Proiectul Noului Cod Penal

Proiectul Noului Cod Penal

A. Extras din Proiectul Noului Cod Penal texte care au suscitat dezbateri publice

B. Precizari privind textele care au suscitat dezbateri publice:

1. Avortul

2. Incestul

3. Prostitutia

4. Sistemul sanctionator

4.1 Aspecte generale

4.2 Pedepsele stabilite pentru infractiunile contra patrimoniului

4.3 Pedepsele stabilite pentru pentru infractiunile de coruptie

   5. Infractiunile de coruptie

6. Prescriptia

- ANEXA nr. 1 - CODUL PENAL INAINTE DE ADOPTAREA LEGII NR.

140/1996

- ANEXA nr. 2 - LEGISLATIE COMPARATA:   

               = INFRACTIUNI CONTRA PATRIMONIULUI =

= INFRACTIUNI DE CORUPTIE =

A. TEXTE CARE AU SUSCITAT DEZBATERI PUBLICE

Art. 37 Concursul de infractiuni

(1) Exista concurs real de infractiuni cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite de aceeasi persoana, prin actiuni sau inactiuni distincte, inainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna din ele. Exista concurs real de infractiuni si atunci cand una din infractiuni a fost comisa pentru savarsirea sau ascunderea altei infractiuni.

(2) Exista concurs formal de infractiuni cand o actiune sau o inactiune savarsita de o persoana, din cauza imprejurarilor in care a avut loc sau a urmarilor pe care le-a produs, realizeaza continutul mai multor infractiuni.

Art. 38 Pedeapsa principala in caz de concurs de infractiuni

(1) In caz de concurs de infractiuni, se stabileste pedeapsa pentru fiecare infractiune in parte si se aplica pedeapsa, dupa cum urmeaza:

a) cand s-a stabilit o pedeapsa cu detentiune pe viata si una sau mai multe pedepse cu inchisoare ori cu amenda, se aplica pedeapsa detentiunii pe viata;

b) cand s-au stabilit numai pedepse cu inchisoare, se aplica pedeapsa cea mai grea, la care se poate adauga un spor de pana la jumatate din totalul celorlalte pedepse stabilite;

c) cand s-au stabilit numai pedepse cu amenda, se aplica pedeapsa cea mai grea, la care se poate adauga un spor de pana la o jumatate din totalul celorlalte pedepse stabilite;

d) cand s-a stabilit o pedeapsa cu inchisoare si o pedeapsa cu amenda, se aplica pedeapsa inchisorii, la care se adauga in intregime pedeapsa amenzii;

e) cand s-au stabilit mai multe pedepse cu inchisoare si mai multe pedepse cu amenda se aplica pedeapsa inchisorii conform lit. b) la care se adauga in intregime pedeapsa amenzii conform lit. c).

(2) Atunci cand s-au stabilit mai multe pedepse cu inchisoare, daca prin adaugare la pedeapsa cea mai grea a unui spor de jumatate din totalul celorlalte pedepse cu inchisoare stabilite s-ar depasi cu 10 ani sau mai mult maximul general al pedepsei inchisorii, iar pentru cel putin una dintre infractiunile concurente pedeapsa prevazuta de lege este inchisoarea de 20 ani sau mai mare, se poate aplica pedeapsa detentiunii pe viata.

Art. 40 Recidiva

(1) Exista recidiva cand, dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare la pedeapsa inchisorii mai mare de un an si pana la reabilitare sau implinirea termenului de reabilitare, condamnatul savarseste din nou o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 2 ani.

(2) Exista recidiva si in cazul in care una dintre pedepsele prevazute in alin.(1) este detentiunea pe viata.

(3) Pentru stabilirea starii de recidiva se tine seama si de hotararea de condamnare pronuntata in strainatate, pentru o fapta prevazuta si de legea penala romana, daca hotararea de condamnare a fost recunoscuta potrivit legii.

Art. 42 Pedeapsa in caz de recidiva

(1) Daca inainte ca pedeapsa anterioara sa fi fost executata sau considerata ca executata se savarseste o noua infractiune in stare de recidiva, pedeapsa stabilita pentru aceasta se adauga la pedeapsa anterioara neexecutata ori la restul ramas neexecutat din aceasta.

(2) Cand inainte ca pedeapsa anterioara sa fi fost executata sau considerata ca executata sunt savarsite mai multe infractiuni concurente, dintre care cel putin una se afla in stare de recidiva, pedepsele stabilite se contopesc potrivit dispozitiilor referitoare la concursul de infractiuni, iar pedeapsa rezultata se adauga la pedeapsa anterioara neexecutata ori la restul ramas neexecutat din aceasta.

(3) Daca prin insumarea pedepselor in conditiile alin.(1) si (2) s-ar depasi cu mai mult de 10 ani maximul general al pedepsei inchisorii, iar pentru cel putin una dintre infractiunile savarsite pedeapsa prevazuta de lege este inchisoarea de 15 ani sau mai mare, in locul pedepselor cu inchisoare se poate aplica pedeapsa detentiunii pe viata.

(4) Cand pedeapsa anterioara sau pedeapsa stabilita pentru infractiunea savarsita in stare de recidiva este detentiunea pe viata, se va executa pedeapsa detentiunii pe viata.

(5) Daca dupa ce pedeapsa anterioara a fost executata sau considerata ca executata, se savarseste o noua infractiune in stare de recidiva, limitele speciale ale pedepsei prevazute de lege pentru noua infractiune se majoreaza cu jumatate.

(6) Daca dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare pentru noua infractiune si mai inainte ca pedeapsa sa fi fost executata sau considerata ca executata, se descopera ca cel condamnat se afla in stare de recidiva, instanta aplica dispozitiile din alin. (1) (5).

(7) Dispozitiile alin. 6 se aplica si in cazul in care condamnarea la pedeapsa detentiunii pe viata a fost comutata sau inlocuita cu pedeapsa inchisorii.

Art. 43 Pluralitatea intermediara

(1) Exista pluralitate intermediara de infractiuni cand, dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare si pana la data la care pedeapsa este executata sau considerata ca executata, condamnatul savarseste din nou o infractiune si nu sunt intrunite conditiile prevazute de lege pentru starea de recidiva.

(2) In caz de pluralitate intermediara pedeapsa pentru noua infractiune si pedeapsa anterioara se contopesc potrivit dispozitiilor de la concursul de infractiuni.

Art. 132 Prescriptia raspunderii penale a minorilor

Termenele de prescriptie a raspunderii penale, prevazute in art. 155, se reduc la jumatate pentru cei care la data savarsirii infractiunii erau minori si se intrerup sau se suspenda in conditiile prevazute de lege pentru majori

Art. 133 Prescriptia executarii masurilor educative

(1) Masurile educative neprivative de libertate se prescriu intr-un termen de 2 ani de la data ramanerii definitive a hotararii prin care au fost luate.

(2) Masurile educative privative de libertate se prescriu intr-un termen egal cu durata masurii educative luate, dar nu mai putin de 2 ani.

(3) Termenele de prescriptie a executarii masurilor educative se intrerup si se suspenda in conditiile prevazute de lege pentru majori.

(4) In cazul inlocuirii masurilor educative, executarea se prescrie in raport cu masura educativa mai grea si curge de la data ramanerii definitive a hotararii prin care s-a dispus inlocuirea.

Art. 154 Prescriptia raspunderii penale

(1) Prescriptia inlatura raspunderea penala.

(2) Prescriptia nu inlatura raspunderea penala in cazul infractiunilor de genocid, contra umanitatii si de razboi.

Art.155 Termenele de prescriptie a raspunderii penale

(1) Termenele de prescriptie a raspunderii penale sunt:

a) 15 ani, cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de 20 de ani;

b) 10 ani, cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depaseste 20 de ani;

c) 8 ani, cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depaseste 10 ani;

d) 5 ani, cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii mai mare de un an dar care nu depaseste 5 ani;

e) 3 ani, cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii care nu depaseste un an sau amenda;

(2) Termenele prevazute in prezentul articol incep sa curga de la data savarsirii infractiunii. In cazul infractiunilor continue termenul curge de la data incetarii actiunii sau inactiunii, in cazul infractiunilor continuate, de la data savarsirii ultimei actiuni sau inactiuni iar in cazul infractiunilor de obicei, de la data savarsirii ultimului act.

(3) In cazul infractiunilor progresive, termenul de prescriptie a raspunderii penale incepe sa curga de la data savarsirii actiunii sau inactiunii si se calculeaza in raport cu pedeapsa corespunzatoare rezultatului definitiv produs.

(4) In cazul infractiunilor contra libertatii si integritatii sexuale, savarsite fata de un minor, termenul de prescriptie incepe sa curga de la data la care acesta a devenit major. Daca minorul a decedat inainte de implinirea majoratului, termenul de prescriptie incepe sa curga de la data decesului.

Art. 156 Intreruperea cursului prescriptiei raspunderii penale

(1) Cursul termenului prescriptiei raspunderii penale se intrerupe prin indeplinirea oricarui act de procedura in cauza.

(2) Dupa fiecare intrerupere incepe sa curga un nou termen de prescriptie.

(3) Intreruperea cursului prescriptiei produce efecte fata de toti participantii la infractiune, chiar daca actul de intrerupere priveste numai pe unii dintre ei.

(4) Termenele prevazute in art. 155, daca au fost depasite cu inca o jumatate, vor fi socotite indeplinite oricate intreruperi ar interveni.

(5) Admiterea in principiu a cererii de redeschidere a procesului penal face sa curga un nou termen de prescriptie a raspunderii penale.

Art. 161 Prescriptia executarii pedepsei

(1) Prescriptia inlatura executarea pedepsei principale.

(2) Prescriptia nu inlatura executarea pedepselor principale pronuntate pentru infractiunile de genocid, contra umanitatii si de razboi.

Art. 162 Termenele de prescriptie a executarii pedepsei

(1) Termenele de prescriptie a executarii pedepsei pentru persoana fizica sunt:

a) 20 de ani, cand pedeapsa care urmeaza a fi executata este detentiunea pe viata sau inchisoarea mai mare de 15 ani;

b) 5 ani, plus durata pedepsei ce urmeaza a fi executata, dar nu mai mult de 15 ani, in cazul celorlalte pedepse cu inchisoarea;

c) 3 ani, in cazul cand pedeapsa este amenda.

(2) Termenele aratate in alin.(1) se socotesc de la data cand hotararea de condamnare a ramas definitiva.

(3) In cazul revocarii sau anularii amanarii aplicarii pedepsei, suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere ori liberarii conditionate, termenul de prescriptie incepe sa curga de la data cand hotararea de revocare sau anulare a ramas definitiva.

(4) In cazul revocarii liberarii conditionate, in conditiile art. 104 alin.(1), termenul de prescriptie incepe sa curga de la data cand hotararea de revocare a ramas definitiva si se calculeaza in raport cu restul de pedeapsa neexecutat.

(5) In cazul inlocuirii pedepsei amenzii cu pedeapsa inchisorii, termenul de prescriptie curge de la data cand hotararea inlocuire a ramas definitiva si se calculeaza in raport cu durata pedepsei inchisorii.

(6) Pedepsele complementare aplicate persoanei fizice si masurile de siguranta nu se prescriu.

Art. 163 Intreruperea cursului prescriptiei executarii pedepsei

(1) Cursul termenului de prescriptie a executarii pedepsei se intrerupe prin inceperea executarii pedepsei. Sustragerea de la executare, dupa inceperea executarii pedepsei, face sa curga un nou termen de prescriptie de la data sustragerii.

(2) Cursul termenului de prescriptie a executarii se intrerupe si prin savarsirea din nou a unei infractiuni.

(3) Cursul termenului de prescriptie a executarii pedepsei amenzii se intrerupe si prin inlocuirea obligatiei de plata a amenzii cu obligatia de a presta o munca neremunerata in folosul comunitatii.

Art. 164 Suspendarea cursului prescriptiei executarii pedepsei

(1) Cursul termenului prescriptiei executarii pedepsei este suspendat in cazurile si conditiile prevazute in Codul de procedura penala.

(2) Prescriptia isi reia cursul din ziua in care a incetat cauza de suspendare.

Art. 199 Avortul 

(1) Intreruperea cursului sarcinii savarsita in vreuna dintre urmatoarele imprejurari:

a) in afara institutiilor medicale sau a cabinetelor medicale autorizate in acest scop;

b) de catre o persoana care nu are calitatea de medic de specialitate obstetrica-ginecologie si drept de libera practica medicala in aceasta specialitate;

c) daca varsta sarcinii a depasit paisprezece saptamani,

se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda si interzicerea exercitarii unor drepturi.

(2) Avortul savarsit in orice conditii, fara consimtamantul femeii insarcinate, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

(3) Daca prin faptele prevazute in alin. (1) si (2) s-a cauzat femeii insarcinate o vatamare corporala pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi, iar daca fapta a avut ca urmare moartea femeii insarcinate, pedeapsa este inchisoarea de la 6 la 12 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

(4) Cand faptele au fost savarsite de un medic, pe langa pedeapsa inchisorii, se va aplica si interzicerea exercitarii profesiei de medic.

(5) Tentativa la infractiunile prevazute in alin. (1) si (2) se pedepseste.

(6) Nu constituie infractiune avortul terapeutic efectuat de un medic de specialitate obstetrica-ginecologie.

(7) Nu se pedepseste femeia insarcinata care isi intrerupe cursul sarcinii.

Art. 200 Vatamarea fatului

(1) Vatamarea fatului, in timpul nasterii, care a impiedicat instalarea vietii extrauterine se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 7 ani.

(2) Vatamarea fatului in timpul nasterii, care a cauzat ulterior copilului o vatamare corporala, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani, iar daca a avut ca urmare moartea copilului pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 7 ani.

(3) Vatamarea fatului in timpul sarcinii, prin care s-a cauzat ulterior copilului o vatamare corporala, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani, iar daca a avut ca urmare moartea copilului pedeapsa este inchisoarea de la 6 luni la 3 ani.

(4) Vatamarea fatului savarsita in timpul nasterii de catre mama aflata in stare de tulburare psihica, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta in alin. (1) si (2), ale carei limite se reduc la jumatate.

(5) Daca faptele prevazute in alin. (1) - (4) au fost savarsite din culpa limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumatate.

(6) Cand faptele prevazute in alin. (1) - (3) si (5) au fost savarsite de un medic, pe langa pedeapsa inchisorii, se va aplica si interzicerea exercitarii profesiei de medic.

(7) Vatamarea fatului in perioada sarcinii de catre femeia insarcinata, nu se pedepseste.

Art. 211 Proxenetismul

(1) Determinarea sau inlesnirea practicarii prostitutiei ori obtinerea de foloase patrimoniale de pe urma practicarii prostitutiei de catre una sau mai multe persoane se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

(2) In cazul in care determinarea la inceperea sau continuarea practicarii prostitutiei s-a realizat prin constrangere, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

(3) Daca faptele sunt savarsite fata de un minor, limitele speciale pedepsei se majoreaza cu jumatate.

(4) Prin practicarea prostitutiei se intelege intretinerea de acte sexuale cu diferite persoane in scopul obtinerii de foloase patrimoniale pentru sine sau pentru altul.

Art. 216 Violul

(1) Raportul sexual, actul sexual oral sau anal cu o persoana, savarsit prin constrangere, punere in imposibilitate de a se apara ori de a-si exprima vointa, sau profitand de aceasta stare, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza orice alte acte de penetrare vaginala sau anala comise in conditiile alin. (1).

(3) Pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 12 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi atunci cand:

a) victima se afla in ingrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul faptuitorului;

b) victima este ruda in linie directa, frate sau sora;

c) victima nu a implinit varsta de 15 ani;

d) fapta a fost comisa in scopul producerii de materiale pornografice;

e) fapta a avut ca urmare vatamarea corporala.

(4) Daca fapta a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este inchisoarea de la 7 la 15 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

(5) Actiunea penala pentru fapta prevazuta in alin. (1) si (2) se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.

