitatii, atunci cind situatia constatata o impune;
f) sa dispuna sistarea unei activitati sau oprirea din functiune a
echipamentelor tehnice cind constata o stare de pericol iminent de accidentare
sau de imbolnavire profesionala si sa sesizeze, dupa caz, Ministerul Muncii si
Protectiei Sociale si organele de urmarire penala;
g) sa propuna conducerii inspectoratului de stat teritorial pentru protectia
muncii retragerea autorizatiei de functionare a persoanei juridice sau a
persoanei fizice, din punct de vedere al protectiei muncii, daca constata ca,
prin modificarea conditiilor care au stat la baza emiterii acesteia, nu se
respecta normele de protectie a muncii;
h) sa aplice sanctiuni, potrivit legii, in situatia in care constata incalcari
ale prevederilor actelor normative in domeniul protectiei muncii.
ART. 22
Inspectorul
de protectie a muncii este obligat:
a) sa nu aiba un interes patrimonial in raporturile cu persoana juridica sau
fizica, in executarea atributiilor sale;
b) sa nu dezvaluie, nici dupa incetarea functiei de inspector, secrete de
fabricatie sau de comert, ori procedee de exploatare, precum si alte date cu
caracter secret, cunoscute cu ocazia exercitarii atributiilor sale;
c) sa pastreze confidentialitate asupra sursei de informare in legatura cu
sesizarile sau plingerile primite, referitoare la defectiunile din instalatii
sau la incalcarea dispozitiilor legale, si sa nu faca cunoscut persoanei
juridice si persoanei fizice faptul ca s-a procedat la efectuarea inspectiei ca
urmare a unei plingeri.
CAP. 5
Accidentele de munca si bolile profesionale
ART. 23
(1) In sensul
prezentei legi, prin accident de munca se intelege vatamarea violenta a
organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul
procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu, indiferent
de natura juridica a contractului in baza caruia se desfasoara activitatea si
care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile ,
invaliditate ori deces.
(2) Este, de asemenea, accident de munca:
a) accidentul suferit de elevi, studenti si ucenici in timpul efectuarii
practicii profesionale;
b) accidentul suferit de cei care indeplinesc sarcini de stat sau de interes
public, inclusiv in cadrul unor activitati culturale, sportive, in timpul si
din cauza indeplinirii acestor sarcini;
c) accidentul suferit de orice persoana ca urmare a unei actiuni intreprinse
din proprie initiativa, pentru prevenirea ori inlaturarea unui pericol care
ameninta avutul public sau salvarea de vieti omenesti;
d) accidentul survenit in timpul si pe traseul normal al deplasarii de la locul
de munca la domiciliu si invers;
e) accidentul cauzat de activitati care nu au legatura cu procesul muncii, daca
se produce la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, ori in
alt loc de munca organizat de acestea in timpul programului de munca.
ART. 24
Accidentul de
munca se clasifica, in raport cu urmarile produse si cu numarul persoanelor
accidentate, in:
a) accident care produce incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile ;
b) accident care produce invaliditate;
c) accident mortal;
d) accident colectiv, cind sint accidentate cel putin trei persoane in acelasi
timp si din aceeasi cauza.
ART. 25
(1)
Accidentul de munca va fi comunicat de indata conducerii persoanei juridice sau
persoanei fizice, de catre conducatorul locului de munca sau de orice alta
persoana care are cunostinta despre producerea accidentului.
(2) Accidentul care a produs invaliditate, accidentul mortal, precum si
accidentul colectiv vor fi comunicate de indata, de catre conducerea persoanei
juridice si de catre persoana fizica, inspectoratului de stat teritorial pentru
protectia muncii si organelor de urmarire penala competente, potrivit legii.
(3) In cazul accidentelor de circulatie, produse pe drumurile publice, in care
printre victime sint si persoane aflate in indeplinirea unor sarcini de
serviciu, persoana juridica sau fizica la care sint angajati accidentatii va
anunta de indata inspectoratul de stat teritorial pentru protectia muncii din
judetul in raza caruia s-a produs accidentul.