(6) Tentativa la infractiunile prevazute in alin. (1) - (3) se pedepseste.

Art. 217 Agresiunea sexuala

(1) Actul de natura sexuala, altul decat cele prevazute in art. 216, cu o persoana savarsit prin constrangere, punere in imposibilitate de a se apara sau de a-si exprima vointa, ori profitand de aceasta stare, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

(2) Pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi atunci cand:

a)     victima se afla in ingrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul faptuitorului;

b) victima este ruda in linie directa, frate sau sora;

c)      victima nu a implinit varsta de 15 ani;

d)     fapta a fost comisa in scopul producerii de materiale pornografice;

e)     fapta a avut ca urmare vatamarea corporala.

(3) Daca fapta a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este inchisoarea de la 7 la 15 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

(4) Daca actele de agresiune sexuala au fost precedate sau urmate de savarsirea actelor sexuale prevazute in art. 216 alin. (1) si (2), fapta constituie viol.

(5) Actiunea penala pentru fapta prevazuta in alin. (1) se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.

(6) Tentativa la infractiunile prevazute in alin. (1) si (2) se pedepseste.

Art. 218 Actul sexual cu un minor

Raportul sexual, actul sexual oral sau anal, precum si orice alte acte de penetrare vaginala sau anala comise de un major cu un minor care nu a implinit varsta de 13 ani, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi

(2) Fapta prevazuta in alin. (1) savarsita de un major cu un minor cu varsta intre 13 si 15 ani, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.

(3) Fapta prevazuta in alin. (1) comisa de un major cu un minor cu varsta intre 13 si 18 ani, de catre o persoana care a abuzat de increderea victimei sau de autoritatea ori influenta sa asupra acesteia, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

(4) Fapta prevazuta in alin. (1) se sanctioneaza cu inchisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi atunci cand:

a)   minorul este ruda in linie directa, frate sau sora;

b)   minorul se afla in ingrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul faptuitorului;

c)   a fost comisa in scopul producerii de materiale pornografice.

(5) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza fapta prevazuta in alin. (2) si (3), savarsita in conditiile alin. (4) lit. c).

Art. 219 Coruperea sexuala a minorilor

(1) Comiterea de catre un major impreuna cu un minor care nu a implinit varsta de 13 ani, a unui act de natura sexuala, altul decat cel prevazut in art. 218, precum si determinarea minorului sa suporte ori sa efectueze un astfel de act, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.

(2) Pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi atunci cand:

a)     minorul este ruda in linie directa, frate sau sora;

b)     minorul se afla in ingrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul faptuitorului;

c)      fapta a fost comisa in scopul producerii de materiale pornografice.

(3) Actul sexual de orice natura savarsit de un major in prezenta unui minor care nu a implinit varsta de 13 ani, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda.

(4) Determinarea de catre un major a unui minor care nu a implinit varsta de 13 ani sa asiste la comiterea unor acte cu caracter exhibitionist ori la spectacole sau reprezentatii in cadrul carora se comit acte sexuale de orice natura, precum si punerea la dispozitia acestuia de materiale cu caracter pornografic se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.

Art. 227 Furtul

(1) Luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, fara consimtamantul acestuia, in scopul de a si-l insusi pe nedrept, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.

(2) Fapta constituie furt si daca bunul apartine in intregime sau in parte faptuitorului, dar in momentul savarsirii acel bun se gasea in posesia sau detentia legitima a altei persoane.

(3) Se considera bunuri mobile si inscrisurile, energia electrica, precum si orice alt fel de energie care are valoare economica.

(4) Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.

Art. 228  Furtul calificat

(1) Furtul savarsit in urmatoarele imprejurari:

a) intr-un mijloc de transport in comun;

b) in timpul noptii;

c) de o persoana mascata, deghizata sau travestita;

d) prin efractie, escaladare sau prin folosirea fara drept a unei chei adevarate ori

a unei chei mincinoase;

e) prin scoaterea din functiune a sistemului de alarma ori de supraveghere, se

pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.

(2) Daca furtul a fost savarsit in urmatoarele imprejurari:

a)     asupra unui bun care face parte din patrimoniul cultural;

b)     prin violare de domiciliu sau sediu profesional;

c)     de o persoana avand asupra sa o arma,

pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 7 ani.

(3) Actiunea penala pentru fapta prevazuta in alin. (1) si alin.(2) lit.a) se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.

Art. 229 Furtul in scop de folosinta

(1) Furtul care are ca obiect un vehicul, savarsit in scopul de a-l folosi pe nedrept se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta in art. 227 sau art. 228, ale carei limite speciale se reduc cu o treime.

(2) Cu pedeapsa prevazuta in alin. (1) se sanctioneaza folosirea fara drept a unui terminal de comunicatii al altuia sau folosirea unui terminal de comunicatii racordat fara drept la o retea, daca s-a produs o paguba.

(3) Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.

Art. 230 Sanctionarea tentativei

Tentativa la infractiunile prevazute in prezentul capitol se pedepseste.

Art. 231 Talharia

Furtul savarsit prin intrebuintarea de violente sau amenintari, ori prin punerea victimei in stare de inconstienta sau neputinta de a se apara, precum si furtul urmat de intrebuintarea unor astfel de mijloace pentru pastrarea bunului furat sau pentru inlaturarea urmelor infractiunii, ori pentru ca faptuitorul sa-si asigure scaparea, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

Art. 232 Talharia calificata

(1) Talharia savarsita in urmatoarele imprejurari:

a)     prin folosirea unei arme ori substante explozive, narcotice sau paralizante;

b)     prin simularea de calitati oficiale;

c)      de o persoana mascata, deghizata sau travestita;

d)     in timpul noptii;

e)     intr-un mijloc de transport sau asupra unui mijloc de transport;

f)        prin violare de domiciliu sau sediu profesional,

se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

(2) Pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 12 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi atunci cand talharia a avut ca urmare vatamarea corporala.

Art. 233 Pirateria

(1) Furtul comis, prin violenta sau amenintare, de catre o persoana care face parte din echipajul sau din pasagerii unei nave aflata in marea libera, a bunurilor ce se gasesc pe acel vas sau pe o alta nava se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

(2) Cu pedeapsa prevazuta in alin.(1) se sanctioneaza si capturarea unei nave aflata in marea libera sau faptul de a provoca, prin orice mijloc, naufragiul sau esuarea acesteia, in scopul de a-si insusi incarcatura ei sau de a talhari persoanele aflate la bord.

(3) Daca pirateria a avut ca urmare vatamarea corporala, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 12 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

(4) Exista piraterie si daca fapta s-a comis pe o aeronava sau intre aeronave si nave.

Art. 234 Talharia sau pirateria urmata de moartea victimei

Daca faptele prevazute in art. 231 - 233 au avut ca urmare moartea victimei pedeapsa este inchisoarea de la 7 la 15 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

Art. 235 Sanctionarea tentativei

Tentativa la infractiunile prevazute in art. 231 - 233 se pedepseste.

Art. 288 Luarea de mita

(1) Fapta functionarului care, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primeste bani sau alte foloase care nu i se cuvin, ori accepta promisiunea unor astfel de foloase, in legatura cu indeplinirea, neindeplinirea, urgentarea ori intarzierea indeplinirii unui act privitor la indatoririle sale de serviciu, sau in legatura cu indeplinirea unui act contrar acestor indatoriri, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica sau de a exercita profesia sau activitatea in executarea careia a savarsit fapta.

(2) Fapta prevazuta in alin. (1) savarsita de una dintre persoanele aratate in art. 175 alin. (2) constituie infractiune numai cand este comisa in legatura cu neindeplinirea, intarzierea indeplinirii unui act privitor la indatoririle sale legale sau in legatura cu efectuarea unui act contrar acestor indatoriri.

(3) Daca fapta prevazuta in alin. (1) a fost savarsita de o alta persoana decat cele aratate in art. 175, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumatate.

(4) Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscarii, potrivit art.112.

Art. 289 Darea de mita

(1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, in conditiile aratate in art. 288, se pedepsesc cu inchisoare de la unu la 5 ani.

(2) Daca fapta a fost savarsita in legatura cu o alta persoana decat cele aratate in art. 175, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumatate.

(3) Fapta prevazuta in alin. (1) si (2) nu constituie infractiune atunci cand mituitorul a fost constrans prin orice mijloace de catre cel care a luat mita.

(4) Mituitorul nu se pedepseste daca denunta fapta mai inainte ca organul de urmarire penala sa fi fost sesizat cu privire la acesta.

(5) Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat, in cazurile prevazute in alin. (3) si (4).

(6) Banii, valorile sau orice alte bunuri oferite sau date sunt supuse confiscarii, iar cand acestea nu se mai gasesc se dispune confiscarea prin echivalent.

PROIECTUL NOULUI COD PENAL

B. PRECIZARI PRIVIND TEXTELE

CARE AU SUSCITAT DEZBATERI PUBLICE

1. AVORTUL

In proiectul noului Cod penal, infractiunea de avort este reglementata de art.199.

Potrivit alin.(7), este precizat in mod explicit nepedepsirea femeii insarcinate care comite aceasta fapta, punandu-se astfel capat discutiilor din doctrina in jurul acestei probleme (a se vedea si 245 C. pen. norvegian ). Faptul ca femeia insarcinata nu este pedepsita nu inseamna ca fapta nu constituie infractiune; fapta comisa de femeia insarcinata constituie infractiune, cu toate consecintele ce decurg de aici in planul participatiei penale, renuntandu-se doar la sanctionarea acesteia.

Subliniem faptul ca si in prezent, conform actualei reglementari (art. 185 Cod penal), femeia care isi provoaca singura avortul nu este pedepsita penal, asa incat proiectul noului Cod penal a optat numai pentru clarificarea acestui aspect, prin introducerea unui text explicit (art. 199 alin.(7) din proiect).

Actualul Cod penal, pana la aparitia Decretului-lege nr. 1/1989 privind abrogarea unor legi, decrete si alte acte normative, publicat in Monitorul Oficial nr. 4 din 27 decembrie 1989, sanctiona avortul prin art. 185- 187[2]. Anterior anului 1989, potrivit art. 186 din Codul penal, intreruperea cursului sarcinii savarsita de catre femeia insarcinata era sanctionata penal (inchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda).

Ulterior, Codul penal in vigoare a fost modificat si completat prin Legea nr. 140/1996 pentru modificarea si completarea Codului penal, publicat in Monitorul Oficial nr. 289 din 14 noiembrie 1996. Prin Legea nr. 140/1996 a fost introdus art. 185 privind provocarea ilegala a avortului, care se refera la intreruperea cursului sarcinii in anumite imprejurari periculoase, fiind incriminata in doua variante tip, la alin.(1) si (2), precum si in doua variante agravate, la alin.(3) si (4).

Avand in vedere actele normative mentionate, se poate observa ca legiuitorul, prin reintroducerea in Codul penal numai a art. 185, nu a urmarit sanctionarea femeii insarcinate, astfel incat aceasta nu poate fi subiect activ al infractiunii. In cazul in care legiuitorul ar fi dorit sanctionarea femeii insarcinate pentru intreruperea avortului, ar fi pastrat si dispozitiile art. 186 - Avortul provocat de femeie, existente in Cod penal, in forma anterioara interventiei Decretului-lege nr. 1/1989, astfel incat, este evident faptul ca, in actuala reglementare, femeia insarcinata nu poate fi subiect activ al infractiunii de provocare ilegala a avortului.

Din analiza practicii judiciare, incepand cu anul 1996 (cand a fost introdus actualul art. 185), a rezultat ca nu au existat cazuri de condamnare a femeii insarcinate care si-a provocat avortul.

In completarea celor mentionate, in considerarea protejarii unor valori sociale deosebit de importante, precizam faptul ca Proiectul noului Cod penal a introdus o infractiune noua, art. 200 - vatamarea fatului[3]. Aceasta incriminare vine sa asigure protectia vietii in devenire, pe durata unei perioade ramasa neacoperita in reglementarea actuala. Este vorba despre intervalul cuprins intre momentul declansarii procesului nasterii, moment din care nu se mai poate discuta despre o infractiune de avort, si momentul incheierii acestui proces, moment de la care avem o persoana, ce poate fi subiect pasiv al infractiunilor din capitolele precedente. Practica a demonstrat ca in interiorul acestui interval se pot comite numeroase infractiuni impotriva fatului, de la cazuri de culpa medicala in asistarea nasterii, soldate cu moartea sau vatamarea fatului si pana la fapte intentionate. Analiza practicii judiciare in aceasta materie ne determina saa apreciem ca instantele romanesti nu au considerat ca s-a comis infractiunea de omor in acest interval (intre momentul declansarii procesului nasterii si momentul incheierii acestui proces), spre deosebire de situatia existenta in alte reglementari europene (de exemplu, Germania), unde jurisprudenta a retinut infractiunea de omor si pentru aceste situatii.

In acelasi timp, au fost incriminate faptele de violenta comise asupra mamei pe durata sarcinii, care nu au fost comise cu intentia de a provoca avortul si nici nu au avut acest rezultat, dar au condus la lezarea fatului si in final la vatamarea corporala sau chiar moartea copilului dupa nastere.

Redactarea textului a fost inspirata de dispozitiile art. 157 - 158 C. pen. spaniol[4].

In concluzie, se poate observa ca proiectul noului Cod penal nu contine diferente de substanta fata de Codul penal in vigoare, in ceea ce priveste femeia insarcinata care isi provoaca avortul, singura diferenta fiind aceea ca in cadrul Proiectului se mentioneaza in mod expres nesanctionarea femeii insarcinate care isi provoaca singura avortul, pe cand, sub imperiul actualului Cod penal, nesanctionarea acesteia este dedusa din ansamblul reglementarii privind avortul.

2. INCESTUL

Proiectul a renuntat la reglementarea incestului ca infractiune distincta, fiind preferata prevederea ipotezelor de incest regasite cel mai frecvent in practica judiciara ca forme agravate ale unora dintre infractiunile la viata sexuala. Astfel, actele sexuale comise asupra unei rude in linie dreapta, frate sau sora se regasesc in art. 216 alin. (3) lit. b), art. 217 alin. (2) lit. b), art. 218 alin. (4) lit. a) si art. 219 alin. (2) lit. a) din proiect.

Acest model de reglementare, presupunand renuntarea la incest ca incriminare autonoma se regaseste si in alte coduri penale europene adoptate sau modificate in ultimii ani (Franta, Spania, Portugalia etc.).

Ipotezele care nu se includ in textele legale mentionate nu justifica o reactie penala, problematica incestului in cazurile respective fiind un aspect de patologie sociala, iar nu de incriminare penala.

Lipsa sanctiunilor de natura penala nu inseamna insa o lipsa de reactie a societatii fata de astfel de acte, acestea continuand a fi respinse de catre societate atat din punct de vedere moral, cat si juridic.

La nivelul comisiei pentru elaborarea Codului penal s-a apreciat ca nu sanctiunile de natura penala constituie cea mai adecvata metoda de combaterea a fenomenului, ci mai degraba un sistem de masuri de natura medicala si sociala, incestul avand la baza mai ales factori de ordin patologic, medical, social si, evident moral.

De asemenea, mentionam ca, in conformitate cu legea civila, casatoria intre rude in linie dreapta, precum si colaterala pana la gradul 4 inclusiv este interzisa.

Relativ la criticile privind dezincriminarea infractiunii de incest in modalitatea raportului sexual liber consimtit intre rude in linie directa sau intre frati si surori, precizam ca, in prezent, isi executa pedeapsa un numar de 8 persoane condamnate definitiv pentru aceasta infractiune, dintr-un total de aproximativ 23.111 persoane private de libertate condamnate definitiv, aflate in sistemul penitenciar roman.

3. PROSTITUTIA

Pentru a combate extinderea fenomenului infractional al prostitutiei, o solutie eficienta nu este data de incriminarea prostitutiei in sine, ci a faptelor de exploatare a acesteia, ele fiind in cele mai multe cazuri forme de manifestare ale criminalitatii organizate, in vreme ce persoana care isi ofera serviciile sexuale nu este mai mult decat o victima a fenomenului traficului de persoane sau ale exploatarii sexuale.

Dezincriminarea contribuie la reducerea celei mai extinse forme a traficului de persoane, traficul in vederea exploatarii sexuale, avand in vedere faptul ca, de cele mai multe ori simpla incriminare a prostitutiei in cadrul Codului penal este de natura a descuraja persoanele care sunt victime ale traficului de persoane a se adresa organelor de urmarire penala si a denunta initiatorii grupurilor infractionale organizate.

Mutarea oprobriului public de la persoana racolata la cea care racoleaza este astfel de natura a ajuta la sanctionarea adevaratilor vinovati pentru extinderea fenomenului prostitutiei, si altor fenomene corelative caracterizate printr-un grad de pericol social mult mai mare, in special traficul de persoane.

In ceea ce priveste sanctionarea faptelor care determina extinderea fenomenului prostitutiei, mentionam ca, potrivit art. 211 din proiectul noului Cod penal, proxenetismul, definit ca determinarea sau inlesnirea practicarii prostitutiei ori obtinerea de foloase patrimoniale de pe urma practicarii prostitutiei de catre una sau mai multe persoane se sanctioneaza cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi. Exista si variante agravate ale acestei infractiuni, respectiv cazul in care este folosita constrangerea, precum si cazul in care fapta este savarsita fata de un minor, in aceste situatii limitele pedepsei aplicabile fiind sporite.

De asemenea, in cuprinsul noului Cod penal (Partea speciala, Titlul I, Capitolul VII - Traficul si exploatarea persoanelor vulnerabile) a fost preluata si infractiunea de trafic de persoane, reglementata in prezent prin Legea nr. 678/2001 pentru prevenirea si combaterea traficului de persoane.

In ceea ce priveste fapta de practicare a prostitutiei, consideram ca valoarea sociala ocrotita prin incriminarea acesteia poate fi aparata in mod eficient si rezonabil si prin mijloace nepenale (sanctiuni administrative).

Precizam ca, in reglementarea actuala, prostitutia este o infractiune de obicei, astfel incat sanctionarea din punct de vedere penal a acestei fapte intervine doar daca ea este savarsita in mod repetat. In cazurile in care comiterea faptelor nu are un caracter repetitiv, ci izolat, nu sunt indeplinite conditiile pentru sanctionarea acestora ca infractiuni, ele fiind contraventii.

Conform art. 2 alin. (6) ale Legii nr. 61/ 1991 pentru sanctionarea faptelor de incalcare a unor norme de convietuire sociala, a ordinii si linistii publice, constituie contraventie atat atragerea de persoane, sub orice forma, savarsita in localuri, parcuri, pe strazi sau in alte locuri publice in vederea practicarii de raporturi sexuale cu acestea spre a obtine foloase materiale, cat si indemnul sau determinarea, in acelasi scop, a unei persoane la savarsirea unor astfel de fapte.

De asemenea, faptul ca prostitutia va fi scoasa de sub incidenta sanctiunilor penale nu are semnificatia unei legalizari a acesteia, a transformarii activitatii respective intr-una reglementata sau permisa de lege, aceasta pentru ca, dupa cum am mentionat anterior, fapta unei persoane de a se prostitua va fi in continuare sanctionata contraventional. Simpla dezincriminare semnifica doar eliminarea acestei fapte din sfera celor sanctionate penal, acest lucru neavand ca scop schimbarea perceptiei societatii, din punct de vedere moral, asupra fenomenului prostitutiei.

Legalizarea prostitutiei ca activitate ar presupune nu doar dezincriminarea sa, ci totodata si adoptarea cadrului legal necesar desfasurarii acestei activitati, prin crearea unui statut al respectivei categorii profesionale, a unei reglementari privind impozitarea veniturilor obtinute, prin conturarea modului de organizare a activitatii de prestare a serviciilor de natura sexuala. Toate acestea ar fi necesare pentru a avea un cadru legal in acord cu reglementarile internationale in privinta combaterii prostitutiei la care Romania este parte. Mentionam in acest context ca prin decretul Ministerului Apararii Nationale nr. 482/10.12.1954 Romania a ratificat Conventia pentru reprimarea traficului cu fiinte umane si a exploatarii prostitutiei semenilor, aprobata de Adunarea Generala ONU prin rezolutia 317(IV)din 2.12.1949 si intrata in vigoare la 25 iunie 1951, care impune reguli stricte in ceea ce priveste monitorizarea de catre stat a activitatii de prestare a unor servicii sexuale in cazul in care aceasta activitate ar fi legalizata.

Toate aceste aspecte insa nu au fost avute in vedere de catre legiuitor o data cu dezincriminarea prostitutiei in proiectul noului Cod penal, intrucat nu s-a intentionat legalizarea acestei activitati, ci doar nesanctionarea din punct de vedere penal al persoanelor care se prostitueaza, fenomenul urmand sa fie sanctionat contraventional, civil si mai ales moral.

Precizam, de asemenea ca, in legatura cu dezincriminarea infractiunii de prostitutie, in prezent, isi executa pedeapsa un numar de 9 persoane[6] condamnate definitiv pentru aceasta infractiune, dintr-un total de aproximativ 23.111 persoane private de libertate condamnate definitiv, aflate in sistemul penitenciar romanesc.

In ceea ce priveste analiza legislatie comparate, mentionam faptul ca, in prezent exista state unde prostitutia este reglementata ca si activitate legala (Olanda, Germania, Elvetia in acest din urma caz, Codul penal, prin art. 199, pedepsind exercitarea ilegala a prostitutiei[7]), precum si state in care prostitutia nu este sanctionata penal, desi nu cunoaste o organizare legala a acestei activitati (Franta, Spania si Italia).

4. TRATAMENTUL SANCTIONATOR IN PROIECTUL NOULUI COD PENAL

4.1. ASPECTE GENERALE

Proiectul noului Cod penal cuprinde o reasezare in limite normale a tratamentului sanctionator. In acest sens, practica ultimului deceniu a demonstrat ca nu marirea exagerata a limitelor de pedeapsa este solutia eficienta pentru combaterea criminalitatii.

Intr-un stat de drept, intinderea si intensitatea represiunii penale trebuie sa ramana in limite determinate, in primul rand, prin raportare la importanta valorii sociale lezate pentru cei care infrang pentru prima oara legea penala, urmand sa creasca progresiv pentru cei care comit mai multe infractiuni inainte de a fi definitiv condamnati si cu atat mai mult pentru cei aflati in stare de recidiva. De altfel, proiectul noului Cod penal cuprinde un regim sanctionator mai sever pentru concursul de infractiuni si recidiva:

- in caz de concurs de infractiuni, in privinta pedepsei principale, s-a optat pentru sistemul absorbtiei in ipoteza in care pentru una dintre infractiunile concurente s-a aplicat pedeapsa detentiunii pe viata, respectiv cumulul juridic in cazul in care pentru infractiunile concurente s-au aplicat numai pedepse cu amenda ori o pedeapsa cu inchisoarea si alta cu amenda. Daca s-au stabilit numai pedepse cu inchisoarea opereaza cumulul juridic, la fel ca in Codul penal in vigoare, cu deosebirea ca la pedeapsa cea mai grea se adauga un spor care nu poate fi mai mare de 1/2 din totalul celorlalte pedepse stabilite, cu conditia ca pedeapsa astfel rezultata sa nu depaseasca maximul general al pedepsei inchisorii.

Nu in ultimul rand, in materia sanctionarii concursului a fost introdusa o dispozitie de exceptie, care permite ca in situatia comiterii mai multor fapte deosebit de grave, instanta sa poata aplica pedeapsa detentiunii pe viata, chiar daca aceasta nu a fost stabilita pentru niciuna dintre infractiunile concurente. Spre exemplu, autorul a comis 4 fapte de viol sau talharie urmate de moartea victimei si pentru fiecare instanta a stabilit cate o pedeapsa de 20 de ani. Aplicand sistemul clasic de sanctionare a concursului, s-ar putea adauga la pedeapsa cea mai grea un spor de cel mult 10 ani (deci, un total de 30 ani de inchisoare), cu toate ca fata de numarul si gravitatea infractiunilor comise se justifica aplicarea detentiunii pe viata. De aceea, art. 38 alin.(2) ofera judecatorului aceasta posibilitate, urmand a se aprecia de la caz la caz daca o asemenea optiune este sau nu justificata.

- in materia tratamentului sanctionator al recidivei, reglementarea a fost simplificata, recurgandu-se la un cumul aritmetic in cazul recidivei postcondamnatorii, respectiv la majorarea legala a limitelor speciale de pedeapsa cu jumatate in cazul recidivei postexecutorii.

A fost consacrata si in materia recidivei postcondamnatorii, cu titlu de exceptie, posibilitatea aplicarii detentiunii pe viata chiar daca pedepsele stabilite constau in inchisoare, atunci cand numarul si gravitatea faptelor comise ar justifica acest lucru.

Asa cum am mentionat mai sus, pedepsele prevazute in proiect, sunt mult mai reduse decat in Codul penal in vigoare. Reducerea pedepselor a fost sustinuta de urmatoarele argumente:

a) pedepsele aplicate in concret de instante pentru aceasta categorie de infractiuni;

b) necesitatea corelarii cu dispozitiile din partea generala referitoare la mecanismele de sanctionare a pluralitatii de infractiuni dar si la limitele de pedeapsa prevazute pentru aplicarea modalitatilor alternative de individualizare a executarii sanctiunilor;

c) necesitatea reflectarii in limitele legale de pedeapsa a ierarhiei firesti a valorilor sociale care fac obiect de ocrotire penala;

d) necesitatea revenirii la traditia Codurilor penale in anterioare (Codul penal de la 1864, cel din 1936 si Codul penal in vigoare in forma avuta la adoptarea sa in 1968).

In concluzie, se poate observa ca instrumentul optim pentru o combatere eficienta a infractiunilor nu este o marire exagerata a pedepselor, ci, existenta unui sistem sanctionator proportional cu gravitatea faptelor savarsite, sustinut de o aplicare prompta a acestor pedepse de catre organele judiciare.

4.2. PEDEPSELE STABILITE PENTRU INFRACTIUNILE CONTRA PATRIMONIULUI

Este cunoscut faptul ca, printre cele mai nefericite exemple de escaladare necontrolata a pedepselor in actualul Cod penal se numara cel oferit in materia infractiunilor contra patrimoniului.

Astfel, un pas important in aceasta directie s-a produs prin Legea 140/1996 pentru modificarea si completarea Codului penal, publicata in Monitorul Oficial nr. 289 din 14 noiembrie 1996 in care pedepsele la infractiunile contra patrimoniului au fost marite substantial. Dupa cum se stie, inasprirea regimului sanctionator se poate realiza, in principal, prin trei modalitati: majorarea limitelor generale ale pedepselor, majorarea limitelor speciale ale pedepselor pentru unele infractiuni, si incriminarea unor noi variante, agravate, sau calificate ale unor infractiuni. Toate aceste trei modalitati au fost fructificate prin Legea 140/1996 si, de aceea, ea a fost considerata o prima cota de referinta a tendintei de sporire generala a pedepselor manifestata dupa anul 1990.[9]

In privinta infractiunilor patrimoniale, prin legea amintita, Titlul IV din Codul penal, denumit ,,Infractiuni contra avutului obstesc a fost abrogat, iar pedepsele exagerat de mari din acest titlu, au fost transferate, in mod nefericit, in Titlul III al Codului penal ,,Infractiuni contra patrimoniului. Au urmat apoi si alte modificari legislative, avand acelasi sens, de sporire a pedepselor, pentru infractiunile patrimoniale.

In acest fel s-a ajuns la situatia actuala in care: un furt simplu poate fi pedepsit cu inchisoare de la unu la 12 ani; furtul calificat este pedepsit cu inchisoare de la 3 la 15 ani (alin. 1 si 2), sau de la 4 la 18 ani (alin. 3) ori de la 10 la 20 de ani, in ipoteza consecintelor deosebit de grave (alin. 4). Faptul ca un furt, indiferent cat de grave ar fi consecintele sale, ajunge sa fie pedepsit in aceleasi limite ca o infractiune de omor, este de neconceput. In sfarsit, trebuie precizat ca in conditiile actuale, infractiunile patrimoniale praeterintentionate, avand ca rezultat decesul victimei, talharia, sau distrugerea calificata, spre exemplu, se pedepsesc cu inchisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi, exact ca un omor calificat sau ca un omor deosebit de grav, in varianta alternativa a pedepsei.

S-a constatat insa, ca, instantele de judecata nu au intrat in aceasta logica, de escaladare a pedepselor. Astfel, studiile pregatitoare pentru redactarea proiectului au aratat ca, in perioada 2004-2006, aproximativ 80% dintre pedepsele aflate in curs de executare prin privare de libertate pentru furt si furt calificat erau de cel mult 5 ani inchisoare. Desi instantele au procedat corect, in opinia noastra, existenta unor pedepse cu limite maxime exagerate, in combinatie cu aplicarea unor pedepse orientate intotdeauna spre minim, poate conduce la efecte perverse, de minimizare a gravitatii faptelor si, contrare scopului pedepsei. Victima unei astfel de infractiuni se va considera nedreptatita, opinia publica va fi nedumerita, iar infractorul va considera ca fapta lui este privita cu indulgenta, fiind lipsita de gravitate.

In contextul existent, proiectul de Cod penal nu face altceva decat sa aduca in limite firesti, sanctiunile, in domeniul infractiunilor contra patrimoniului. Furtul simplu este pedepsit cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau amenda, furtul calificat se pedepseste cu un maxim de 7 ani, iar in cazul talhariei sau pirateriei urmate de moartea victimei, pedeapsa este de la 7 la 15 ani inchisoare si interzicerea exercitarii unor drepturi. Doar astfel de pedepse, in limite rezonabile, au o aptitudine reala de a oferi infractorilor, si in primul rand celor primari, o sansa de recuperare, de revenire la un comportament social.

Solutia de dorit nu este deci o majorare dusa la absurd a limitelor de pedeapsa, care nu face altceva decat sa nesocoteasca ierarhia valorilor sociale intr-o societate democratica.

NOTA: pedepsele prevazute de Codul penal inainte de modificarile survenite prin Legea nr. 140/1996 se regasesc in anexa nr. 1 la prezentul material.

Mentionam faptul ca, unul dintre elementele de noutate, ce vizeaza conceptia asupra pedepselor, consta in posibilitatea de a majora limitele speciale ale pedepsei amenzii, sau de a aplica amenda cumulativ cu pedeapsa inchisorii, atunci cand prin infractiunea savarsita s-a urmarit obtinerea unui folos patrimonial (deci, si infractiunile contra patrimoniului, luarea de mita, traficul de influenta etc.). Ratiunea introducerii acestei reglementari este data de necesitatea de a consacra mijloace eficiente de constrangere penala, care sa nu presupuna majorarea duratei pedepsei inchisorii. In ultimul deceniu si jumatate fenomenul infractional s-a amplificat ca urmare a cresterii considerabile a numarului infractiunilor contra patrimoniului, ori a celor susceptibile de a aduce beneficii patrimoniale infractorilor. In fata acestei realitati, pana acum, in planul politicii penale s-a considerat ca fiind oportuna si suficienta majorarea semnificativa a pedepsei inchisorii pentru aceste infractiuni, efectul nefiind nici pe departe cel scontat.

Pentru a asigura mijloacele juridice necesare si eficiente in prevenirea si sanctionarea acestei categorii de infractiuni, prin care se urmareste obtinerea unui folos patrimonial, pe fondul diminuarii semnificative a duratei pedepsei cu inchisoarea, asa cum se observa in partea speciala a proiectului, s-a optat pentru solutia introducerii posibilitatii aplicarii si a unei constrangeri de ordin patrimonial, atunci cand instanta apreciaza ca o asemenea sanctiune este necesara si contribuie la o mai buna individualizare a pedepsei.