(4) In cazul prevazut la alin. (3), organele Ministerului de Interne
competente, potrivit legii, vor trimite organelor prevazute la art. 26 un
exemplar din procesul-verbal de cercetare la fata locului, la cererea acestora.
ART. 26
(1)
Cercetarea accidentelor de munca se efectueaza astfel:
a) de catre persoana juridica, in cazul accidentului care a produs incapacitate
temporara de munca;
b) de catre inspectoratele de stat teritoriale pentru protectia muncii, in
cazul accidentelor care au produs invaliditate, deces, precum si al
accidentelor colective, precum si in cazul accidentelor de munca care au produs
incapacitate temporara de munca salariatilor angajati la persoane fizice;
c) de catre Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, in cazul accidentelor de
munca colective, generate de unele evenimente deosebite, precum avariile sau
exploziile.
(2) Rezultatul cercetarii accidentului de munca se va consemna intr-un
proces-verbal care va stabili:
a) cauzele si imprejurarile in care a avut loc accidentul;
b) prevederile din normele de protectie a muncii care nu au fost respectate;
c) persoanele care se fac raspunzatoare de nerespectarea normelor de protectie
a muncii;
d) sanctiunile aplicate;
e) persoana juridica sau fizica la care se inregistreaza accidentul de munca ;
f) masurile ce trebuie luate pentru prevenirea altor accidente.
(3) In caz de deces al persoanei accidentate in munca, unitatea medico- legala
competenta este obligata sa inainteze inspectoratului de stat teritorial pentru
protectia muncii, in termen de 7 zile de la data decesului, o copie de pe
raportul de constatare medico-legala.
ART. 27
(1)
Inregistrarea accidentului de munca se face in baza procesului-verbal de
cercetare, de catre persoana juridica, precum si de catre persoana fizica, la
care s-a produs accidentul.
(2) Accidentele suferite de elevi, studenti si ucenici in timpul desfasurarii
practicii profesionale se inregistreaza de catre persoana juridica unde se
desfasoara practica.
(3) Accidentul suferit de o persoana in conditiile prevazute la art. 23 alin .
(2) lit. b) se inregistreaza de catre persoana juridica ce a organizat actiunea
respectiva.
(4) Accidentul de munca suferit de o persoana in conditiile art. 23 alin. (2 )
lit. c) se inregistreaza de catre persoana juridica sau fizica unde s-a produs
evenimentul; in cazul accidentului de aceasta natura, produs in afara incintei
persoanei juridice sau la persoana fizica si care nu are nici o legatura cu
acestea, inregistrarea se face de catre primaria in a carei raza teritoriala
s-a produs.
(5) Accidentul de munca survenit in conditiile prevazute la art. 23 alin. (2 )
lit. d) se inregistreaza de catre persoana juridica sau fizica la care este
incadrat accidentatul.
ART. 28
Accidentul de
munca inregistrat de persoana juridica si persoana fizica se raporteaza de
catre acestea la inspectoratul de stat teritorial pentru protectia muncii.
ART. 29
(1) In sensul
prezentei legi, bolile profesionale sint afectiunile care se produc ca urmare a
exercitarii unei meserii sau profesii, cauzate de factori nocivi fizici,
chimici sau biologici, caracteristici locului de munca, precum si de
suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului in procesul de
munca.
(2) Sint boli profesionale si afectiunile suferite de elevi, studenti si
ucenici in timpul efectuarii practicii profesionale, in conditiile prevazute la
alin. (1).
ART. 30
(1)
Declararea bolilor profesionale este obligatorie si se face de catre medicii
unitatii sanitare care acorda asistenta medicala participantilor la procesul de
munca desfasurat de persoana juridica, precum si de persoana fizica.