Posibilitatea aplicarii unei amenzi alaturi de pedeapsa inchisorii, pentru aceeasi fapta, nu reprezinta o premiera pentru legislatia noastra penala, fiind intalnita in Codul penal din 1936 [art. 25 pct.5 si art. 52 alin.(1)]. In prezent ea este consacrata si in dreptul francez (art. 131-2, 131-5 C. pen.), olandez [art. 9 alin.(3) C. pen.], italian [art. 24 alin.(2)], elvetian (art. 50), german ( 41), reglementarea propusa fiind inspirata de prevederile codului german.

De altfel, incurajarea promovarii unor pedepse alternative la pedeapsa inchisorii, precum si incurajarea aplicarii liberarii conditionate a persoanelor condamnate constituie preocupari constante la nivelul Consiliului Europei. A se vedea, in acest sens, o serie de recomandari adoptate de-a lungul timpului, in 1999, dar si in anii 2000 si 2003.[10]

Din analiza legislatiei comparate detaliate in anexa nr. 2, se poate observa ca limitele pedepselor prevazute in proiectul noului Cod Penal sunt relativ apropiate cu cele din unele state europene.

Astfel, in Franta (formele simple sunt sanctionate cu inchisoare pana la 3 sau 5 ani iar variantele agravate cu inchisoare pana la 7,10 ori 15 ani), Estonia (formele simple sunt sanctionate cu inchisoare pana la 3 sau 5 ani iar variantele agravate, cu inchisoare intre 2 si 10 ani), Ungaria (formele simple sunt sanctionate cu inchisoare pana la 2 sau 3 ani, iar variantele agravate cu inchisoare pana la 5 sau 8 ani), Polonia (formele simple sunt sanctionate cu inchisoare intre 3 luni si 5 ani, iar variantele agravate cu inchisoare pana la 10 sau 12 ani), Elvetia (formele simple sunt sanctionate cu inchisoare pana la 3 luni sau 6 luni, iar variantele agravate pana la 5 ani), Norvegia (formele simple sunt sanctionate cu inchisoare pana la 3 ani iar variantele agravate pana la 5 ori 6 ani), Kosovo (formele simple sunt sanctionate cu inchisoare pana la 3 sau 5 ani, iar variantele agravate cu inchisoare pana la10 sau 12 ani), pedepsele sunt in concordanta cu cele propuse in proiectul noului Cod penal (pedeapsa pentru furtul simplu este pana la 3 ani, pentru furtul calificat pana la 5 sau 7 ani, pentru talharie pedeapsa va fi inchisoarea de pana la 7 ani, iar pentru talharia calificata pedeapsa va fi inchisoarea pana la 10, 12 sau 15 ani).

NOTA: Articolele relevante din legislatia comparata cu privire la infractiunile contra patrimoniului se regasesc in anexa nr. 2 la prezentul material.

4. 3. INFRACTIUNILE DE CORUPTIE

Dupa cum am mentionat la pct. 4.1, reasezarea in limite normale a tratamentului sanctionator in proiectul noului Codului penal se regaseste si in capitolul rezervat infractiunilor de coruptie.

Precizarile mentionate la pct. 4.2 cu privire la posibilitatea de a majora limitele speciale ale pedepsei amenzii, sau de a aplica amenda cumulativ cu pedeapsa inchisorii, atunci cand prin infractiunea savarsita s-a urmarit obtinerea unui folos patrimonial sunt valabile si pentru infractiunile de coruptie pentru care s-a urmarit obtinerea unui folos material (luarea de mita art. 288, traficul de influenta art. 290 etc.).

De asemenea, precizam faptul ca, desi in prezent pedepsele pentru infractiunile de coruptie sunt mari: de la 3 la 12 ani sau de la 3 la 15 ani pentru luarea de mita (art. 254 din Codul penal actual) ori de la 6 luni la 5 ani pentru darea de mita (art. 255 din Codul penal actual), cu toate acestea nu s-a observat o scadere a fenomenului infractional, asa incat se poate observa ca nu marirea exagerata a pedepselor este o solutie.

NOTA: Articolele relevante din legislatia comparata cu privire la infractiunile de coruptie se regasesc in anexa nr. 2 la prezentul material.

5. INFRACTIUNILE DE CORUPTIE

Infractiunile de coruptie, cuprinse in Capitolul I al Titlului V, au fost elaborate avand in vedere pe de o parte, reglementarea acestor fapte in Codul penal in vigoare, iar pe de alta parte, dispozitiile din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, cu modificarile si completarile ulterioare, inclusiv cele produse prin Legea nr. 161/2003 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie.

Reglementarea propusa in proiectul noului Cod penal a avut in vedere analizarea legislatiei statelor europene. Astfel, au fost analizate prevederile privind infractiunile de coruptie prezente in urmatoarele acte normative:

1. Codul penal german

2. Codul penal finlandez

3. Codul penal suedez

4. Codul penal portughez

5. Codul penal estonian

6. Codul penal provizoriu al provinciei Kosovo, elaborat de catre Misiunea de Administratie Interimara a Organizatiei Natiunilor Unite in Kosovo (UNMIK/REG/2003/25 Official Gazette 6 July 2003),

articolele relevante din codurile mentionate regasindu-se in anexa nr. 2 la prezentul material.

Din analiza legislatiei comparate mentionata mai sus, se poate observa ca pedepsele propuse de proiectul noului Cod penal pentru infractiunile de luare si dare de mita sunt in concordanta cu cele existente in Germania (maxim 5 ani inchisoare), Finlanda (maxim 2 ani, in varianta tip si maxim 4 ani inchisoare pentru varianta agravata), Estonia (maxim 3 ani, in varianta tip si maxim 5 ani inchisoare pentru varianta agravata, in cazul darii de mita si maxim 5 ani, in varianta tip si maxim 10 ani inchisoare pentru varianta agravata, in cazul luarii de mita ), Suedia ( inchisoare pana 2 ani in cazul infractiunilor de dare de mita si luare de mita si inchisoare de pana la 6 luni in cazul infractiunii privind aceptarea de foloase necuvenite), Portugalia ( inchisoare de la 6 luni la 1,2,5 sau 8 ani), precum si in Kosovo (maxim 5 in cazul luarii de mita si maxim 3 ani in cazul darii de mita).

De asemenea, pentru redactarea textelor, au fost avute in vedere si urmatoarele instrumente internationale :

- Conventia penala privind coruptia, adoptata la Strasbourg la 27 ianuarie 1999, ratificata de Romania, prin Legea nr. 27/2002.

- Protocolului aditional la Conventia penala a Consiliului Europei privind coruptia, ratificata de Romania, prin Legea nr. 260/2004.

- Decizia-cadru 2003/568/JAI a Consiliului din 22 iulie 2003 privind combaterea coruptiei in sectorul privat, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 192 din 31 iulie 2003.

Se poate observa ca, potrivit prevederilor art. 288 din proiectul noului Cod penal, luarea de mita este definita ca fiind fapta functionarului care, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primeste bani sau alte foloase care nu i se cuvin, ori accepta promisiunea unor astfel de foloase, in legatura cu indeplinirea, neindeplinirea, urgentarea ori intarzierea indeplinirii unui act privitor la indatoririle sale de serviciu, sau in legatura cu indeplinirea unui act contrar acestor indatoriri, spre deosebire de reglementarea actuala (art. 254 Cod penal), care defineste fapta de luare de mita prin raportare la scop ( in scopul de a indeplini, a nu indeplini ori a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu sau in scopul de a face un act contrar acestor indatoriri).

Astfel, forma propusa in Proiect este mai larga, acoperind toate situatiile in care o persoana ia mita in legatura cu indeplinirea, neindeplinirea, urgentarea ori intarzierea indeplinirii unui act privitor la indatoririle sale de serviciu, sau in legatura cu indeplinirea unui act contrar acestor indatoriri. Modificarea s-a realizat pentru a permite renuntarea la distinctia actuala intre luarea de mita si primirea de foloase necuvenite, distinctie care nu face decat sa creeze dificultati in plan probator atunci cand intelegerea a avut loc inainte de efectuarea actului, dar bunurile s-au remis ulterior. Art. 288 contine, deci, reglementarea actuala prevazuta in art. 254 (luarea de mita) si cea regasita in prezent in art. 256 (primirea de foloase necuvenite[11]).

Mai mult decat atat, art. 288 din proiect sanctioneaza orice fel de acceptare a unei sume de bani sau de alte foloase, tacita sau expresa, astfel incat, desi nerespingerea primirii unei sume de bani ori alte foloase nu este prezenta in art. 288, persoana careia i se ofera bani va comite infractiunea de luare de mita, daca acceptarea este tacita.

In acelasi sens sunt si prevederile Conventiei penale privind coruptia, adoptata la Strasbourg la 27 ianuarie 1999, ratificata de Romania, prin Legea nr. 27/2002[12], care prin art. 3, arata ca fiecare parte adopta masurile legislative si alte masuri care se dovedesc necesare pentru a incrimina ca infractiune, conform dreptului sau intern, atunci cand s-a savarsit cu intentie, fapta unuia dintre agentii sai publici de a solicita sau de a primi, direct ori indirect, orice folos necuvenit pentru el sau pentru altcineva ori de a accepta oferta sau promisiunea cu scopul de a indeplini ori de a se abtine sa indeplineasca un act in exercitarea functiilor sale. Prin urmare, textul propus prin art. 288 din proiect este in concordanta cu Conventia mentionata, aceasta nefacand referire la fapta functionarului de a nu respinge promisiunea de bani sau alte foloase. O dispozitie similara se regaseste si in art. 2 alin.(1) lit.b) din Decizia-cadru a Consiliului Uniunii Europene 2003/568/JAI din 22 iulie 2003, referitoare la lupta impotriva coruptiei in sectorul privat. Potrivit acestui text, Statele membre trebuie sa sanctioneze fapta de a solicita sau de a primi, direct sau prin intermediul unui tert, un folos necuvenit de orice natura, pentru sine sau pentru un tert, ori de a accepta promisiunea unui asemenea avantaj, pentru a indeplini ori a se abtine de la indeplinirea unui act, cu incalcarea atributiilor sale.

Mai trebuie adaugat faptul ca Proiectul prevede in mod explicit ca primirea folosului necuvenit se poate face si in beneficiul unei alte persoane decat functionarul mituit primeste () pentru sine sau pentru altul ipoteza care nu era explicit reglementata in legea in vigoare.

Referitor la art. 288 alin.(2) din Proiect, precizam ca este incriminata luarea de mita cand este savarsita de catre o persoana care exercita o profesie de interes public [cu referire la art. 175 alin.(2)], dar numai in ipoteza comiterii acestei fapte in scopul de a nu indeplini, a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale legale sau in scopul de a nu face un act contrar acestor indatoriri. Prin aceasta dispozitie se rezolva mult controversata problema daca notarul public, executorul judecatoresc sau alte persoane care executa o functie de interes public, pentru care este necesara o abilitare speciala a autoritatilor publice, poate fi sau nu autor al luarii de mita. In cazul acestor persoane nu se pune problema de a lua mita pentru a face un act conform indatoririlor lor, dat fiind ca pentru aceste acte persoanele in cauza isi stabilesc un onorariu.

De asemenea, art. 288 alin.(3) din Proiect sanctioneaza infractiunea de luare de mita, daca a fost savarsita de o alta persoana decat cele aratate in art. 175 (deci, fapta de luare de mita savarsita de alte persoane decat functionarii), limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumatate. In aceasta categorie sunt inclusi, spre exemplu, profesorii, medicii etc.

Pentru realizarea in conditii mai bune a preventiei generale, in cazul normei de incriminare a luarii de mita, s-a prevazut ca pedeapsa complementara interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica sau de a exercita profesia sau activitatea in executarea careia a savarsit fapta.

In cadrul infractiunilor de coruptie au fost, de asemenea, introduse o serie de infractiuni care acum se regasesc in legi speciale:

- infractiunea de cumparare de influenta a fost adusa in proiect prin preluarea ei din Legea nr. 78/2000, modificata si completata prin Legea nr. 161/2003, la care s-a prevazut aplicarea obligatorie a pedepsei complementare a interzicerii exercitarii unor drepturi. Din aceeasi lege a fost preluata si infractiunea de abuz de functie, reglementata in art. 292;

- a fost introdus un text general (art. 294) preluat din Legea nr. 78/2000 modificata si completata, in care se prevede ca dispozitiile cuprinse in capitolul infractiuni de coruptie se aplica in mod corespunzator faptelor de coruptie savarsite de catre functionarii straini ori in legatura cu activitatea acestora;

- ca urmare a ratificarii de catre Romania a Protocolului aditional la Conventia penala a Consiliului Europei privind coruptia (Legea nr. 260/2004) s-a impus completarea cadrului infractiunilor de coruptie cu o prevedere referitoare la extinderea normelor penale respective in privinta faptelor de dare si luare de mita comise de persoanele implicate in solutionarea litigiilor pe cale de arbitraj intern sau international (art. 2 - 4 din Protocol).

In ceea ce priveste infractiunile de coruptie, subliniem faptul ca, prin proiectul noului Cod penal a fost acordata o atentie deosebita infractiunilor prin care se aduce o atingere intereselor financiare ale Comunitatilor europene[13] (Partea speciala Titlul V, Capitolul III), textele propuse de proiect reiau incriminarile in materie introduse in legislatia noastra prin dispozitiile Legii nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, incriminari preluate din Conventia privind protectia intereselor financiare ale Comunitatilor Europene, fiind operate doar unele reformulari menite sa inlature cateva imperfectiuni ale traducerii initiale a respectivelor texte, regasite in cuprinsul Legii nr. 161/2003.

6. PRESCRIPTIA

Referitor la criticile prezentate de mass-media cu privire la termenele de prescriptie, subliniem faptul ca aceasta institutie a suferit numai mici modificari, care nu au afectat substanta si natura institutiei (fie ca este prescriptia raspunderii penale, fie ca este prescriptia executarii pedepsei), modificari prezentate mai jos.

Astfel, in ceea ce priveste prescriptia, aceasta nu a suferit modificari esentiale, in proiect fiind mentinute reglementarile in vigoare privind prescriptia raspunderii penale, cu urmatoarele precizari:

a)       termenele prescriptiei raspunderii penale sunt aceleasi ca in Codul penal in vigoare cu deosebirea ca termenul este de 15 ani, cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de 20 de ani si nu mai mare de 15 ani , motivatia este determinata de faptul ca limita maxima generala a inchisorii este de 30 de ani nu de 25 de ani, cum era la adoptarea Codului penal in vigoare;

b)       s-a prevazut data de la care curge termenul de prescriptie a raspunderii penale in cazul infractiunii de obicei si al celei progresive. In cazul infractiunilor progresive, termenul de prescriptie a raspunderii penale incepe sa curga de la data savarsirii actiunii sau inactiunii si se calculeaza in raport cu pedeapsa corespunzatoare rezultatului definitive produs. In acest fel se consacra legal solutia propusa de doctrina majoritara si se asigura premisele pentru o practica judiciara unitara in materie (a se vedea si art. 119 C. pen. portughez). In acelasi timp s-a prevazut ca in cazul infractiunilor contra libertatii si integritatii sexuale, savarsite fata de un minor, termenul de prescriptie incepe sa curga de la data la care acesta a devenit major, pentru a se crea astfel posibilitatea urmaririi acestor infractiuni chiar daca au fost descoperite la un interval de timp mai mare de la comiterea lor [in acelasi sens, art. 71 alin.(3) C. pen. olandez, art. 132 C. pen. spaniol];

In proiect, prescriptia executarii pedepsei, ca si cauza care inlatura sau modifica executarea pedepsei, are acelasi continut cu actualul Cod penal, cu deosebirea ca intreruperea prescriptiei executarii pedepsei amenzii in cazul in care obligatia de plata a amenzii se inlocuieste cu obligatia de a presta o munca neremunerata in folosul comunitatii.

Termenele de prescriptie speciale pentru raspunderea penala in cazul persoanei juridice sunt similare cu cele prevazute de lege pentru persoana fizica.

Asa cum am precizat mai sus, noua conceptie a Proiectului cu privire la pedepse are, ca si consecinta, aplicarea unor alte termene de prescriptie.

Astfel, spre exemplu, infractiunea de luare de mita, in varianta tip este pedepsita astazi (art. 254 alin.1) cu inchisoare de la 3 la 12 ani, ceea ce inseamna ca termenul de prescriptie a raspunderii penale va fi de 10 ani, iar prescriptia speciala va fi de 15 ani, in timp ce in proiect termenul de prescriptie a raspunderii penale pentru infractiunea de luare de mita din Proiect (art. 288 alin.1, pentru care pedeapsa este de la 2 la 7 ani) va fi de 8 ani, iar prescriptia speciala va fi de 12 ani. Mentionam faptul ca si in prezent termenul de prescriptie a raspunderii penale pentru infractiuni pedepsite cu inchisoare mai mare de 5 ani, dar care nu depaseste 10 ani este tot de 8 ani. Avand in vedere cele de mai sus, apreciem ca perioada de 12 ani este suficienta pentru tragerea la raspundere penala a unei persoane care a savarsit infractiunea de luare de mita.

Trebuie mentionat, in acest context, faptul ca orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil, in mod public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale, or, nu credem ca se poate sustine faptul ca un termen de prescriptie de 15 ani sau mai mare ar putea fi considerat termen echitabil in viziunea jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Prin urmare, apreciem ca in mod eronat au fost aduse critici institutiei prescriptiei din Proiect, dorindu-se a se critica, in fapt, scaderea termenelor prescriptiei pentru unele infractiuni, ca urmare a scaderii limitelor de pedeapsa, iar aspectele legate de scaderea limitelor de pedeapsa au fost pe larg explicate la punctul 4 al prezentului document.

PROIECTUL NOULUI COD PENAL

ANEXA nr. 1 - CODUL PENAL INAINTE DE 1996

In continuare prezentam infractiunile existente in Codul penal, anterior interventiei Legii nr. 140/1996 pentru modificarea si completarea Codului penal, publicata in Monitorul Oficial nr. 289 din 14 noiembrie 1996:

TITLUL III

INFRACTIUNI CONTRA AVUTULUI PERSONAL SAU PARTICULAR

Art. 208 - Furtul

Luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, fara consimtamintul acestuia, in scopul de a si-l insusi pe nedrept, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

Se considera bunuri mobile si orice energie care are o valoare economica, precum si inscrisurile.

Fapta constituie furt chiar daca bunul apartine in intregime sau in parte faptuitorului, dar in momentul savirsirii acel bun se gasea in posesia sau detinerea legitima a altei persoane.

De asemenea, constituie furt luarea in conditiile alin. 1 a unui vehicul, cu scopul de a-l folosi pe nedrept.

Art. 209 - Furtul calificat

Furtul savirsit in urmatoarele imprejurari:

a) de doua sau mai multe persoane impreuna;

b) de o persoana avind asupra sa o arma sau o substanta narcotica;

c) intr-un loc public;

d) in vreun mijloc de transport in comun;

e) in timpul noptii;

f) in timpul unei calamitati;

g) prin efractie, escaladare, sau prin folosirea fara drept a unei chei adevarate ori a unei chei mincinoase,

se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.

Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza furtul unui act care serveste pentru dovedirea starii civile, pentru legitimare sau identificare.

Ar. 210 - Pedepsirea unor furturi la plingerea prealabila

Furtul savirsit intre soti ori intre rude apropiate, sau de catre un minor in paguba tutorelui sau, ori de catre cel care locuieste impreuna cu persoana vatamata sau este gazduit de aceasta, se urmareste numai la plingerea prealabila a persoanei vatamate.

Impacarea partilor inlatura raspunderea penala.

Art. 211 - Tilharia

Furtul savirsit prin intrebuintare de violente sau amenintari, ori prin punerea victimei in stare de inconstienta sau neputinta de a se apara, precum si furtul urmat de intrebuintarea unor astfel de mijloace pentru pastrarea bunului furat sau pentru inlaturarea urmelor infractiunii, ori pentru ca faptuitorul sa-si asigure scaparea, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.

Daca tilharia a avut urmarea aratata in art. 180 alin. 2, iar vatamarea a necesitat pentru vindecare ingrijiri medicale mai mult de 10 zile, sau vreuna dintre urmarile aratate in art. 181, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 8 ani, iar daca a avut vreuna din urmarile aratate in art. 182, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.

Tilharia care a avut ca urmare moartea victimei se pedepseste cu inchisoare de la 7 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.

TITLUL VI

INFRACTIUNI CARE ADUC ATINGERE ACTIVITATII ORGANIZATIILOR DE STAT, ORGANIZATIILOR OBSTESTI SAU ALTOR ACTIVITATI REGLEMENTATE DE LEGE

CAP. 1 - INFRACTIUNI DE SERVICIU SAU IN LEGATURA CU SERVICIUL

Art. 254 - Luarea de mita

Fapta functionarului care, direct sau indirect, pretinde ori primeste bani sau alte foloase care nu i se cuvin, ori accepta promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge, in scopul de a indeplini, a nu indeplini, ori a intirzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu, sau in scopul de a face un act contrar acestor indatoriri, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi.

Banii, valorile sau orice alte bunuri care au facut obiectul luarii de mita se confisca, iar daca acestea nu se gasesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor in bani.

Art. 255 - Darea de mita

Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, in modurile si scopurile aratate in art. 254, se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.

Fapta prevazuta in alineatul precedent nu constituie infractiune atunci cind mituitorul a fost constrins prin orice mijloace de catre cel care a luat mita.

Mituitorul nu se pedepseste daca denunta autoritatii fapta mai inainte ca organul de urmarire sa fi fost sesizat pentru acea infractiune.

Dispozitiile art. 254 alin. 2 se aplica in mod corespunzator, chiar daca oferta nu a fost urmata de acceptare.

Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat in cazurile aratate in alin. 2 si 3.

Art. 256 - Primirea de foloase necuvenite

Primirea de catre un functionar, direct sau indirect, de bani ori de alte foloase, dupa ce a indeplinit un act in virtutea functiei sale si la care era obligat in temeiul acesteia, se pedepseste cu inchisoare de la o luna la 1 an sau cu amenda.

Banii, valorile sau orice alte bunuri primite se confisca, iar daca acestea nu se gasesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor in bani.

PROIECTUL NOULUI COD PENAL

ANEXA nr. 2 - LEGISLATIE COMPARATA

= INFRACTIUNI CONTRA PATRIMONIULUI =

1. NORVEGIA

Any person is guilty of theft who takes away or is accessory to taking away any object that wholly or partly belongs to another for the purpose of obtaining for himself or another an unlawful gain by the appropriation of the said object.

The penalty for theft is fines or imprisonment for a term not exceeding three years.

258. The penalty for aggravated theft is fines or imprisonment for a term not exceeding six years. The penalty for aiding and abetting is the same.

In deciding if the theft is aggravated, special regard shall be paid to whether the theft has been committed by breaking and entering (section 147, first paragraph) or from a person in a public place, whether the offender has been equipped with a weapon, explosives or the like, whether the object stolen is of considerable value, or whether the act is for other reasons especially dangerous or harmful to society.

(Repealed by Act of 11 June 1993 No. 76.)

Any person is guilty of unlawful use of a motor vehicle who without belonging to the household or being in the service of the person entitled thereto unlawfully takes a motor vehicle and uses or disposes of it, or is accessory thereto.

By motor vehicle is meant any vehicle (including a cycle) that is propelled by a power engine.

The penalty for unlawful use of a motor vehicle is fines or imprisonment for a term not exceeding three years.

Imprisonment for a term not exceeding five years may be imposed if the use has resulted in serious injury to any person or property or the offender has previously been convicted of an offence against this section.

The same penalty applies to unlawful use of any vessel or aircraft that is propelled by a power engine.

Any person who unlawfully uses or disposes of any chattel that belongs to another person and thereby obtains for himself or another a considerable gain, or inflicts on the person entitled thereto a considerable loss, shall be liable to imprisonment for a term not exceeding three years. The penalty for aiding and abetting is the same. Under especially extenuating circumstances fines may be imposed.

A public prosecution will only be instituted when requested by the aggrieved person unless it is required in the public interest.

If any person convicted of embezzlement or theft has previously been sentenced to imprisonment pursuant to this chapter or chapters 17, 18, 25, 26, 27, or pursuant to section 88, first paragraph, section 143, second paragraph, sections 147, 206, 217, 317 or 391 a, the penalty may be increased by up to 50 per cent.

2. ELVETIA

Art. 139

1. Celui qui, pour se procurer ou procurer à un tiers un enrichissement illgitime, aura soustrait une chose mobilière appartenant à autrui dans le but de se lapproprier sera puni de la rclusion pour cinq ans au plus ou de lemprisonnement.

2. Le vol sera puni de la rclusion pour dix ans au plus ou de lemprisonnement pour trois mois au moins si son auteur fait mtier du vol.

3. Le vol sera puni de la rclusion pour dix ans au plus ou de lemprisonnement pour six mois au moins, si son auteur la commis en qualit daffili à une bande forme pour commettre des brigandages ou des vols, sil sest muni dune arme à feu ou dune autre arme dangereuse ou si de toute autre manière la faon dagir dnote quil est particulièrement dangereux.

4. Le vol commis au prjudice des proches ou des familiers ne sera poursuivi que sur plainte.

Art. 140

1. Celui qui aura commis un vol en usant de violence à lgard dune personne, en la menaant dun danger imminent pour la vie ou lintgrit corporelle ou en la mettant hors dtat de rsister sera puni de la rclusion pour dix ans au plus ou de lemprisonnement pour six mois au moins.

Celui qui, pris en flagrant dlit de vol, aura commis un des actes de contrainte mentionns à lal. 1 dans le but de garder la chose vole encourra la même peine.

2. Le brigandage sera puni de la rclusion ou de lemprisonnement pour un an au moins, si son auteur sest muni dune arme à feu ou dune autre arme dangereuse.

3. Le brigandage sera puni de la rclusion pour deux ans au moins, si son auteur la commis en qualit daffili à une bande forme pour commettre des brigandages ou des vols, si de toute autre manière la faon dagir dnote quil est particulièrement

dangereux.

4. La peine sera la rclusion pour cinq ans au moins, si lauteur a mis la victime en danger de mort, lui a fait subir une lsion corporelle grave, ou la traite avec cruaut.

Art. 141

Celui qui, sans dessein dappropriation, aura soustrait une chose mobilière à layant droit et lui aura caus par là un prjudice considerable sera, sur plainte, puni de lemprisonnement ou de lamende.

Art. 141bis

Celui qui, sans droit, aura utilis à son profit ou au profit dun tiers des valeurs patrimoniales tombes en son pouvoir indpendamment de sa volont sera, sur plainte, puni de lemprisonnement ou de lamende.

Art. 142

1 Celui qui, sans droit, aura soustrait de lnergie à une installation servant à exploiter une force naturelle, notamment à une installation lectrique, sera, sur plainte, puni de lemprisonnement ou de lamende.

2 Si lauteur de lacte avait le dessein de se procurer ou de procurer à un tiers un enrichissement illgitime, la peine sera la rclusion pour cinq ans au plus ou lemprisonnement.

Art. 143

1 Celui qui, dans le dessein de se procurer ou de procurer à un tiers un enrichissement illgitime, aura soustrait, pour lui-même ou pour un tiers, des donnes enregistres ou transmises lectroniquement ou selon un mode similaire, qui ne lui taient pas destines et qui taient spcialement protges contre tout accès indu de sa part, sera puni de la rclusion pour cinq ans au plus ou de lemprisonnement.

2 La soustraction de donnes commise au prjudice des proches ou des familiers ne sera poursuivie que sur plainte.

Art. 143bis

Celui qui, sans dessein denrichissement, se sera introduit sans droit, au moyen dun dispositif de transmission de donnes, dans un système informatique appartenant à autrui et spcialement protg contre tout accès de sa part, sera, sur plainte, puni de lemprisonnement ou de lamende.

3. POLONIA

Offences against Property

Article 278.

1. Whoever, with the purpose of appropriating, wilfully takes someone elses movable property shall be subject to the penalty of deprivation of liberty for a term of between 3 months and 5 years.

2. The same punishment shall be imposed on anyone, who without the permission of the authorised person, acquires someone else's computer software, with the purpose of gaining material benefit.

3. In the event that the act is of a lesser significance, the perpetrator shall be subject to a fine, the penalty of restriction of liberty or the penalty of deprivation of liberty for up to one year.

4. If the theft has been committed to the detriment of a next of kin, the prosecution shall occur upon a motion from the injured person.

5. The provisions of 1, 3 and 4 shall be applied accordingly to stealing energy or a card enabling the collection of money from a bank automatic cash dispenser [automatic teller machine].

Article 279.

1. Whoever commits a burglary shall be subject to the penalty of deprivation of liberty for a term of between 1 and 10 years.

2. If the burglary has been committed to the detriment of a next of kin, the prosecution shall occur on a motion of the injured person.

Article 280.

I. Whoever commits theft with the use of violence against a person or through threatening the immediate use of violence or by causing a person to become unconscious or helpless shall be subject to the penalty of deprivation of liberty for a term of between 2 and 12 years.

2. If the perpetrator of a robbery uses a firearm, knife, or any other dangerous item or paralysing means, or acts in another manner immediately threatening life or acts in co-operation with another person using such a firearm, item or means or manner shall be subject to the penalty of deprivation of liberty for a minimum term of 3 years.

Article 281.

Whoever, with the purpose of maintaining possession of the stolen property, immediately after committing a theft uses violence against a person or threatens its immediate use, or causes a person to become unconscious or helpless shall be subject to the penalty of deprivation of liberty for a term of between 1 and 10 years.

Article 282.

Whoever, with the purpose of gaining a material benefit, by using violence or threatening the life or health of a person, or threatening a violent attack against property, causes another person to dispose his own property or property of other persons, or causes a person to cease operating their business shall be subject to the penalty of deprivation of liberty for a term of between 1 and 10 years.

Article 283.

In the event of that the act is of a lesser significance, the perpetrator of the act specified in Article 279 1, Article 280 1 or in Article 281 or 282 shall be subject to the penalty of deprivation of liberty for a term of between 3 months and 5 years.

Article 284.

1. Whoever appropriates someone elses movable property or property rights shall be subject to the penalty of deprivation of liberty for up to 3 years.

2. Whoever appropriates a movable property entrusted to him shall be subject to the penalty of deprivation of liberty for a term of between 3 months to 5 years.

3. In the event that the act is of a lesser significance, or appropriation of an item found, the perpetrator shall be subject to a fine, the penalty of restriction of liberty or the penalty of deprivation of liberty for up to one year.

4. If the appropriation has been committed to the detriment of a next of kin, the prosecution shall occur on a motion of the injured person.

Article 285.

1. Whoever connecting into a telecommunication device triggers telephone impulses charged to someone else's invoice shall be subject to the penalty of deprivation of liberty for up to 3 years.

2. If the act specified in 1 has been committed to the detriment of a next of kin, the prosecution shall occur on a motion of the injured person.

Article 286.

1. Whoever, with the purpose of gaining a material benefit, causes another person to disadvantageously dispose of his own or someone elses property by misleading him, or by taking advantage of a mistake or inability to adequately understand the action undertaken shall be subject to the penalty of deprivation of liberty for a term of between 6 months and 8 years.

2. The same punishment shall be imposed on anyone, who demands a material benefit in return for an unlawfully acquired item.

3. In the event that the act is of a lesser significance, the perpetrator shall be subject to a fine, the penalty of restriction of liberty or the penalty of deprivation of liberty for up to 2 years.

4. If the act specified in 1-3 has been committed to the detriment of a next of kin, the prosecution shall occur on a motion of the injured person.

Article 287.

1. Whoever, in order to gain material benefits, affects automatic processing or transmitting information, or changes or deletes record or introduces a new record on an electronic information carrier, without being authorised to do so, shall be subject to the penalty of deprivation of liberty for a term of between 3 months and 5 years.