(2) Bolile profesionale se comunica inspectoratului judetean de politie
sanitara si medicina preventiva, indiferent daca sint sau nu urmate de
incapacitate temporara de munca.
ART. 31
(1)
Cercetarea cauzelor imbolnavirilor profesionale, in vederea confirmarii sau
infirmarii lor, precum si stabilirea de masuri pentru prevenirea altor
imbolnaviri din aceleasi cauze se fac de catre inspectoratul de politie
sanitara si medicina preventiva al judetului si al municipiului Bucuresti,
impreuna cu inspectoratul de stat teritorial pentru protectia muncii.
(2) Rezultatul cercetarii bolii profesionale se consemneaza intr-un proces-
verbal care va cuprinde elementele prevazute la art. 26 alin. (2).
(3) Intoxicatia acuta profesionala se declara, se cerceteaza si se
inregistreaza atit ca boala profesionala, cit si ca accident de munca.
ART. 32
(1)
Inregistrarea bolilor profesionale se face, in baza procesului-verbal de
cercetare, de catre persoana juridica si de persoana fizica la care s-a produs
imbolnavirea.
(2) Bolile profesionale inregistrate de persoana juridica si de persoana fizica
se raporteaza la inspectoratul de politie sanitara si medicina preventiva al
judetului si al municipiului Bucuresti.
CAP. 6
Raspunderea juridica
ART. 33
Incalcarea
dispozitiilor legale privitoare la protectia muncii atrage raspunderea
disciplinara, administrativa, materiala, civila sau penala, dupa caz , potrivit
legii.
ART. 34
Neluarea
vreuneia dintre masurile prevazute de dispozitiile legale referitoare la
protectia muncii, de catre persoana care are indatorirea de a lua aceste masuri
la locul de munca, daca prin aceasta se creeaza un pericol iminent de producere
a unui accident de munca sau de imbolnavire profesionala, constituie
infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
ART. 35
Neluarea
vreuneia dintre masurile prevazute de dispozitiile legale referitoare la
protectia muncii, de catre persoana care are indatorirea de a lua aceste
masuri, la locurile de munca ce prezinta un pericol deosebit, daca prin aceasta
se creeaza posibilitatea producerii unui accident de munca sau de imbolnavire
profesionala, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6
luni la 3 ani sau cu amenda.
ART. 36
Nerespectarea
de catre orice persoana a masurilor stabilite cu privire la protectia muncii,
daca prin aceasta se creeaza un pericol iminent de producere a unui accident de
munca sau de imbolnavire profesionala, constituie infractiune si se pedepseste
cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.
ART. 37
Nerespectarea
de catre orice persoana a masurilor stabilite cu privire la protectia muncii,
la locurile de munca ce prezinta un pericol deosebit, daca prin aceasta se creeaza
posibilitatea producerii unui accident de munca sau de imbolnavire
profesionala, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3
luni la 2 ani sau cu amenda.
ART. 38
(1)
Nerespectarea de catre conducerea persoanei juridice si de catre persoana
fizica a prevederilor art. 9 si art. 18 alin. (1) lit. b) din prezenta lege,
referitoare la autorizarea functionarii din punct de vedere al protectiei
muncii, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2
ani sau cu amenda.
(2) Cu pedeapsa prevazuta la alin. (1) se pedepseste si repunerea in functiune
a instalatiilor, masinilor si utilajelor, anterior eliminarii deficientelor
pentru care s-a dispus oprirea acestora.
ART. 39
Daca faptele
prevazute la art. 34-38 sint savirsite din culpa, minimul si maximul special al
pedepsei se reduc la jumatate.
ART. 40
(1)
Constituie contraventii faptele savirsite de persoanele juridice si fizice,
aflate intr-una dintre situatiile prevazute de prezenta lege, daca nu au fost
comise in astfel de conditii, incit, potrivit legii penale, sa fie considerate
infractiuni.