2. In the event that the act is of a lesser significance, the perpetrator shall be subject to a fine, the penalty of restriction of liberty or the penalty of deprivation of liberty for up to one year.

3. If the fraud has been committed to the detriment of a next of kin, the prosecution shall occur on a motion of the injured person.

4. UNGARIA

Establishment of a Criminal Organization

Section 263/C

(1) A person controlling a criminal organization whose members commit homicide (Subsections (1)-(2) of Section 166), battery (Subsections (1)-(5) of Section 170), violation of personal freedom (Section 175), kidnapping (Subsections (1)-(4) of Section 175/A), terrorist act (Subsections (1)-(2) of Section 261), seizure of aircraft (Subsection (1)-(2) of Section 262), taking the law into one's own hands (Subsection (1) of Section 273), illegal acts with narcotics (Section 282), money laundering (Subsections (1)-(3) of Section 303), robbery (Section 321), blackmail (Section 323) shall be punishable for felony with imprisonment between one to five years.

(2) A person controlling a criminal organization created for commission of the crime of making prohibited pornographic pictures (Section 195/A), promotion of prostitution (Section 205), pandering (Subsection (1)-(3) of Section 207), smuggling of illegal aliens (Section 218), arms smuggling (Section 263/B), counterfeiting (Subsection (1)-(2) of Section 304) or theft (Section 316) shall be punishable in accordance with Subsection (1), if members of the criminal organization have also committed violent crimes against persons.

Theft

Section 316

(1) The person who takes away an alien thing from somebody else in order to unlawfully appropriate it, commits theft.

(2) The punishment shall be for a misdemeanour imprisonment of up to two years, labour in the public interest, or fine, if the theft is committed in respect of a smaller value or the theft committed in respect of the value of a minor offence is committed

a) as part of a criminal conspiracy,

b) at the scene of a public danger,

c) in a business-like manner,

d) with violence against a thing,

e)

f) entering premises or a fenced place belonging thereto with deception or without the knowledge and consent of

the entitled party (user),

g) with the use of a false or stolen key,

h) to the detriment of a party who is sharing the use of a flat or similar premises with the perpetrator,

i) through pickpocketing,

j) exploiting the state of being incapable of preventing the crime of another person.

(4) The punishment shall be for a felony imprisonment of up to three years, if

a) the theft is committed in respect of a greater value,

b) the theft committed in respect of a smaller value is committed

1. in the manner defined in subsection (2), paragraphs a) to d),

2. in respect of an object considered a cultural good.

(5) The punishment shall be imprisonment from one year to five years, if

a) the theft if committed in respect of a considerable value,

b) the theft committed in re spect of a greater value is committed in the manner defined in subsection (2),

paragraph a) to d).

The punishment shall be imprisonment from two years to eight years, if

a) the theft is committed in respect of an especially high value,

b) the theft committed in respect of a considerable value is committed in the manner defined in subsection (2),

paragraphs a) to d),

(7) The punishment shall be imprisonment between two to eight years for the crime of theft if committed

a) in respect of particularly substantial value,

b) in respect of a particularly considerable amount in the manner described in Paragraphs a)-d) of Subsection (2)

above,

c) as part of a criminal organization.

5. ESTONIA

Subdivision 1 - Illegal appropriation of thing

199. Larceny

(1) A person who takes away movable property of another with the intention of illegal appropriation shall be punished by a pecuniary punishment or up to 3 years imprisonment.

(2) Same act, if:

1) the object of the act is a firearm, ammunition, explosive substance or radiation source,

2) the object of the act is a narcotic drug or psychotropic substance or a precursor thereof,

3) the object of the act is an object of great scientific, cultural or historical significance,

4) the act is committed by a person who has previously committed larceny, robbery or embezzlement,

5) the act is committed publicly, but without the use of violence,

6) the act is committed on a large-scale basis,

7) the act is committed by a group;

8) it was committed by intrusion - is punishable by pecuniary punishment or up to 5 years' imprisonment.

(24.01.2007 entered into force 15.03.2007 - RT I 2007, 13, 69)

(3) An act provided for in subsection (1) or (2) of this section, if committed by a criminal organisation, is punishable by 2 to 10 years imprisonment.

(24.01.2007 entered into force 15.03.2007 - RT I 2007, 13, 69)

200. Robbery

(1) A person who by using violence takes away movable property of another with the intention of illegal appropriation shall be punished by 2 to 10 years imprisonment.

(2) Same act, if:

1) the object of the act is a firearm, ammunition, explosive substance or radiation source,

(24.01.2007 entered into force 15.03.2007 - RT I 2007, 13, 69)

2) the object of the act is a narcotic drug or psychotropic substance or a precursor thereof,

3) the object of the act is an object of great scientific, cultural or historical significance,

4) the act is committed by a person who has previously committed robbery, or manslaughter in connection with robbery or for the purpose of any other personal gain, or extortion,

5) the act is committed by causing serious damage to health,

6) the act is committed on a large-scale basis,

7) the act is committed by a group or a criminal organisation,

8) the act is committed by using a weapon or any other object used as a weapon, or by threatening to use a weapon or any other object used as a weapon;

(18.09.2002 entered into force 24.10.2002 - RT I 2002, 82, 480)

9) the act is committed by intrusion, or

10) the act is committed by hiding of the face with a cover or mask or in any other manner which prevents identification,

is punishable by 3 to 15 years imprisonment.

(12.06.2002 entered into force 01.09.2002 - RT I 2002, 56, 350)

6. KOSOVO - Codul penal provizoriu al provinciei Kosovo, elaborat de catre Misiunea de Administratie Interimara a Organizatiei Natiunilor Unite in Kosovo (UNMIK/REG/2003/25 Official Gazette 6 July 2003),

CHAPTER XXIII: CRIMINAL OFFENCES AGAINST PROPERTY

Article 252 - THEFT

(1) Whoever takes the movable property of another person with the intent to unlawfully appropriate it for himself, herself or for another person shall be punished by a fine or by imprisonment of up to three years.

(2) An attempt of the offence provided for in paragraph 1 of the present article shall be punishable.

(3) If the perpetrator returns the stolen property before he or she learns that a criminal prosecution has been initiated, the court may waive the punishment.

Article 253 - AGGRAVATED THEFT

(1) Whoever commits theft, as provided for in Article 252(1), shall be punished by imprisonment of six months to five years if the offence was committed in the following

manner:

1) By breaking into locked buildings, rooms, boxes, trunks or other locked premises through the use of force or the removal of obstacles with the intent to appropriate movable property,

2) By acting in a particularly dangerous or brazen manner;

3) By exploiting a situation created as a result of fire, flood, earthquake, or any other disaster; or

4) By taking advantage of the incapacity or any other grave condition of another person.

(2) Whoever commits theft, as provided for in Article 252(1), shall be punished as

provided for in paragraph 1 of the present article:

1) When the stolen property is of a value exceeding 15,000 euro and the perpetrator acts with the intent to appropriate the object of such value;

2) When the stolen property serves a religious function, or it is stolen from religious premises or other premises where religious ceremonies are carried out;

3) When the stolen property is of cultural value or of special scientific, technical, or artistic importance or when it is part of a public collection, a protected private collection or a public exhibition.

(3) Whoever commits theft, as provided for in Article 252(1) of the present Code, as a member of a group or while carrying a weapon or dangerous instrument shall be punished by imprisonment of one to eight years.

Article 254 - THEFT IN THE NATURE OF ROBBERY

(1) Whoever, surprised in the commission of theft and with the intent to retain possession of the stolen property, uses force or threat to attack the life or body of another person shall be punished by imprisonment of one to ten years.

(2) When the offence provided for in paragraph 1 of the present article is committed by the perpetrator acting as a member of a group or by using a weapon or dangerous instrument, the perpetrator shall be punished by imprisonment of three to twelve years.

Article 255 - ROBBERY

(1) Whoever, by use of force against another person or threat of immediate attack against the life or body of another person, appropriates the movable property of such person with the intent to obtain an unlawful material benefit for himself or herself or another person shall be punished by imprisonment of one to ten years.

(2) When the offence provided for in paragraph 1 of the present article involves a stolen object of a value exceeding 10,000 euro and if the perpetrator intends to appropriate an object of such value, the perpetrator shall be punished by imprisonment of at least three years.

(3) When the offence provided for in paragraph 1 of the present article is committed by the perpetrator as a member of a group or by using a weapon or dangerous instrument, the perpetrator shall be punished by imprisonment of three to twelve years.

Article 256 - GRAVE CASES OF THEFT IN THE NATURE OF ROBBERY OR ROBBERY

(1) When the commission of theft in the nature of robbery or of robbery results in serious bodily injury or is committed by an armed group or involves the use of a weapon or dangerous instrument, the perpetrator shall be punished by imprisonment of at least five years.

(2) When the commission of theft in the nature of robbery or of robbery results in the intentional deprivation of the life of any person, the perpetrator shall be punished by imprisonment of at least ten years or by long-term imprisonment.

. FRANTA

Section 1 : Du vol simple et des vols aggravs.

Article 311-1 Le vol est la soustraction frauduleuse de la chose d'autrui.

Article 311-2 La soustraction frauduleuse d'nergie au prjudice d'autrui est assimile au vol.

Article 311-3 Modifi par Ordonnance n2000-916 du 19 septembre 2000 - art. 3 (V) JORF 22 septembre 2000 en vigueur le 1er janvier 2002

Le vol est puni de trois ans d'emprisonnement et de 45000 euros d'amende.

Article 311-4 Modifi par Loi n2004-204 du 9 mars 2004 - art. 40 JORF 10 mars 2004

Le vol est puni de cinq ans d'emprisonnement et de 75000 euros d'amende :

1 Lorsqu'il est commis par plusieurs personnes agissant en qualit d'auteur ou de complice, sans qu'elles constituent une bande organise;

2 Lorsqu'il est commis par une personne dpositaire de l'autorit publique ou charge d'une mission de service public, dans l'exercice ou à l'occasion de l'exercice de ses fonctions ou de sa mission ;

3 Lorsqu'il est commis par une personne qui prend indûment la qualit d'une personne dpositaire de l'autorit publique ou charge d'une mission de service public ;

4 Lorsqu'il est prcd, accompagn ou suivi de violences sur autrui n'ayant pas entrain une incapacit totale de travail ;

5 Lorsqu'il est facilit par l'tat d'une personne dont la particulière vulnrabilit, due à son age, à une maladie, à une infirmit, à une dficience physique ou psychique ou à un tat de grossesse, est apparente ou connue de son auteur ;

6 Lorsqu'il est commis dans un local d'habitation ou dans un lieu utilis ou destin à l'entrept de fonds, valeurs, marchandises ou matriels, en pntrant dans les lieux par ruse, effraction ou escalade ;

7 Lorsqu'il est commis dans un vhicule affect au transport collectif de voyageurs ou dans un lieu destin à l'accès à un moyen de transport collectif de voyageurs ;

8 Lorsqu'il est prcd, accompagn ou suivi d'un acte de destruction, dgradation ou dtrioration ;

9 Lorsqu'il est commis à raison de l'appartenance ou de la non-appartenance, vraie ou suppose, de la victime à une ethnie, une nation, une race ou une religion dtermine, ou de son orientation sexuelle, vraie ou suppose.

Les peines sont portes à sept ans d'emprisonnement et à 100000 euros d'amende lorsque le vol est commis dans deux des circonstances prvues par le prsent article. Elles sont portes à dix ans d'emprisonnement et à 150000 euros d'amende lorsque le vol est commis dans trois de ces circonstances.

Article 311-4-1 Cr par Loi n2002-1138 du 9 septembre 2002 - art. 26 JORF 10 septembre 2002

Le vol est puni de sept ans d'emprisonnement et de 100000 euros d'amende lorsqu'il est commis par un majeur avec l'aide d'un ou plusieurs mineurs, agissant comme auteurs ou complices.

Les peines sont portes à dix ans d'emprisonnement et 150000 euros d'amende lorsque le majeur est aid d'un ou plusieurs mineurs ags de moins de treize ans.

Article 311-4-2 Cr par LOI n2008-696 du 15 juillet 2008 - art. 34

Le vol est puni de sept ans d'emprisonnement et de 100 000 d'amende lorsqu'il porte sur :

1 Un objet mobilier class ou inscrit en application des dispositions du code du patrimoine ou un document d'archives prives class en application des dispositions du même code ;

2 Une dcouverte archologique faite au cours de fouilles ou fortuitement ;

3 Un bien culturel qui relève du domaine public mobilier ou qui est expos, conserv ou dpos, même de faon temporaire, soit dans un muse de France, une bibliothèque, une mdiathèque ou un service d'archives, soit dans un lieu dpendant d'une personne publique ou d'une personne prive assurant une mission d'intrêt gnral, soit dans un difice affect au culte.

Les peines sont portes à dix ans d'emprisonnement et 150 000 d'amende lorsque l'infraction prvue au prsent article est commise avec l'une des circonstances prvues à l'article 311-4.

Les peines d'amende mentionnes au prsent article peuvent être leves jusqu'à la moiti de la valeur du bien vol.

Article 311-5 Modifi par Ordonnance n2000-916 du 19 septembre 2000 - art. 3 (V) JORF 22 septembre 2000 en vigueur le 1er janvier 2002

Le vol est puni de sept ans d'emprisonnement et de 100000 euros d'amende lorsqu'il est prcd, accompagn ou suivi de violences sur autrui ayant entrain une incapacit totale de travail pendant huit jours au plus.

Article 311-6 Modifi par Ordonnance n2000-916 du 19 septembre 2000 - art. 3 (V) JORF 22 septembre 2000 en vigueur le 1er janvier 2002

Le vol est puni de dix ans d'emprisonnement et de 150000 euros d'amende lorsqu'il est prcd, accompagn ou suivi de violences sur autrui ayant entrain une incapacit totale de travail pendant plus de huit jours.

Les deux premiers alinas de l'article 132-23 relatif à la priode de sûret sont applicables à l'infraction prvue par le prsent article.

Article 311-7 Modifi par Ordonnance n2000-916 du 19 septembre 2000 - art. 3 (V) JORF 22 septembre 2000 en vigueur le 1er janvier 2002

Le vol est puni de quinze ans de rclusion criminelle et de 150000 euros d'amende lorsqu'il est prcd, accompagn ou suivi de violences sur autrui ayant entrain une mutilation ou une infirmit permanente.

Les deux premiers alinas de l'article 132-23 relatif à la priode de sûret sont applicables à l'infraction prvue par le prsent article.

Article 311-8 Modifi par Ordonnance n2000-916 du 19 septembre 2000 - art. 3 (V) JORF 22 septembre 2000 en vigueur le 1er janvier 2002

Le vol est puni de vingt ans de rclusion criminelle et de 150000 euros d'amende lorsqu'il est commis soit avec usage ou menace d'une arme, soit par une personne porteuse d'une arme soumise à autorisation ou dont le port est prohib.

Les deux premiers alinas de l'article 132-23 relatif à la priode de sûret sont applicables à l'infraction prvue par le prsent article.

Article 311-9 Modifi par Ordonnance n2000-916 du 19 septembre 2000 - art. 3 (V) JORF 22 septembre 2000 en vigueur le 1er janvier 2002

Le vol en bande organise est puni de quinze ans de rclusion criminelle et de 150000 euros d'amende.

Il est puni de vingt ans de rclusion criminelle et de 150000 euros d'amende lorsqu'il est prcd, accompagn ou suivi de violences sur autrui.

Il est puni de trente ans de rclusion criminelle et de 150000 euros d'amende lorsqu'il est commis soit avec usage ou menace d'une arme, soit par une personne porteuse d'une arme soumise à autorisation ou dont le port est prohib.

Les deux premiers alinas de l'article 132-23 relatif à la priode de sûret sont applicables aux infractions prvues par le prsent article.

Article 311-9-1 Cr par Loi n2004-204 du 9 mars 2004 - art. 12 JORF 10 mars 2004

Toute personne qui a tent de commettre un vol en bande organise prvu par l'article 311-9 est exempte de peine si, ayant averti l'autorit administrative ou judiciaire, elle a permis d'viter la ralisation de l'infraction et d'identifier, le cas chant, les autres auteurs ou complices.

La peine privative de libert encourue par l'auteur ou le complice d'un vol en bande organise est rduite de moiti si, ayant averti l'autorit administrative ou judiciaire, il a permis de faire cesser l'infraction en cours ou d'viter que l'infraction n'entraine mort d'homme ou infirmit permanente et d'identifier, le cas chant, les autres auteurs ou complices.

Article 311-10 Modifi par Ordonnance n2000-916 du 19 septembre 2000 - art. 3 (V) JORF 22 septembre 2000 en vigueur le 1er janvier 2002

Le vol est puni de la rclusion criminelle à perptuit et de 150000 euros d'amende lorsqu'il est prcd, accompagn ou suivi soit de violences ayant entrain la mort, soit de tortures ou d'actes de barbarie.

Les deux premiers alinas de l'article 132-23 relatif à la priode de sûret sont applicables à l'infraction prvue par le prsent article.

Article 311-11 Constitue, au sens des articles 311-4, 311-5, 311-6, 311-7, 311-9 et 311-10, un vol suivi de violences le vol à la suite duquel des violences ont t commises pour favoriser la fuite ou assurer l'impunit d'un auteur ou d'un complice.

= INFRACTIUNI DE CORUPTIE =

GERMANIA - Codul penal

a. Infractiunile de coruptie cadru general:

Infractiunile de coruptie sunt incadrate la capitolul 30 Infractiuni de serviciu.

Este incriminata ca primire de foloase necuvenite fapta de a accepta sa i se promita sau a primi un folos, pentru sine sau pentru altul, in vederea indeplinirii unui act in virtutea functiei sale Primirea de foloase necuvenite (art. 331) este sanctionata cu inchisoare de pana la 3 ani sau cu amenda. ( art. 331)

Fapta cunoaste varianta agravata, in cazul in care subiectul activ al infractiunii este un judecator sau judecator de arbitraj, varianta pedepsita cu inchisoarea pana la 5 ani sau amenda.

Infractiunea de coruptie (art. 332) are ca element material al continutului constitutiv pretinderea, acceptarea sau acceptarea promisiunii unui folos, pentru sine sau pentru altul, pentru ca a indeplinit sau indeplinirea unui act in virtutea functiei, dar cu incalcarea atributiilor de serviciu. Fapta de coruptie se sanctioneaza cu inchisoarea intre 6 luni si 5 ani. In cazurile cu consecinte mai putin grave, se aplica pedeapsa cu inchisoarea de pana la 3 ani sau amenda.

De asemenea , in cazul in care subiectul activ al infractiunii este un judecator sau un judecator de arbitraj pedeapsa este inchisoarea intre 1 an si 10 ani. In cazurile cu consecinte mai putin grave, se aplica pedeapsa cu inchisoarea intre 6 luni si 5 ani.

Darea de foloase necuvenite se sanctioneaza cu inchisoarea de pana la 3 ani sau o amenda, iar sanctiunea pentru varianta agravata ( atunci cand darea de foloase necuvenite se adreseaza unui judecator), pedeapsa este inchisoarea de pana la 5 ani sau amenda (art. 333).

In ceea ce priveste darea de mita, care se refera la fapte celui care promite, ofera sau da un folos, pentru sine sau pentru altul, in vederea indeplinirii unui act in virtutea functiei sale dar cu incalcarea atributiilor de serviciu (asadar un act ilegal), pedeapsa este cu inchisoarea intre 3 luni si 5 ani, iar varianta agravata ( cand cel a carui decizie se incearca sa se influenteze este un judecator sau judecator de arbitraj) pedeapsa este inchisoarea intre 6 luni si 5 ani (art. 334).

Coruptia si darea de mita cu consecinte deosebit de grave se sanctioneaza cu inchisoarea intre 1 an si 10 ani( art. 335). In general, un caz cu consecinte deosebit de grave in intelesul alin. 1 este atunci cand:

- folosul respectiv are o valoare insemnata,

- faptuitorul accepta in mod repetat foloase pe care le-a pretins drept contraserviciu pentru un act pe care il va indeplini in virtutea functiei sale in viitor, sau

- faptuitorul actioneaza in mod calificat sau in calitate de membru al unei asocieri care s-a constituit in scopul comiterii unor astfel de infractiuni.

Judecatorii sunt cei care stabilesc consecintele juridice pentru savarsirea unei infractiuni, tinand seama de principiile aplicabile in vederea individualizarii pedepselor, prezentate in sectiunile 46 55.

b. Individualizarea pedepsei in codul penal finlandez aspecte relevante:

Potrivit partii generale a Codului penal, pedeapsa minima cu inchisoarea este de 1 (una) luna iar pedeapsa maxima este de 15 ani (sectiunea 38, alineatul 2).

Executarea pedepselor cu inchisoarea intre 6 si 12 luni poate fi suspendata de catre instanta si aceasta sa dispuna liberarea conditionata daca se considera ca aceasta pedeapsa va fi pentru persoana condamnata un avertisment si ca aceasta nu va mai comite alte infractiuni pe viitor, chiar si fara influenta exercitata prin executarea pedepsei.

Aspectele care sunt avute in vedere in mod special sunt: persoana infractorului, comportamentul anterior al acestuia, imprejurarile in care a savarsit fapta, conduita sa dupa savarsirea faptei, conditiile de trai ale acesteia si efectele ce ar putea surveni in urma suspendarii pedepsei (sectiunea 56, alineatul 1).

Instanta poate de asemenea suspenda executarea unei pedepse cu inchisoarea mai mare de 10 luni, dar care nu depaseste 2 ani, in conditiile prevazute de alineatul 1 al art. 56, si poate dispune eliberarea conditionata daca o evaluare riguroasa a faptei si a persoanei infractorului scoate in evidenta existenta unor circumstante atenuante.

La luarea deciziei, ar trebui sa se tina seama indeosebi de eforturile depuse de persoana condamnata pentru repararea prejudiciului cauzat prin comiterea faptei (sectiunea 56, alineatul 1).

In ceea ce priveste criteriile de individualizare a pedepsei, Codul penal stipuleaza ca primul criteriu care trebuie sa stea la baza stabilirii pedepsei trebuie sa fie caracterul condamnabil al faptei inculpatului si justetea pedepsei aplicate pentru aceasta iar Curtea Federala de Apel a decis ca judecatorul care stabileste pedeapsa nu trebuie sa impuna una care este atat de severa incat nici el insusi nu o considera ca fiind proportionala cu vinovatia inculpatului. [Id., vezi de asemenea 7 BGHSt 28 la 32 (1954)] Codul face de asemenea distinctia dintre infractiunile penale grave (pasibile de o pedeapsa minima de 1 an inchisoare) si infractiunile penale mai putin grave (pasibile de o pedeapsa mai mica de 1 an inchisoare sau amenda). [Vezi primul Raport de evaluare a Germaniei, adoptat de GRECO in cadrul celei de a 8-a sesiuni plenare din 4-8 martie 2002, Strasbourg, Franta]

c. Texte relevante:

331 Primirea de foloase necuvenite. (1) Functionarul public sau insarcinatul special al serviciului public care pretinde, accepta sa i se promita sau primeste un folos, pentru sine sau pentru altul, in vederea indeplinirii unui act in virtutea functiei sale, primeste pedeapsa cu inchisoarea de pana la 3 ani sau o amenda.

(2) Judecatorul sau judecatorul de arbitraj care pretinde, accepta sa i se promita sau primeste un folos, pentru sine sau pentru altul, drept contraserviciu pentru o actiune judecatoreasca pe care a intreprins-o sau o va intreprinde, primeste pedeapsa cu inchisoarea de pana la 5 ani sau o amenda. ²Se pedepseste si tentativa.

(3) Nu se aplica pedeapsa prevazuta la alin. 1 daca faptuitorul accepta sa i se promita sau primeste un folos pe care nu l-a pretins el, iar organul de resort a aprobat in prealabil primirea sau faptuitorul depune imediat un denunt si organul de resort aproba primirea.

332 Coruptia. (1) Functionarul public sau insarcinatul special al serviciului public care pretinde, accepta sa i se promita sau primeste un folos, pentru sine sau pentru altul, drept contraserviciu pentru ca a indeplinit sau va indeplini un act in virtutea functiei sale, si care isi incalca sau si-ar incalca astfel atributiile de serviciu primeste pedeapsa cu inchisoarea intre 6 luni si 5 ani. ²In cazurile cu consecinte mai putin grave, se aplica pedeapsa cu inchisoarea de pana la 3 ani sau o amenda. ³Se pedepseste si tentativa.

(2) Judecatorul sau judecatorul de arbitraj care pretinde, accepta sa i se promita sau primeste un folos, pentru sine sau pentru altul, drept contraserviciu pentru o actiune judecatoreasca pe care a intreprins-o sau o va intreprinde, si care isi incalca sau si-ar incalca astfel atributiile judecatoresti, primeste pedeapsa cu inchisoarea intre 1 an si 10 ani. ²In cazurile cu consecinte mai putin grave, se aplica pedeapsa cu inchisoarea intre 6 luni si 5 ani.

(3) In cazul in care faptuitorul pretinde, accepta sa i se promita sau primeste un folos drept contraserviciu pentru o actiune viitoare, se aplica dispozitiile alin. 1 si 2 chiar daca acesta s-a aratat dispus:

1. sa-si incalce atributiile de serviciu sau

2. sa se lase influentat de folosul respectiv in indeplinirea unui act in virtutea functiei sale, in masura in care actiunea respectiva este de competenta sa.

2. FINLANDA - Codul penal finlandez

a. Infractiunile de coruptie cadru general:

In codul penal finlandez, la capitolul infractiuni impotriva regimului democratic este prevazuta infractiunea de mita electorala, care sanctioneaza fapta de a promite, oferi sau da unei persoane o taxa sau un alt beneficiu astfel incat sa o convinga pe aceasta sa voteze la alegerile generale sau la referendum intr-un anumit fel sau sa se abtina de la vot; sau de a cere o taxa sau un alt beneficiu pentru a vota sau a se abtine de la vot la alegerile generale sau la referendum amenda sau cu inchisoare de pana la un an.

In cadrul capitolului 16 - Infractiuni impotriva autoritatilor publice sunt prevazute infractiunile de dare de mita, sub denumirile: Mita, Mituirea unui membru al Parlamentului si Act grav de mita. Mita este definita ca fiind fapta de a promite, oferi sau da unui oficial public sau in schimbul actiunilor intreprinse de un oficial public a unui cadou sau altui beneficiu destinat acestuia sau altei persoane, gest ce influenteaza sau este menit sa influenteze sau conduce la influentarea actiunilor de serviciu ale oficialului public.

Infractiunea de mita se sanctioneaza cu amenda sau inchisoare de pana la doi ani.

Actul grav de mita este o varianta agravata a infractiunii de mita si este incidenta atunci cand prin oferirea de mita cadoul sau beneficiul au ca scop determinarea persoanei sa actioneze in calitatea sa de serviciu, contrar indatoririlor sale, avand ca rezultat un beneficiu insemnat pentru cel ce ofera mita sau pentru o alta persoana sau o pierdere sau prejudiciu important adus unei alte persoane sau atunci cand valoarea cadoului sau beneficiului este importanta, iar actul de mita este agravat la o evaluare de ansamblu. Actul grav de mita se sanctioneaza cu inchisoare de la patru luni la patru ani. (sectiunea 14)

Mituirea unui membru al Parlamentului consta in promisiunea, oferirea sau darea unui membru al Parlamentului a unui cadou sau altui beneficiu ilegal, pentru persoana respectiva sau pentru altcineva, cu scopul ca Parlamentarul respectiv, in schimbul beneficiului si in calitatea sa de parlamentar, sa actioneze astfel incat o problema ce este analizata sau urmeaza sa fie analizata de Parlament sa fie solutionata intr-un anumit fel, si se sanctioneaza cu amenda sau inchisoare de pana la patru ani. (sectiunea 14a)

In capitolul 30 Infractiuni privind activitatile de afaceri sunt prevazute infractiunile de Dare de mita in activitatea de afaceri, si Luare de mita in activitatea de afaceri, sanctionate cu amenda sau inchisoare de pana la doi ani.

Infractiunile de luare de mita sunt reglementate in cadrul Capitolului 40 Infractiuni savarsite de persoane ce ocupa functii publice. Sunt incriminate:

Luarea de mita sanctionata cu amenda sau inchisoare de pana la doi ani.

Luarea de mita in circumstante agravante, sanctionata cu inchisoare de la patru luni la patru ani si la destituirea din functie.

Infractiuni minore privind luarea de mita sanctionate cu amenda sau inchisoare de pana la sase luni.

Luarea de mita in cazul membrilor Parlamentului sanctionata cu amenda sau inchisoare de pana la patru ani.

b. Individualizarea pedepsei in codul penal finlandez aspecte relevante:

O pedeapsa cu inchisoare pe o perioada ce nu depaseste doi ani se poate transforma in inchisoare cu suspendare (conditional imprisonment), exceptand cazurile in care gravitatea faptei, vinovatia infractorului asa cum reiese din fapta comisa sau antecedentele penale ale infractorului impun executarea pedepsei cu inchisoarea in regim de detinere. (sectiunea 9)

Un infractor care este condamnat la executarea unei pedepse cu inchisoarea pentru o perioada determinata de cel mult opt luni va fi condamnat, in loc de aceasta, la munca in folosul comunitatii, cu exceptia cazului in care sentinte de executare a unei pedepse cu inchisoarea, condamnarea la munca in folosul comunitatii sau alte motive intemeiate impiedica aplicarea ordinului de condamnare la munca in folosul comunitatii. (sectiunea 11)

De asemenea, codul penal finlandez cunoaste institutia renuntarii la aplicarea pedepsei in anumite cazuri in care instanta apreciaza ca infractiunea prezinta o gravitate redusa si ca infractorul nu prezinta un pericol pentru societate.

c. Texte relevante:

Section 13 Bribery

(1) A person who promises, offers or gives to a public official or gives a public official in exchange for his/her actions in service a gift or other benefit intended for him/her or for another, that influences or is intended to influence or is conducive to influencing the actions in service of the public official, shall be sentenced for bribery to a fine or to imprisonment for at most two years.

(2) Also a person who, in exchange for the actions in service of a public official, promises, offers or gives the gift or benefit referred to in subsection 1 shall be sentenced for bribery.

Section 14 - Aggravated bribery

If in the bribery

(1) the gift or benefit is intended to make the person act in service contrary to his/her duties with the result of considerable benefit to the briber or to another person or of considerable loss or detriment to another person; or

(2) the value of the gift or benefit is considerable and the bribery is aggravated also when assessed as whole, the offender shall be sentenced for aggravated bribery to imprisonment for at least four months and at most four years.

Section 14 a Bribery of a member of Parliament

A person who promises, offers or gives a member of Parliament a gift or other unlawful benefit intended for him/her or for another, so that said member of Parliament would, in exchange for the benefit and in his/her parliamentary mandate, act so that a matter being considered or to be considered by Parliament would be decided in a certain way, shall be sentenced for bribery of a member of Parliament to a fine or to imprisonment for at most four years.

Section 7 - Bribery in business

A person who promises, offers or gives an unlawful benefit (bribe) to

(1) a person in the service of a businessman,

(2) a member of the administrative board or board of directors, the managing director, auditor or receiver of a corporation or of a foundation engaged in business, or

(3) a person carrying out a duty on behalf of a business, intended for the recipient or another, in order to have the bribed person, in his/her function or duties, favour the briber or another person, or to reward the bribed person for such favouring, shall be sentenced for bribery in business to a fine or to imprisonment for at most two years.