(2) Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 500.000 lei la
1.000.000 lei urmatoarele:
a) incalcarea dispozitiilor art. 8 alin. (2), art. 12 alin. (2), (3) si (4),
art. 13 alin. (2) si (3), art. 18 alin. (1) lit. a) si m);
b) neluarea masurilor prevazute in norme, care sa previna prezenta, peste
limitele admise in norme, a factorilor nocivi chimici, fizici sau biologici,
precum si suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului
uman, in procesul de munca;
c) darea in exploatare sau repunerea in functiune, partiala sau totala, a
constructiilor, echipamentelor tehnice noi sau reparate, precum si aplicarea
unor procese tehnologice care nu corespund normelor de protectie a muncii;
d) neintocmirea sau nerespectarea documentatiilor tehnice pentru executarea
lucrarilor care necesita masuri speciale de siguranta;
e) neluarea masurilor pentru prevenirea si lichidarea avariilor;
f) folosirea surselor de foc deschis si fumatul in locurile unde acestea sint
interzise prin norme;
g) neluarea masurilor de protectie a muncii pentru prevenirea accidentelor prin
electrocutare, la executarea, exploatarea, intretinerea si repararea
instalatiilor si echipamentelor electrice, precum si a masurilor pentru
prevenirea efectelor electricitatii statice si a descarcarilor atmosferice;
h) nerespectarea masurilor de protectie a muncii privind depozitarea,
manipularea, transportul sau utilizarea materialelor toxice, corosive,
inflamabile, pesticidelor, precum si a deseurilor rezultate;
i) neasigurarea sau nefolosirea instalatiilor electrice de constructie
adecvate, la locurile de munca unde exista pericole de incendiu sau de
explozie;
j) nerespectarea normelor de protectie a muncii privind asigurarea celei de- a
doua surse de alimentare cu energie electrica a echipamentelor tehnice;
k) incalcarea dispozitiilor legale referitoare la asigurarea si utilizarea
fondurilor necesare realizarii masurilor de protectie a muncii.
(3) Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 300.000 lei la
500.000 lei urmatoarele:
a) incalcarea dispozitiilor art. 15, art. 18 alin. (1) lit. c)-l) si o);
b) incalcarea dispozitiilor art. 16 si 17 alin. (1);
c) nerespectarea normelor de protectie a muncii privind transportul,
manipularea si depozitarea echipamentelor tehnice, materialelor si produselor;
d) nerespectarea masurilor de siguranta prevazute in norme privind lucrul la
inaltime, in spatii inchise si in conditii de izolare;
e) nerespectarea normelor privind delimitarea, ingradirea si semnalizarea
zonelor periculoase, golurilor, sapaturilor, puturilor si luminatoarelor;
f) nerespectarea masurilor de protectie a muncii pentru asigurarea exploatarii
fara pericole a instalatiilor de sudare, a recipientelor - butelii cu gaze
comprimate sau lichefiate, a instalatiilor mecanice sub presiune, a conductelor
prin care circula fluide sub presiune si a altor asemenea echipamente tehnice;
g) nerespectarea normelor privind intretinerea, revizia si repararea periodica
a echipamentelor tehnice;
h) nerespectarea normelor privind exploatarea in conditii de siguranta a
mijloacelor de transport si a celor de ridicat;
i) nerespectarea normelor de protectie a muncii privind aplicarea metodelor de
exploatare miniera, executia, exploatarea si intretinerea lucrarilor miniere,
realizarea si functionarea sistemului de aeraj, corespunzator clasificarii
minelor din punct de vedere al emanatiilor de gaz;
j) incalcarea, de catre persoanele juridice si fizice, a dispozitiilor art.
21 lit. a), b) si e) privind exercitarea atributiilor de catre inspectorul de
protectie a muncii.
(4) Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 100.000 lei la
300.000 lei urmatoarele:
a) incalcarea dispozitiilor art. 7 alin. (2) si (3), art. 8 alin. (1), art.