Section 8 - Acceptance of a bribe in business

(1) A person who

(1) in the service of a business,

(2) as a member of the administrative board or board of directors, the managing director, auditor or receiver of a corporation or of a foundation engaged in business or

(3) in carrying out a duty on behalf of a business demands, accepts or receives a bribe for himself/herself or another or otherwise takes an initiative towards receiving such a bribe, for favouring or as a reward for such favouring, in his/her function or duties, the briber or another, shall be sentenced for acceptance of a bribe in business to a fine or to imprisonment for at most two years.

Chapter 40 - Offences in office (604/2002)

(1) If a public official, for his/her actions while in service, for himself/herself or for another,

(1) asks for a gift or other unjustified benefit or otherwise takes an initiative in order to receive such a benefit,

(2) accepts a gift or other benefit which influences, which is intended to influence or which is conducive to influencing him/her in said actions, or

(3) agrees to the gift or other benefit referred to in paragraph 2 or to a promise or offer thereof, he/she shall be sentenced for acceptance of a bribe to a fine or to imprisonment for at most two years.

(2) A public official shall be sentenced for acceptance of a bribe also if for his/heractions while in service agrees to the giving of the gift or other benefit referred to in subsection 1(2) to another or to a promise of offer thereof.

(3) A public official may also be sentenced to dismissal if the offence demonstrates that he/she is manifestly unfit for his/her duties.

Section 2 - Aggravated acceptance of a bribe

If in the acceptance of a bribe

(1) the public official stipulates the bribe as a condition for his/her actions or it is his/her intention, because of the gift or benefit, to act in a manner contrary to his/her duties to the considerable benefit of the party giving the gift or of another, or to the considerable loss or detriment of another, or

(2) the gift or benefit is of significant value and the acceptance of a bribe is aggravated also when assessed as a whole, the public official shall be sentenced for aggravated acceptance of a bribe to imprisonment for at least four months and at most four years and in addition to dismissal from office.

Section 3 Bribery violation

If a public official, for himself/herself or for another

(1) asks for a gift or other unlawful benefit or otherwise takes an initiative in order to receive such a benefit, or

(2) accepts or agrees to a gift or other benefit or agrees to a promise or offer of such a gift or other benefit so that the actions are conducive to weakening confidence in the impartiality of the actions of authorities, he/she shall be sentenced, if the act is not punishable as the acceptance of a bribe or aggravated acceptance of a bribe, for a bribery violation to a fine or to imprisonment for at most six months.

Section 4 Acceptance of a bribe as a member of Parliament

If a member of Parliament, for himself/herself or for another

(1) requests a gift or other unlawful benefit or otherwise takes an initiative in order to receive such a benefit, or

(2) accepts or agrees to accept a gift or other unlawful benefit or agrees to a promise or offer of such a gift or other benefit and promises, in exchange for the benefit, to act in his/her parliamentary mandate so that a matter being considered or to be considered by Parliament would be decided in a certain way, he/she shall be sentenced for acceptance of a bribe as a member of Parliament to a fine or to imprisonment for at most four years.

3. SUEDIA - Codul penal suedez

In cadrul capitolului 17 infractiuni care aduc atingere unor activitati de interes public sunt prevazute limitele speciale de pedeapsa si continutul constitutiv al infractiunii de dare de mita: Persoana care da, ofera sau promite mita sau alte foloase materiale necuvenite unui angajat sau unei alte persoane asa cum se dispune in Capitolul 20, Sectiunea 2, pentru indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu, va fi condamnata pentru dare de mita, iar fapta se va sanctiona cu amenda sau inchisoare de pana la doi ani.

De asemenea, persoana care accepta, primeste sau solicita foloase necuvenite pentru a vota intr-o maniera anume sau pentru a se abtine de la vot cu privire la o chestiune publica, daca fapta se distinge de cea de luare de mita, va fi condamnata pentru acceptarea de foloase necuvenite in alegeri, iar fapta se va sanctiona cu amenda sau inchisoare de pana la sase luni.

In cazul in care darea de mita a implicat o persoana care nu are calitatea de angajat al statului sau autoritate locala actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a angajatorului sau a persoanei responsabile pentru persoana expusa la coruptie.

Conform Capitolului 20 faptele de abuz in serviciu prin care un angajat primeste, accepta o promisiune sau cere mita sau o alta recompensa necuvenita pentru a-si indeplini sarcinile de serviciu, sunt sanctionate ca luare de mita si se pedepsesc cu amenda sau inchisoare de cel mult 2 ani.

Acelasi lucru se va aplica si daca angajatul a comis fapta inainte de a obtine postul sau dupa ce l-a parasit. Daca fapta este grava, se impune inchisoarea de cel mult 6 ani.

Prevederile mentionate se aplica si:

- membrului unui directorat, administratie, consiliu de conducere, comitet sau alta asemenea agentie apartinand statului, municipalitati, consiliu judetean, asociatie a autoritatilor locale, parohie, societate religioasa, birou de asigurari sociale,

- unei persoane care exercita o sarcina in baza unui statut

- membrilor fortelor armate in baza hotararii asupra ofenselor disciplinare ale membrilor fortelor armate, etc., sau altor persoane indeplinind o datorie oficiala prevazuta de lege

- persoanelor care fara a avea o sarcina de felul celei de mai sus, exercita autoritatea publica, si

- persoanelor care, intr-un caz afara de cele de mai sus, de la 1-4, carora din motive de credibilitate, i s-a dat sarcina de a administra afacerile financiare sau legale ale altuia sau indeplinind independent o sarcina care cere cunostinte tehnice calificate sau supervizand administrarea unei asemenea afaceri sau sarcini.

4. PORTUGALIA Codul penal portughez

a. Infractiunile de coruptie cadru general:

Codul penal portughez consacra sectiunea I a capitolului 4 faptelor de coruptie. Conform art. 372 - Coruptia pasiva in vederea unei fapte ilicite - Functionarul care singur sau prin persoana interpusa cu consimtamantul sau ratificarea sa, solicita sau accepta, pentru sine sau pentru un tert, fara a le fi datorat, un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, sau promisiunea sa ca si contrapartida a faptei sau omiterii contrare indatoririlor functiei sale, este pedepsit cu inchisoarea de la 1 la 8 ani.

Coruptia pasiva in vederea unei fapte licite (art. 373) este pedepsita cu inchisoarea de pana la 2 ani sau cu amenda de pana la 240 de zile (codul penal portughez cunoaste sistemul zilelor - amenda).

Daca autorul, inainte de comiterea faptei, in mod voluntar renunta la oferta sau promisiunea pe care a acceptat-o, sau restituie avantajul, sau in cazul unui bun consumabil, valoarea sa, este scutit de pedeapsa.

O cauza legala de reducere a pedepsei este acordarea de catre autor a unui ajutor concret in strangerea dovezilor decisive in vederea identificarii sau prinderii celorlalti participanti.

Coruperea activa pentru comiterea unei fapte ilicite este sanctionata cu inchisoarea de la 6 luni la 5 ani, iar coruperea activa pentru comiterea unei fapte licite este sanctionata cu inchisoare de la inchisoarea de pana la 6 aluni sau cu amenda de pana la 60 de zile (Art. 374).

b. Individualizarea pedepsei si a executarii pedepsei, alte prevederi privind pedepsele aspecte relevante:

Atenuarea speciala a pedepsei poate fi dispusa de catre instanta cand exista circumstante anterioare, concomitente sau posterioare comiterii infractiunii care diminueaza in mod evident caracterul ilicit al faptei, gradul de vinovatie a autorului sau necesitatea aplicarii unei pedepse.

In acest scop sunt luate in considerare, printre altele, urmatoarele circumstante:

- daca autorul a actionat sub influenta unei amenintari grave sau supunandu-se unei persoane careia ii datoreaza ascultare;

- daca comportamentul autorului a fost determinat de un motiv demn, din cauza solicitarii puternice sau tentatiei din partea victimei sau din cauza provocarii injuste sau ofensei nemeritate;

c) daca exista fapte care sa dovedeasca regretul sincer al autorului, si anume indreptarea raului provocat in masura in care acest lucru este posibil;

d) daca s-a scurs o lunga perioada de timp de la infaptuirea infractiunii, autorul mentinandu-si buna purtare. (art. 72)

Anularea pedepsei: cand pedeapsa prevazuta pentru infractiune este inchisoarea nu mai mare de 6 luni, tribunalul il poate declara pe parat vinovat fara insa a aplica o pedeapsa daca:

a) caracterul ilicit al faptei si vina autorului sunt foarte nesemnificative;

b) prejudiciul a fost reparat; si

c) anularii pedepsei nu i se opun motive de prevenire.

Capitolul II al codului penal portughez Pedepse contine prevederi privind individualizarea pedepselor.

Este reglementata de asemenea institutia substituirii pedepsei scurte cu inchisoarea. Astfel, pedeapsa cu inchisoarea de maxim 6 luni este inlocuita cu pedeapsa cu amenda sau cu o alta pedeapsa neprivativa de libertate aplicabila, cu exceptia cazului in care executarea pedepsei cu inchisoarea este ceruta pentru a impiedica savarsirea unor infractiuni viitoare.  (art. 44)

De asemenea instanta poate aplica pedeapsa inchisorii in zile libere, care consta in privarea de libertate pe perioade corespunzatoare sfarsiturilor de saptamana si nu poate depasi 18 perioade in urmatoarele conditii:

Orice perioada are o durata minima de 36 de ore si una maxima de 48 de ore, echivaland cu 5 zile de inchisoare continua.

Instanta poate pronunta executarea in regim de semidetentie in cazul pedepsei cu inchisoarea care nu depaseste 3 luni si care nu trebuie inlocuita cu amenda sau cu alta pedeapsa neprivativa de libertate.

Regimul se semidetentie consta intr-o privare de libertate care permite condamnatului sa isi continue activitatea profesionala normala sau studiile, prin iesiri strict limitate la indeplinirea obligatiilor sale. (art. 45)

Suspendarea executarii pedepsei cu inchisoarea:

Instanta poate suspenda executarea pedepsei cu inchisoarea care nu depaseste 3 ani daca, luand in considerare personalitatea autorului, conditiile sale de viata, comportamentul anterior si posterior infractiunii si circumstantele acesteia, conclude aceasta masura realizeaza de maniera adecvata si suficienta scopul pedepsei. (art. 50)

Perioada de suspendare este fixata intre 1 si 5 ani incepand cu data la care a fost pronuntata hotararea.

Instanta poate sa decida ca suspendarea sa fie insotita de regim de proba, daca considera acest lucru adecvat sa faciliteze reintegrarea sociala a condamnatului.

Regimul de proba consta intr-un plan individual de readaptare sociala, in perioada suspendarii, adus ta indeplinire de catre serviciile de reintegrare sociala. (art. 53)

Pedeapsa este declarata anulata daca, o data scursa perioada suspendarii, nu exista motive care ar putea conduce la revocarea ei.

Prestarea de servicii in folosul comunitatii Daca autorului i se aplica pedeapsa cu inchisoarea de cel mult 1 an, instanta o poate inlocui cu prestarea de servicii in folosul comunitatii, atunci cand considera ca astfel se realizeaza in mod adecvat si suficient scopurile pedepsei. (art. 58)

Mustrarea: Daca daca pedeapsa cu inchisoarea nu depaseste 120 de zile, instanta poate o transforme in mustrare daca prejudiciul produs prin infractiune a fost reparat si instanta apreciaza ca, in acel mod, s-au realizat in mod adecvat si suficient scopurile pedepsei.

De regula, admonestarea nu este aplicata daca autorul , in 3 ani anteriori faptei, a fost condamnat la orice pedeapsa, inclusiv mustrarea.

5. ESTONIA - Codul penal estonian

Division 2 Breach of Duty to Maintain Integrity

293. Accepting of gratuities

(1) An official who consents to a promise of property or other benefits or who accepts property or other benefits in return for a lawful act which he or she has committed or which there is reason to believe that he or she will commit, or for a lawful omission which he or she has committed or which there is reason to believe that he or she will commit and, in so doing, takes advantage of his or her official position shall be punished by a pecuniary punishment or up to 3 years imprisonment.

(12.06.2002 entered into force 01.09.2002 - RT I 2002, 56, 350)

(2) The same act, if committed:

1)at least twice;

2)by demanding gratuities;

(12.06.2002 entered into force 01.09.2002 - RT I 2002, 56, 350)

3)by a group, or

4)on a large-scale basis,

is punishable by up to 5 years imprisonment.

(3) An act provided for in subsection (1) or (2) of this section, if committed by a legal person, is punishable by a pecuniary punishment.

294. Accepting bribe

(1) An official who consents to a promise of property or other benefits or who accepts property or other benefits in return for an unlawful act which he or she has committed or which there is reason to believe that he or she will commit, or for an unlawful omission which he or she has committed or which there is reason to believe that he or she will commit and, in so doing, takes advantage of his or her official position shall be punished by 1 to 5 years imprisonment.

(12.06.2002 entered into force 01.09.2002 - RT I 2002, 56, 350)

(2) The same act, if committed:

1)at least twice;

2)by demanding bribe;

(12.06.2002 entered into force 01.09.2002 - RT I 2002, 56, 350)

3)by a group, or

4)on a large-scale basis,

is punishable by 2 to 10 years imprisonment.

(3) An act provided for in subsection (1) of this section, if committed by a legal person, is punishable by a pecuniary punishment.

(4) An act provided for in subsection (2) of this section, if committed by a legal person, is punishable by a pecuniary punishment or compulsory dissolution.

(5) For the criminal offence provided in this section, the court shall impose extended confiscation of assets or property acquired by the criminal offence pursuant to the provisions of 83² of this Code. (13.12.2006 entered into force 01.02.2007 - RT I 2007, 2, 7)

298. Giving bribe

(1) Giving or promising a bribe is punishable by 1 to 5 years imprisonment.

(12.06.2002 entered into force 01.09.2002 - RT I 2002, 56, 350)

(2) The same act, if committed at least twice, is punishable by 2 to 10 years imprisonment.

(3) An act provided for in subsection (1) of this section, if committed by a legal person, is punishable by a pecuniary punishment.

(4) An act provided for in subsection (2) of this section, if committed by a legal person, is punishable by a pecuniary punishment or compulsory dissolution.

6. KOSOVO - Codul penal provizoriu

Article 343 - ACCEPTING BRIBES

(1) An official person who solicits or accepts a gift or some other benefit for himself, herself or another person or who accepts a promise of a gift or some other benefit to perform within the scope of his or her authority an official or other act which he or she should not perform or to fail to perform an official or other act which he or she should or could have performed shall be punished by imprisonment of six months to five years.

(2) An official person who solicits or accepts a gift or some other benefit for himself or herself or another person or who accepts a promise of a gift or some other benefit to perform within the scope of his or her authority an official or other act which he or she should have carried out or to fail to perform an official act which he or she may not perform shall be punished by imprisonment of three months to three years.

(3) An official person who, following the performance or omission of an act provided for in paragraph 1 or 2 of the present article, solicits or accepts a gift or some other benefit for himself, herself or another person in relation to such performance or omission shall be punished by a fine or by imprisonment of up to one year.

(4) The gift or other benefit received shall be confiscated.

Article 344 - GIVING BRIBES

(1) Whoever confers or promises to confer a gift or other benefit on an official person, so that such person perform within the scope of his or her official authority an official or other act which he or she should not have performed or fail to perform an official or other act which he or she should have performed or whoever serves as an intermediary in bribing an official person shall be punished by imprisonment of three months to three years.

(2) Whoever confers or promises to confer a gift or other benefit on an official person so that such person perform within the scope of his or her official authority an official or other act which he or she should perform or fail to perform an official or other act which he or she may not perform or whoever serves as intermediary in bribing an official person shall be punished by a fine or by imprisonment of up to one year.

(3) When the perpetrator of the offence provided for in paragraph 1 or 2 of the present article gave the bribe on the request of an official person and reported the offence before it was discovered or before knowing that the offence was discovered, the court may waive the punishment.

(4) The gift or other benefit shall be confiscated or, in the case of paragraph 3 of the present article, it shall be restored to the person who gave it.