18 alin. (1) lit. p) si r), art. 19 lit. b) si e) si art. 25 alin. (2);
b) incalcarea normelor de protectie a muncii privind timpul de munca, munca in
schimburi si intensitatea muncii;
c) nerespectarea normelor privind asigurarea, marcarea si intretinerea cailor
de acces si de circulatie;
d) neasigurarea iluminatului de siguranta la locurile de munca prevazute in
normele de protectie a muncii;
e) parasirea echipamentelor tehnice aflate in functiune sau incredintarea
supravegherii acestora unor persoane neautorizate;
f) nerespectarea normelor privind organizarea si desfasurarea activitatii de
salvare.
(5) Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 50.000 lei la
100.000 lei urmatoarele:
a) incalcarea dispozitiilor art. 18 alin. (1) lit. n), art. 19 lit. a), c), d),
f) si g), art. 25 alin. (1) si (3), art. 26 alin. (1) lit. a) si alin. (3),
art. 27 alin. (1)-(5) si art. 28;
b) incalcarea dispozitiilor art. 32 alin. (1) si (2);
c) accesul persoanelor neautorizate la locurile de munca ce prezinta pericol
deosebit;
d) nerespectarea normelor privind organizarea activitatii de pastrare,
intretinere si denocivizare a echipamentului de protectie;
e) neintocmirea documentelor de urmarire a parametrilor functionali ai
echipamentelor tehnice si a rapoartelor de serviciu pentru instalatiile cu
regim special de exploatare;
f) nerespectarea prevederilor referitoare la intocmirea si trimiterea in termen
a rapoartelor si datelor in legatura cu situatia protectiei muncii.
ART. 41
(1)
Constatarea contraventiilor si aplicarea amenzilor prevazute la art. 40 alin.
(2)-(5) se fac de catre inspectorii de protectie a muncii din cadrul
Ministerului Muncii si Protectiei Sociale.
(2) Constatarea contraventiilor si aplicarea amenzilor prevazute la art. 40
alin. (2) lit. b) si h), alin. (3) lit. b), alin. (4) lit. b) si alin. (5) lit.
b), d) si f) se fac si de catre inspectorii de politie sanitara si medicina
preventiva din cadrul Ministerului Sanatatii.
(3) In caz de constatare a unei situatii care se incadreaza in prevederile art.
34-38, inspectorii prevazuti la alin. (1) si (2) vor sesiza de indata organele
de urmarire penala competente, potrivit legii.
ART. 42
Sanctiunile
contraventionale se aplica persoanelor juridice si fizice.
ART. 43
(1)
Persoanele sanctionate contraventional pot formula plingere impotriva
procesului-verbal de constatare a contraventiei in termen de 15 zile de la data
comunicarii, la judecatoria in a carei raza teritoriala a fost savirsita
contraventia.
(2) Hotaririle judecatoresti pronuntate in conditiile alin. (1) sint supuse
recursului.
ART. 44
Dispozitiile Legii nr. 32/1968 privind
stabilirea si sanctionarea contraventiilor sint aplicabile in masura in care nu
contin dispozitii contrare prezentei legi.
ART. 45
(1)
Persoanele juridice si persoanele fizice raspund patrimonial, potrivit legii
civile, pentru prejudiciile cauzate victimelor accidentelor de munca sau
bolilor profesionale, in masura in care daunele nu sint acoperite integral prin
prestatiile asigurarilor sociale de stat.
(2) La stabilirea despagubirilor cuvenite persoanelor angajate cu conventii
civile se va tine seama de categoriile si de cuantumul drepturilor care se
acorda salariatilor potrivit legislatiei asigurarilor sociale de stat.
CAP. 7
Dispozitii tranzitorii si finale
ART. 46
Persoanele
juridice si persoanele fizice care isi desfasoara activitatea fara a fi autorizate
din punct de vedere al protectiei muncii la data intrarii in vigoare a
prezentei legi sint obligate sa solicite inspectoratelor de stat teritoriale
pentru protectia muncii, in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a
prezentei legi, emiterea autorizatiei de functionare.
ART. 47
(1)
Ministerul Muncii si Protectiei Sociale in colaborare cu organele de stat
competente vor elabora, in termen de 30 de zile de la data publicarii prezentei
legi in Monitorul Oficial al Romaniei, norme metodologice in aplicarea
prevederilor acesteia, referitoare la:
a) autorizarea functionarii persoanelor juridice din punct de vedere al
protectiei muncii;
b) certificarea calitatii de protectie a prototipurilor sortimentelor de
echipament individual de protectie si de lucru si avizarea introducerii lor in
fabricatie;
c) certificarea calitatii, din punct de vedere al securitatii muncii, a
echipamentelor tehnice;
d) avizarea documentatiilor cu caracter tehnic de informare si de instruire in
domeniul protectiei muncii;
e) clasificarea minelor din punct de vedere al emanatiilor de gaze;
f) comunicarea, cercetarea, inregistrarea, raportarea, evidenta accidentelor de
munca si declararea, confirmarea, inregistrarea, raportarea, evidenta bolilor
profesionale, precum si a celorlalti indicatori care definesc morbiditatea
profesionala;
g) finantarea cheltuielilor pentru realizarea masurilor de protectie a muncii;
h) locul de munca cu pericol deosebit si pericol iminent de accidentare.
(2) Normele metodologice se vor publica in Monitorul Oficial al Romaniei.
ART. 48
In sensul
prezentei legi, prin loc de munca cu pericol deosebit se intelege locul de
munca ce prezinta un inalt risc de accidentare sau imbolnavire profesionala,
care, datorita caracteristicilor proprii procesului tehnologic sau mediului de
munca, instalatiilor si utilajelor cu regim de functionare continuu sau cu grad
ridicat de pericol in exploatare, necesita cunoasterea si respectarea cu
strictete a disciplinei tehnologice, a normelor de securitate a muncii, a
regulilor de ordine si disciplina a muncii, pentru prevenirea oricaror avarii,
explozii, incendii sau alte accidente tehnice cu consecinte grave.
ART. 49
In sensul
prezentei legi, prin pericol iminent de accidentare se intelege situatia in
care se poate produce in orice moment accidentarea sau imbolnavirea
profesionala a unui sau a mai multor salariati.
ART. 50
In sensul
prezentei legi, prin practica profesionala se intelege instruirea practica,
specifica meseriei si specialitatii in care se pregatesc elevii, studentii si
ucenicii in atelierele si laboratoarele persoanelor juridice, precum si in
atelierele persoanelor fizice.
ART. 51
Anexele nr. 1
si 2 fac parte integranta din prezenta lege.
ART. 52
(1) Prezenta
lege intra in vigoare dupa 60 de zile de la publicarea ei in Monitorul Oficial
al Romaniei.
(2) Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Legea nr. 5/1965 cu privire
la protectia muncii, H.C.M. nr. 2.896/1966 privind declararea, cercetarea si
evidenta accidentelor de munca si a bolilor profesionale, H.C.M.
nr. 304/1975 privind acordarea, utilizarea si intretinerea echipamentului de
protectie si echipamentului de lucru, H.C.M. nr. 1.672/1974 privind planificarea
, finantarea si raportarea cheltuielilor de protectie a muncii, H.C.M. nr.
2.494 /1969 pentru stabilirea si sanctionarea contraventiilor in domeniul
muncii si ocrotirilor sociale, precum si alte dispozitii contrare prezentei
legi.
Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 25 iunie
1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia Romaniei.
p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR IOAN GAVRA Aceasta lege a fost adoptata de
Senat in sedinta din 25 iunie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin.
(1) din Constitutia Romaniei.
p. PRESEDINTELE SENATULUI VALER SUIAN
ANEXA 1
ANEXA 2
|
|
|
Site proiectat si
administrat de catre Directia pentru informatica si comunicatii a Camerei
Deputatilor |
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1506
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
